Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 190/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (2811/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 190
Ședința publică de la 01 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
GREFIER - - -
*********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 123 din 22 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria de Vede în dosarul nr- și a deciziei penale nr. 112/A din 5 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pentru recurentul inculpat, lipsă fiind, avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2010 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat,Curteaconstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, invocă cazul de casare prevăzut de art.3859pct. 14.C.P.P. și solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și, pe fond, aplicarea unei pedepse mai mici având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, și anume faptul că are un copil minor în întreținere și a recunoscut faptele.
Reprezentanta Ministerului Public,având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul București, ca fiind legală și temeinică, apreciind că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată ținând cont de infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul, care au fost săvârșite în condițiile unei stări de recidivă postcondamnatorie.
CURTEA,
Constată următoarele:
Prinsentința penală nr. 123/22.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria de Vede a dispus următoarele:
În baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul -, fiul lui și, născut la 12 iulie 1984 în C, județul O, cu domiciliul în comuna, sat, județul O,: -, la 1 (un) an închisoare.
În baza art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpat la 1(un) an închisoare.
În baza art. 239 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpat la 5 (cinci) luni închisoare, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa de 1 an (un an) închisoare.
În baza art. 61 Cod penal sa-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă din pedeapsa de 4 ani și 6 luni aplicată prin sentința penală nr. 728/25.06.2004 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin decizia penală nr. 1410 din 10.XI.2004 a Curții de Apel Craiova și s-a contopit acest rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de1 (un) an închisoare.
I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal.
A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în seara zilei de 24 mai 2008, inculpatul s-a deplasat la volanul autoturismului său, cu nr. -, din de O până la Stația CFR R Nord, pentru a-și întâmpina concubina pe nume, care venea din Inculpatul a fost însoțit de martorul iar din stația CFR R Nord, în autoturismul condus de inculpat, au urcat și, și prietena acestuia,. Coroborând declarațiile acestora cu actele de urmărire penală, rezultă că în timp ce inculpatul conducea autoturismul, la ieșirea din municipiul de Vede spre municipiul C, a fost oprit de organele de poliție din de Vede, care
i-au solicitat actele de identitate și permisul de conducere. Inculpatul nu a prezentat aceste acte ci a susținut că se numește, din comuna, județul O, persoană pe care o cunoștea și despre care știa că deține permis de conducere. În urma testării cu aparatul etilotest, s-a constatat că inculpatul avea în sânge o alcoolemie de 0,70 mg./l în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul de Vede, unde i s-au recoltat două probe de sânge. Rezultatul acestora a fost de 1,15 gr.%0 alcool, prima probă și 1,05%0 alcool cea de-a doua probă.
Instanța a reținut astfel că inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism fără a poseda permis de conducere și sub influența băuturilor alcoolice, prezentându-se organelor de poliție cu o identitate falsă, fapte ce întrunesc în drept dispozițiile art. 86 alin.1 și 87 alin.1 din 195/2002, republicată și art. 293 alin.1 Cod penal, infracțiuni comise în concurs și în condiții de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 33 lit. a Cod penal și respectiv 37 lit. a Cod penal, dispoziții a căror aplicare o face instanța pronunțând condamnarea inculpatului.
În fața instanței, inculpatul a recunoscut faptele, iar din fișa de cazier judiciar eliberată sub nr. 849 din 27 mai 2008, de Inspectoratul Poliției Jud. T (fila 37) a rezultat că acesta este recidivist, că a fost arestat la 17 februarie 2004 și eliberat la 9 februarie 2007 pentru o pedeapsă de 4 ani și 6 luni la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 728/25 iunie 2004 Judecătoriei Caracal, județul O, definitivă prin decizia penală nr. 1410 din 10 noiembrie 2004 Curții de Apel Craiova.
La individualizarea pedepsei, s-a avut în vedere starea de recidivă a inculpatului, împrejurările în care au fost comise faptele, împrejurarea că are în întreținere un copil minor și a recunoscut faptele, așa încât scopul coercitiv, preventiv și de reeducare al pedepsei va putea fi atins prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii către limitele minime prevăzute de lege, cu executare în penitenciar.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel, în termen legal,Parchetul de pe lângă Judecătoria de Vede și inculpatul,care au criticat soluția instanței pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Ministerul Publica invocat nelegala aplicare a dispozițiilor art. 61.Cod Penal în sensul că, în urma revocării liberării condiționate și contopirii pedepsei cu restul rămas neexecutat, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare, în loc de pedeapsa cea mai grea de 1 an, 6 luni și 7 zile.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei.
Prindecizia penală nr. 112/A/05.11.2009, Tribunalul Teleorman a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria de Vede, a desființat în parte sentința penală, în sensul că a înlăturat dispoziția instanței privind executarea pedepsei de 1 an închisoare urmare a revocării conform art. 61 .Cod Penal și s-a dispus executarea restului de pedeapsă rămas neexecutat din sentința penală nr. 728/25.06.2004 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin decizia penală nr. 1410/10.11.2004 a Curții de Apel Craiova, urmând ca inculpatul să execute 554 zile închisoare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Prin aceeași decizie s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că situația de fapt și încadrarea juridică a infracțiunii au fost corect reținute, însă dispoziția instanței de fond de executare a pedepsei de 1 an închisoare ca urmare a revocării beneficiului liberării condiționate conform art. 61.Cod Penal este nelegală.
Aceasta deoarece din fișa de cazier a rezultat că inculpatul a început executarea pedepsei de 4 ani și 6 luni aplicată prin sentința penală nr. 728/2004 a Judecătoriei Caracal la 17 februarie 2004 și a fost liberat condiționat la 9 februarie 2007, rămânând un rest neexecutat de 1 (un) an, 6 luni și 7 zile.
Potrivit art.39 alin.2 Cod penal, cu referire la pedeapsa în caz de recidivă, dacă pedeapsa anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai rămas de executat și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită ulterior.
În cauză, deși instanța a aplicat această prevedere legală, dispoziția ca inculpatul să execute 1(un) an închisoare este nelegală deoarece restul rămas neexecutat este mai mare decât pedeapsa aplicată prin sentința apelată, astfel că în urma contopirii, după revocarea beneficiului liberării condiționate, instanța trebuia să dispună executarea restului rămas neexecutat, respectiv 1 an, 6 luni și 7 zile.
În ceea ce privește apelul inculpatului, tribunalul a apreciat că pedepsele sunt just individualizate în raport de toate criteriile prevăzute de art. 72.Cod Penal, iar o eventuală reducere a acestora ar însemna să se lipsească de conținut sancțiunea penală și să se încurajeze nesocotirea normelor de drept de către inculpat.
Împotriva ambelor hotărâri a formulat recurs, în termen legal, inculpatul, care a criticat soluțiile instanțelor din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 14.C.P.P.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs, inculpatul a solicitat să se dispună reducerea pedepsei având în vedere atitudinea sa sinceră și împrejurarea că are un copil minor în întreținere.
Examinând actele dosarului și hotărârile penale atacate prin prisma cazului de casare invocat, dar și în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3.C.P.P. Curtea constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Deși recurentul-inculpat nu a motivat recursul în termenul prevăzut de dispozițiile art. 38510alin. 2.C.P.P. respectiv cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, Curtea va analiza critica acestuia deoarece ea se subsumează cazurilor de casare care, în conformitate cu dispozițiile art. 38510alin. 21.C.P.P. și art. 3859alin. 3.C.P.P. pot fi luate în considerare din oficiu.
În acest sens, constată că instanțele de fond și de apel au reținut în mod corect săvârșirea de către inculpatul a infracțiunilor prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 293 alin. 1.Cod Penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, din ansamblul probatoriu administrat în cauză rezultând că, la data de 24.05.2008, recurentul-inculpat a condus pe drumurile publice autoturismul marca cu numărul de înmatriculare - fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică de aproximativ 1,15 gr.%0. Totodată, la aceeași dată, la solicitarea organelor de poliție de a se legitima, inculpatul s-a prezentat sub o identitate falsă, susținând în mod nereal că se numește din com., jud.
Pedepsele cu închisoarea aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune au fost just individualizate în raport de toate criteriile generale prevăzute de dispozițiile art. 72.Cod Penal, prin luarea în considerare a naturii și a modalității concrete de comitere a faptelor (respectiv conducerea pe o distanță lungă a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere și sub influența băuturilor alcoolice), starea de pericol creată astfel atât pentru pasagerii autovehiculului, cât și pentru ceilalți participanți la trafic, gradul de pericol social ridicat ce caracterizează faptele de acest gen, dar și circumstanțele personale ale inculpatului.
Astfel, inculpatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății în stare de recidivă postcondamnatorie conform art. 37 lit. a Cod Penal, respectiv în timpul liberării condiționate din executarea pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 728/25.06.2004 a Judecătoriei Caracal, pedeapsă în executarea căreia a fost arestat la data de 17.02.2004 și liberat condiționat la data de 09.02.2007 cu un rest de 554 zile închisoare.
Acest prim termen al recidivei, alături de împrejurările în care au fost comise faptele în prezenta cauză, respectiv încercările inculpatului surprins în flagrant de a induce în eroare organele de poliție cu privire la identitatea sa reală, evidențiază o anumită incapacitate a inculpatului de a asimila exigențele normelor de drept și de a-și adapta conduita acestor exigențe.
Susținerea sa în sensul că faptele comise constituie expresia unei "greșeli" nu poate fi avută în vedere, în condițiile în care tocmai condamnarea anterioară, parțial executată, ar fi trebuit să determine reeducarea inculpatului și înțelegerea deplină o consecințelor unei atitudini contrare legii, urmare evident nerealizată în cauză.
În contextul acestor elemente de fapt, aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru fiecare infracțiune comisă apare ca justificată de necesitatea realizării scopului și funcțiilor de prevenție ale pedepsei.
Atitudinea sinceră manifestată de inculpat nu justifică reducerea pedepsei deoarece o atare atitudine, exprimată doar în cursul cercetării judecătorești, nu a contribuit hotărâtor la lămurirea cauzei, astfel încât să reclame cu necesitate aplicarea unei pedepse mai reduse. Totodată, situația familială a inculpatului, ca de altfel și toate caracterizările pozitive depuse de acesta la dosar, au fost în mod evident valorificate de către instanța de fond, care s-a orientat spre pedepse minime sau orientate semnificativ spre minimul prevăzut de lege, în pofida gravității faptelor și a stării de recidivă incidente.
Reținând, în final, că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 61.Cod Penal sub aspectul pedepsei ce se impunea a fi dată spre executare, înlăturând astfel aspectul de nelegalitate strecurat în hotărârea primei instanțe, Curtea apreciază neîntemeiate criticile recurentului.
Pe cale de consecință, constatând și inexistența vreunui motiv de casare ce ar putea fi luat în considerare din oficiu, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat derecurentul-inculpatîmpotriva sentinței penale nr. 123/22.04.2009, pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria de Vede și a deciziei penale nr. 112/A/05.11.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.02.2010.
Președinte Judecător Judecător
Grefier
Red.SC/16.02.2010
Th.red.SC - 2 ex.
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Simona Cîrnaru, Nicoleta Grigorescu
