Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 3/2009
Sedința publică din 6 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu
- - - -judecător
- - - judecător
-grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 208/A/20.10.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocații și, apărători aleși.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care apărătorii inculpatului depun la dosar copia permisului de conducere emis de autoritățile irlandeze.
Instanța procedează la audierea inculpatului recurent, declarație consemnată la dosar.
Apărătorii inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și a se menține ca legală și temeinică sentința penală a instanței de fond.
În susținere învederează instanța de apel în mod greșit dispus anularea reabilitării de drept privind pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.158/2002 a Judecătoriei Mediaș. Tot în mod eronat s- dispus de către instanța de apel și revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
Mai critică hotărârea atacată și sub aspectul neaplicării corecte a dispozițiilor art.120 al.2 Cod penal.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și a se menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond.
În susținere arată că instanța de apel nu a ținut seama de probele administrate în cauză, respectiv de împrejurarea că inculpatul deținea permis de conducere irlandez, a avut experiență și nu a avut evenimente rutiere, neexistând astfel prejudiciu.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii penale atacate și rejudecând a se constata că inculpatul era reabilitat de drept la momentul săvârșirii prezentei fapte.
Solicită a se înlătura starea de recidivă precum și a se înlătura dispoziția de revocare a beneficiului suspendării condiționate a pedepsei anterioare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că este nevinovat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 129/14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul nr- s-a dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b ind. 1.pr.pen. cu referire la art. 18 ind. 1 și art. 91 lit. c pen. achitarea inculpatului pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere, prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 și pentru infracțiunea de uz de fals, prev. de art. 291.pen.
A fost aplicată inculpatului o amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 11.03.2006, autoturismul marca Volkswagen Passat de culoare neagră, cu nr. de înmatriculare -, a fost oprit în trafic de organele de poliție pe str. - din Mediaș, pentru verificarea actelor conducătorului auto și ale autoturismului.
Inculpatul, în calitate de conducător auto, a prezentat un permis de conducere eliberat de autoritățile irlandeze.
Din relațiile comunicate de Serviciul public comunitar de evidență a permiselor de conducere Sibiu, a rezultat că inculpatul nu este posesor al unui permis de conducere românesc, iar potrivit informațiilor comunicate de Interpol, permisul de conducere irlandez prezentat de inculpat nu figurează în evidențele autorităților irlandeze.
Raportul de constatare tehnico-științific de la filele 22-29 din dosarul de urmărire penală a concluzionat că permisul de conducere irlandez prezentat de inculpat este contrafăcut, având în vedere calitatea hârtiei, modul de imprimare a documentului, lipsa elementelor de siguranță caracteristice.
Conform relațiilor comunicate de Primăria Districtului, inculpatul a fost titularul unui permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile irlandeze în perioada 1999-2004.
Raportat la această stare de fapt, instanța de fond a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 și prev. de art. 291.pen. însă pericolul social redus al faptelor justifică aplicarea unei sancțiuni administrative.
Instanța de fond a avut în vedere, în acest sens, faptul că inculpatul deține cunoștințe teoretice și practice de conducere a autoturismelor, astfel că nu a constituit un pericol pentru ceilalți participanți la trafic, fapta inculpatului nu a avut un rezultat concret, respectiv cauzarea unor vătămări sau prejudicii participanților la traficul rutier, acesta a avut o atitudine sinceră, s-a prezentat în fața organelor judiciare, iar față de condamnarea anterioară s-a împlinit termenul de reabilitare, astfel că poate fi considerat fără antecedente penale.
La aprecierea pericolului social al faptei s-a luat în considerare încercarea inculpatului de a-și preschimba permisul de conducere, precum și faptul că în legislația românească neefectuarea procedurii de preschimbare a permisului de conducere este calificată drept contravenție, potrivit art. 101 pct. 3 din OUG 195/2002.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, solicitând condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 și prev. de art. 291.pen. motivat de faptul că inculpatul a săvârșit două infracțiuni de pericol, în concurs real, o perioadă s-a sustras urmăririi penale, și, chiar reabilitat fiind, a mai intrat în conflict cu legea penală.
Prin decizia penală nr. 208/A/20.10.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, a fost desființată în parte sentința atacată, numai cu privire la latura penală, iar în urma rejudecării, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 cu apl. art. 37 lit. a pen. respectiv la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291.pen. cu apl. art. 37 lit. a pen.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare, sporită la 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art. 139.pen. a fost anulată reabilitarea de drept privind pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 158/2002 a Judecătoriei Mediaș, modificată de decizia penală nr. 449/2002 a Tribunalului Sibiu, reabilitare constatată de Judecătoria Mediaș prin sentința penală nr. 407/2007.
În baza art. 83 al. 1.pen. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 158 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mediaș, dispunându-se executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită prin decizie, în total 3 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. au fost interzise inculpatului o parte din drepturile prev. de art. 64.pen. respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ce implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce autovehicule.
Conform art. 192.pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit corect starea de fapt, raportat la probatoriul administrat și a dat o încadrare juridică corespunzătoare faptelor inculpatului.
S-a constatat însă că pentru adoptarea unei soluții de achitare întemeiate pe prevederile art. 10 lit. b ind. 1.pr.pen. este necesar ca fapta să nu prezinte gradul de pericol social al unei infracțiuni, or nu se poate afirma nici măcar că faptele reținute în sarcina inculpatului ar prezenta un grad redus de pericol social.
Astfel, s-a reținut că inculpatul a beneficiat de la autoritățile irlandeze de un permis de conducere provizoriu, fiind în măsură și trebuind să distingă între un permis autentic și unul fals.
Declarația sa de bună credință, a motivat instanța de apel, este contrazisă și de împrejurarea că, în fața instanțelor irlandeze, inculpatul a încercat să preschimbe un permis fals cu un permis autentic irlandez.
Nu în ultimul rând, relativ la gradul de pericol social al faptelor inculpatului, s-a reținut că acesta a condus un autoturism pe drumurile naționale și europene, fără a avea permis, și la data de 24.02.2004, când permisul autentic irlandez expirase de aproximativ o lună, iar cel falsificat nu se afla în posesia sa, nefiind "emis" încă.
Față de aceste considerente, instanța de apel a desființat hotărârea atacată și procedând la rejudecare, cu luarea în considerare a circumstanțelor faptelor, a persoanei și personalității inculpatului, a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de câte 1 an închisoare pentru fiecare infracțiune, pe care le-a contopit și a dispus aplicarea unui spor.
A fost anulată reabilitarea de drept a inculpatului și, constatându-se că faptele au fost săvârșite în termenul de încercare acordat prin sentința sus-menționată, a revocat suspendarea condiționată a pedepsei și a dispus executarea ei alături de cea stabilită anterior, conform art. 83.pen.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termenul legal, inculpatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, susținând că în mod greșit a fost condamnat de instanța de apel, întrucât faptele pentru care a fost trimis în judecată nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, respectiv gradul de pericol social este redus.
În expunerea motivelor de recurs, s-a arătat că pericolul social a fost corect apreciat de instanța de fond, raportat la toate circumstanțele expuse în hotărâre, sancțiunea fiind just individualizată.
S-a invocat, de asemenea, faptul că în mod eronat instanța de apel a anulat reabilitarea de drept și a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 158/2002 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr.309/2002 a Curții de APEL ALBA IULIA, pedeapsa fiind grațiată în baza Legii nr. 543/2002, în acest caz partea din termenul de încercare, reprezentat de durata pedepsei, reducându-se corespunzător.
Examinând hotărârile atacate prin prisma motivelor invocate de recurentul inculpat, dar și prin raportare la prevederile art. 385 ind. 9 al. 3.pr.pen. Curtea constată că recursul acestuia este fondat, pentru următoarele considerente:
Starea de fapt dedusă judecății a fost corect stabilită de instanțele de fond și de apel, din probele administrate rezultând cu certitudine faptul că, la data de 11.03.2006, inculpatul recurent a fost depistat de organele de poliție, în timp ce conducea un autoturism pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere.
La solicitarea organelor de poliție, inculpatul a prezentat un permis de conducere provizoriu, eliberat de autoritățile irlandeze, permis care, în urma verificărilor efectuate, s-a dovedit a fi falsificat.
În mod corect s-a reținut că în speță sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, respectiv prev. de art. 291.pen.
Astfel, pe de o parte, din informațiile comunicate de Serviciul public comunitar de evidență a permiselor de conducere Sibiu, a rezultat că inculpatul nu este posesor al unui permis de conducere românesc, iar pe de altă parte, permisul "eliberat" de autoritățile irlandeze și prezentat la controlul în trafic, în realitate era fals, conform relațiilor comunicate de Interpol și raportului de constatare efectuat în cauză.
Deși în fața instanței de recurs inculpatul recurent a depus în copie și a prezentat originalul unui nou permis de conducere provizoriu emis de autoritățile irlandeze, care acoperă inclusiv perioada vizată, fiind valabil din 09.11.1999 până la 26.11.2009, din mențiunile înscrise pe acesta rezultă că este vorba despre un act care permite posesorului să învețe să conducă,nefiind valabil în afara Irlandei.
O mențiune similară se regăsește și pe permisul de conducere prezentat la data opririi în trafic, astfel că nu se poate reține că inculpatul nu a cunoscut faptul că nu are dreptul să conducă autovehicule.
Simpla împrejurare că acesta ar deține cunoștințele teoretice și practice necesare pentru conducerea autoturismelor nu este de natură să îl exonereze de răspundere penală pentru infracțiunea prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002.
Nici apărările formulate de inculpat cu privire la infracțiunea de uz de fals, prev. de art. 291.pen. nu subzistă, având în vedere și împrejurarea că inculpatul a mai încercat preschimbarea unui permis de conducere, falsificat, cu unul irlandez, conform datelor comunicate de Interpol.
De altfel, se constată că inculpatul recurent nu a negat comiterea faptelor, ci a prezentat apărări în circumstanțiere, și nici nu a solicitat achitarea, pe motiv că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina sa, hotărârea instanței de apel fiind criticată în această privință doar sub aspectul modului de apreciere al gradului de pericol social concret al faptelor.
Cu privire la această trăsătură a infracțiunii, prevăzută de art. 18.pen. Curtea constată că reținerile instanței de apel, în sensul că faptele prezintă în concret gradul de pericol social necesar pentru a fi infracțiuni, sunt corecte.
Prin însăși natura lor, infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt infracțiuni de pericol, realizarea elementului material al laturii obiective conducând automat la crearea unei stări de pericol pentru valorile ocrotite de norma penală.
Pe de altă parte, nici criteriile prev. de art. 18 ind. 1 al. 2.pr.pen. nu justifică adoptarea unei soluții de achitare, întemeiată pe prevederile art. 10 lit. b ind. 1.pr.pen. și nu justifică sub nici o formă concluzia că faptele inculpatului nu prezintă în concret gradul de pericol social al unor infracțiuni.
Sub acest aspect soluția adoptată de prima instanță este criticabilă.
În privința deciziei pronunțate de instanța de apel, Curtea constată că în mod corect a fost evaluat gradul de pericol social al faptelor inculpatului, soluția fiind însă eronată sub alte aspecte.
Astfel, în mod greșit instanța de apel a reținut dispozițiile art. 37 lit. a pen. privind recidiva postcondamnatorie, și pe cale de consecință a procedat la anularea reabilitării de drept a recurentului, respectiv la revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 158/2002 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 309/22.05.2003 a Curții de APEL ALBA IULIA.
Termenul de încercare stabilit prin hotărârea menționată a fost de 3 ani și 10 luni, însă conform art. 120 al. 2.pen. acesta se reduce corespunzător cu durata pedepsei, întrucât fapta pentru care a fost condamnat inculpatul a intrat sub incidența Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și sancțiuni.
Așadar, durata acestui termen a rămas de 2 ani, iar raportat la data la care a început să curgă, termenul s-a împlinit anterior săvârșirii faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezentul dosar.
În consecință, conform prevederilor art. 86.pen. la împlinirea termenului de încercare redus conform prev. art. 120 al. 2.pen. inculpatul a fost reabilitat de drept, iar potrivit art. 38 al. 2.pen. la stabilirea stării de recidivă nu se ține seama de condamnările pentru care a intervenit reabilitarea.
Pentru toate considerentele expuse, Curtea apreciază că recursul inculpatului este fondat, motiv pentru care, în temeiul art. 385 ind. 15 al. 2.pr.pen. îl va admite și va casa atât sentința pronunțată de Judecătoria Mediaș, cât și decizia Tribunalului Sibiu.
Procedând la rejudecare, Curtea va dispune condamnarea inculpatului recurent la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, respectiv la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 291.pen.
Se vor înlătura dispozițiile art. 37 lit. a pen. privind recidiva postcondamnatorie, de la încadrarea juridică a fiecărei fapte.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b pen. se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
Se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71.pen. apreciindu-se că, raportat la faptele pentru care inculpatul a fost condamnat, acesta ar fi nedemn să își exercite dreptul de a alege, de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, respectiv de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81.pen. Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale, pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.pen. cu privire la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 al. 5.pen. se va suspenda executarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a și b pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359.pr.pen. se va dispune anularea înscrisului fals - permis de conducere - aflat la fila 37 din dosarul de urmărire penală.
Va fi obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la instanța de fond, inclusiv la urmărire penală, cheltuielile judiciare avansate în recurs urmând să rămână în sarcina statului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 208/A/20.10.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 129/14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul nr- și rejudecând cauza în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, prin înlăturarea art. 37 lit. a CP.
Condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 291 CP, prin înlăturarea art. 37 lit. a CP.
În baza art. 33 lit. a CP, art. 34 lit. b CP, contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a și b CP, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 CP.
În baza art. 81 CP, suspendă condiționat executarea pedepsei principale, pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 CP, cu privire la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 5 CP, suspendă executarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a și b CP, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359 CPP, dispune anularea înscrisului fals - permis de conducere - aflat la fila 37 dosar urmărire penală.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la instanța de fond, inclusiv la urmărire penală.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/20.01.2009
;
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
ÎNCHEIEREA NR.12/R/CC/2009
Ședința camerei de consiliu din 20 martie 2009
Președinte: - - - - judecător
- judecător
- - - judecător
- grefier
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Organizare Internă a Instanțelor Judecătorești.
Pe rol se află cererea privind înlăturarea omisiunii vădite din minuta și dispozitivului deciziei penale nr.3/6.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar penal nr-, formulată de avocat .
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
CURTEA DE APEL
Constată că în minuta și dispozitivul deciziei penale nr. 3/6.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar penal nr- s-a omis obligarea inculpatului la plata sumei de 50 lei reprezentând onorariului de avocat în sumă de 50 lei.
Suma de 50 lei reprezintă onorariul parțial pentru studierea dosarului de către avocatul desemnat din oficiu dl., prevăzut de art.3 din Protocolul nr.61573/18.09.2008 încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Față de cele constatate mai sus, având în vedere și dispozițiile art. 195, 196 Cod procedură penală,
DISPUNE
Îndreptarea omisiunii vădite din minuta și dispozitivul deciziei penale nr. 3/6.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar penal nr- în sensul că aliniatul 11 va avea următorul cuprins:
"Obligă pe inculpat la plata sumei de 1050 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la instanța de fond, inclusiv la urmărire penală, din care suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției"
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.03.2009.
Președinte, Judecător Judecător
- - - - -
Grefier,
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu
