Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 2/A/2009
Ședința publică din 6 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu
Grefier - -
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba reprezentată prin:
- procuror
- rol se află soluționarea apelurilor declarate de DIICOT - Biroul Teritorial Sibiu și inculpata împotriva sentinței penale nr. 180/4.11.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata apelantă, în stare de arest, asistată de avocat, apărător ales, lipsă fiind partea civilă intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-au înregistrat motive de apel formulate de inculpata apelantă, prin apărător ales.
Inculpata apelantă depune la dosar un memoriu.
Instanța procedează la audierea inculpatei apelante, declarație consemnată la dosar.
Reprezentantul și apărătorul ales al inculpatei apelante învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Serviciul Teritorial Alba susține apelul astfel cum a fost formulat în scris și solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare:
- a se dispune redozarea pedepsei, în sensul majorării cuantumului acesteia, raportat la gradul de pericol social ridicat al faptelor, la consecințele de natură psihică și fizică suportate de părțile vătămate precum și la conduita inculpatei, care a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor.
- a se face și aplicarea dispozițiilor art.64 lit.c și e Cod penal;
- a se institui sechestru asigurator asupra autoturismului Mercedes aparținând inculpatul.
Învederează în susținere că din probele dosarului reiese cu certitudine vinovăția inculpatei, precum și gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, precum și consecințele acestora asupra părților vătămate. Sub aspectul gravității faptelor precizează că persoanele care erau în ia la muncă erau induse în eroare de către inculpată, deoarece acestea, fiind în baza unui contract de muncă, aveau garanția asigurării locului de muncă
Mai arată că atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești inculpata încercat să zădărnicească aflarea adevărului.
Avocat, apărătorul ales al inculpatei solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare a se dispune:
- achitarea inculpatei în baza art.10 lit. a Cod procedură penală pentru;
- încetarea procesului în baza art.10 lit. j Cod procedură penală pentru ) întrucât există autoritate de lucru judecat prin pronunțarea unei hotărâri definitive în ia);
- achitarea în baza art.10 lit. Cod procedură penală întrucât nu a existat intenția de a indice în eroare întrucât aceasta a practicat prostituția de bună voie;
Învederează în susținere că din probele administrate în cauză nu rezultă vinovăția inculpatei, astfel:
- referitor la partea vătămată na - inculpata nu a indus-o pe aceasta în eroare întrucât părinții nu au lăsat- să plece în ia, fapta fiind fără rezultat;
- în ceea ce privește partea vătămată există autoritate de lucru judecat, întrucât aceasta a fost judecată în ia și sancționată pentru încălcarea legii rezidenței, nereținându-se în sarcina inculpatei că ar fi traficat-o pe aceasta, ci doar cazare ilegală.
- cu privire la partea vătămată aceasta a fost nora inculpatei, practicat prostituție de bună voie, fiind prinsă de organele de poliție din ia și trimisă în România, însă iarăși s-a întors în ia. Nu i s-a reținut pașaportul de către inculpată.
Referitor la apelul Serviciul Teritorial Alba I solicită a fi respins acesta ca nefondat. Învederează, raportat la solicitarea parchetului de a se majora pedeapsa aplicată inculpatei că în alte cauze având ca obiect trafic de persoane - părți vătămate minore, sechestrate - s-au aplicat pedepse de 4,5 și respectiv 6 ani.
Reprezentantul Serviciul Teritorial Alba I cu privire la apelul inculpatei solicită a fi respins ca nefondat. Invocă practică judiciară - cauza Todea în care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani pentru fapte similare.
Inculpata, având ultimul cuvânt învederează că este nevinovată.
Învederează în susținere că ea deține în ia firmă de servicii de curățenie - persoană fizică cu acte legale, precum și agenție de baby - siter, prin intermediul cărora angajat persoane din România, care doreau să lucreze în Spania, Italia, ia, întrucât obiectul de activitate i-a permis. Precizează însă că ea nu răspunde de activitatea persoanelor care, după expirarea contractului rămâneau de bună voie, pe cont personal în ia.
Referitor la partea vătămată arată că aceasta i-a fost noră, fiul său având o împreună cu aceasta.
Sub aspectul probațiunii arată că declarațiile părților vătămate, și sunt mincinoase. Solicită a se avea în vedere de către instanță declarația martorei, care relatează adevărul.
Inculpata învederează că starea sa de sănătate este precară, precizând că suferă de mai multe afecțiuni respectiv infecție la oase și hipertensiune arterială.
Solicită reducerea cuantumului pedepsei, la perioada executată până în prezent.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față:
În deliberare, constată:
Prin sentința penală nr. 180/4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-, în baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. (trei acte materiale), a fost condamnată inculpata )., fostă ), fiica lui și -, născută la data de 13.04.1950 în loc. Bârlad, jud. V, cetățean român, asociată la "- ", domiciliată în orașul, nr. 8, 22049, ia, posesoare a pașaportului tip P, nr. -, CNP -, la pedeapsa de:
-4 (patru) ani închisoareși interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a și b pen.
În baza art. 350.pr.pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatei.
În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 22.02.2008 și până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 coroborat cu art. 118 lit. e pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata a sumei de 24000 Euro sau echivalentul acesteia în lei la data plății.
În baza art. 165.pr.pen. s-a ridicat sechestrul asigurător instituit prin Ordonanța din 03.03.2008 de către - Biroul Teritorial Sibiu, asupra autoturismului marca Mercedes 230. -, de culoare neagră, cabriolet, număr de identificare -T-, număr de înmatriculare HH - VS 134.
S-a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50000 Euro, daune morale.
S-a admis în parte cererea în despăgubiri formulată de partea civilă, domiciliată în loc.,-, jud. S, și în baza art. 14, 346.pr.pen. art. 998 și următoarele civ. a fost obligată inculpata la plata sumei de 15000 Euro, cu titlu de daune morale către aceasta sau echivalentul în lei la data plății.
S-a constatat că victimele infracțiunii na și nu au formulat pretenții civile în cauză.
În baza art. 191.pr.pen. a fost obligată inculpata să plătească suma de 1810 lei RON cheltuieli judiciare în favoarea statului, în faza de urmărire penală și la instanța de judecată, din care suma de 100 lei RON reprezintă onorariul avocatului din oficiu în faza de urmărire penală și suma de 750 lei RON reprezentând onorariile avocaților din oficiu la instanța de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din 17.03.2008 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sibiu, a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv inculpata, fostă, fostă, fiica lui și -, născută la data de 13.04.1950 în loc. Bârlad, jud. V, cetățean român, asociată la "- ", domiciliată în orașul, nr. 8, 22049, ia, posesoare a pașaportului tip P, nr. -, CNP -, cu antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. (trei acte materiale).
Prin același rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la numita, pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, întrucât faptele acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.
De asemenea, prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la partea civilă și martora pentru comiterea infracțiunii de prostituție, prev. și ped. de art. 328.pen. întrucât acestea au comis infracțiunea în calitate de victime ale traficului de persoane, fiind forțate în acest sens.
S-a mai dispus disjungerea cauzei cu privire la numitul G, fiul inculpatei, sub aspectul comiterii infracțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, în vederea continuării cercetărilor.
În actul de sesizare a instanței, s-a reținut în esență că în anul 2006, inculpata le-a indus în eroare pe partea civilă și pe martora cu privire la împrejurarea că le va obține locuri de muncă în ia, în calitate de baby-sitter, iar după ce le-a transportat și cazat în această țară, le-a obligat la practicarea prostituției în favoarea sa, și care, de asemenea, în luna februarie 2008 procedat la recrutarea, prin înșelăciune, a martorei na în vederea practicării prostituției, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. (trei acte materiale).
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50000 Euro, reprezentând daune morale, față de inculpata (fila 88 dosar instanță nr- volumul I).
Victimele infracțiunii na și nu au formulat pretenții civile în cauză.
Au fost administrate următoarele mijloace de probă:
-declarațiile părții civile;
-scrisoare din partea inculpatei către partea civilă prin care îi cerea acesteia să se întoarcă în ia la ea;
-felicitare din partea inculpatei către partea civilă prin care îi cerea acesteia să se întoarcă din nou în ia;
-declarația martorei --, părții civile;
-declarația martorei;
-declarațiile martorei;
-declarațiile martorei;
-scrisoare din partea inculpatei către martora prin care îi cerea acesteia să îi trimită fete;
-raport de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr. 55089 din data de 22.02.2008 întocmit de către specialiști din cadrul Serviciului Criminalistic al S în concluziile căruia se arată că scrisul de mână prezent pe scrisoarea adresată de inculpata martorei aparține primei dintre acestea.
-declarația martorei -;
-proces-verbal de verificări întocmit de către organele de poliție cu privire la intrările și ieșirile din țară ale inculpatei din care rezultă că partea civilă și martorele au fost înregistrate la ieșirea, respectiv intrarea, în țară împreună cu inculpata.
-declarația martorei -na;
-declarația martorei -, mama martorei na;
-declarația martorului -, fratele martorei -na;
-declarația martorului;
-proces-verbale de efectuare a unor verificări întocmite de către organele de poliție din care reiese că inculpata este cercetată de poliția ă pentru lipsire de libertate, trafic de persoane, proxenetism și înșelăciune în domeniul asigurărilor. De asemenea, printre victimele traficului de persoane identificate de către poliția ă s-au numărat și, iar partea civilă a fost identificată ca practicând prostituția în pentru firma "" aparținând inculpatei;
-transcrierile convorbirilor purtate de către inculpata în datele de 20.02.2008 și 21.02.2008 cu martora -na și cu membrii familiei acesteia, înregistrate în baza ordonanței provizorii a procurorului nr. 1 din 20.02.2008 confirmată de Tribunalul Sibiu prin încheierea nr. 3 din 22.02.3008;
-declarația martorei -;
-înscris ridicat de la martora - reprezentând înregistrări de mână ale acesteia referitoare la practicarea prostituției în ia;
-declarația martorei -;
-înscrisuri ridicate de la inculpata reprezentând factura emisă de ziarul Tribuna în schimbul plății efectuate pentru anunțurile referitoare la oferirea locurilor de muncă, chitanță și formulat referitor la trimiterea de către inculpata a sumei de 200 Euro numitei din, jud. S, înscrisuri de mână ale inculpatei pe care se află inscripționată și adresa părții civile. Inculpata a încercat distrugerea acestora prin rupere cu ocazia ridicării, în prezența organelor de poliție, a unor bunuri din camera închiriată la hotelul " ". Înscrisurile au fost reconstituite de către organele de poliție;
-proces verbal de investigații întocmit de către organele de poliție cu privire la numita. Din cele declarate verbal de către acesteia, I, banii i-au fost trimiși de către o persoană de sex feminin din ia în vederea achitării drumului până în această țară unde urma să fie angajată ca și dansatoare într-un club de noapte. Aceasta nu a rămas în ia deoarece acolo ar fi trebuit de fapt să se prostitueze.
-pagini din ziarul Tribuna din data de 21.01.2008, în care a apărut anunțul inculpatei cu privire la oferirea de locuri de muncă în ia.
-declarația martorei --.
-declarația martorei -.
-declarația martorei.
-declarația numitei.
-copia declarației părții civile
-declarațiile inculpatei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reținut următoarele:
Inculpata a locuit în orașul A, jud. S, până în anul 1993 când a plecat în Republica Federală ia. În anul 1999 fost urmată în această țară de fiul ei, numitul Ulterior, inculpata s-a căsătorit cu un cetățean și a înființat o firmă, "- ", ce oferea servicii de hostess, și anume plasare de dame de companie, contra cost.
Cunoscând situația economică din România, respectiv nivelul scăzut al veniturilor realizate de majoritatea populației, precum și dorința tinerilor din această țară de a munci în occident, inculpata a luat hotărârea de a atrage, inclusiv prin înșelăciune, tinere din România, în vederea determinării acestora la practicarea prostituției în folosul ei. Anterior, inculpata a făcut acest lucru cu tinere din orașul A, pe care le-a indus în eroare cu privire la întocmirea de contracte în ia în calitate de baby-sitter. În acest sens, inculpata a dat mai multe anunțuri în ziarele din mai multe județe, printre care S și V, precum și la postul local de televiziune din
Astfel, în luna iunie 2006, numita din i-a propus prietenei sale, partea vătămată, să plece în ia unde să lucreze ca baby-sitter, la un nepot al inculpatei, după cum susține aceasta din urmă. Audiată fiind martora (fila 33 dosar urmărire penală), aceasta a arătat că a citit în ziarul "Tribuna" un anunț prin care se ofereau locuri de muncă în ia, anunțul având următorul conținut: " dame de companie pentru club în ia" și erau indicate două numere de telefon, unul de România și celălalt din ia. După ce a luat legătura telefonic cu inculpata, aceasta i-a spus martorei că oferă locuri de muncă în ia ca dansatoare într-un club. Aceeași martoră a declarat în instanță (fila 99 volumul I) că inculpata nu le-a spus nimic despre faptul că are un nepot bolnav în ia, și nici nu le-a spus părții civile și martorei nimic despre Consulatul din S sau de altundeva, inculpata afirmând însă că are firme în ia. Prin urmare, este posibil ca partea vătămată să fi cunoscut încă de la început că urma să i se ceară de către inculpată să presteze servicii ca damă de companie, mai ales că inculpata deținea o firmă specializată în acest sens.
Acest fapt este confirmat și de anunțul dat de inculpată în ziarul "Tribuna" din 21.02.2008 spre exemplu, publicație depusă la dosarul de urmărire penală la filele 132 - 135, unde la fila 132 se observă următoarea ofertă, care a fost recunoscută de inculpată: "ia - locuri de muncă de urgență pentru dame 18 - 30 ani, cu contract de muncă și mutație în ia, într-un club ca dame de companie. mari și transport gratuit. Plecarea este urgentă vineri și ofer 4 locuri în autoturismul personal".
După ce inculpata a luat contact cu martora, inculpata a venit în de unde le-a luat pe martoră și pe partea vătămată și le-a dus cu taxiul la "", unde le-a spus că vor avea salariu de 1500 - 2000 Euro și urma ca acestea să lucreze ca dansatoare într-un club. Tot inculpata i-a spus martorei că îi va da bani pentru a-și face pașaportul, întrucât aceasta nu avea pașaport.
Fără să-și anunțe familia, partea vătămată a plecat a doua zi dimineața în ia cu mașina cu inculpata, martora rămânând în țară ca să-și dea o corigență.
Martora a declarat la urmărire penală (fila 34) că șoferul inculpatei, taximetristul "" (respectiv numitul - după cum a fost recunoscut după fotografii de către partea vătămată ), a insistat să le convingă să plece cu inculpata, spunându-le că aceasta este o femeie serioasă, că încă două fete au făcut cunoștință cu inculpata și sunt mulțumite, își primesc banii lunar. Același i-a spus martorei că acele fete sunt urâte, însă ea și partea vătămată sunt frumoase și ele vor face mai mulți bani (B!).
Inculpata s-a înțeles cu martora ca, după ce aceasta își va da corigența să îi trimită bani pentru transportul până în ia și pentru pașaport. Tot martora a arătat (fila 99, dosar instanță) că în discuția cu inculpata, aceasta nu le-a cerut să lucreze la firmele acesteia.
Faptul că partea vătămată a plecat în ia este confirmat și de acesteia, martora -, care arată că partea vătămată avea pașaport făcut atunci când a plecat în ia cu inculpata, iar când a revenit în țară i-a spus că a plecat pentru prima dată în ia cu inculpata. Martora mai arată că sa avea o în România, iar partea vătămată susține că acesta a fost motivul plecării sale în ia, respectiv pentru a-și putea crește fetița în vârstă de 2 ani.
Mai rezultă faptul plecării părții vătămate împreună cu inculpata în ia în 2/3 iunie 2006 din procesul verbal privind intrările - ieșirile din țară ale inculpatei, preluate în baza de date ale (fila 79, dosar urmărire penală).
Partea vătămată arată în declarație că a plecat în ia doar împreună cu inculpata (fila 12, dosar urmărire penală), întrucât o fată pe care o mai așteptau, pe nume, nu a mai venit. La vamă i-a dat pașaportul inculpatei, iar apoi l-a reținut aceasta din urmă, spunând că pe drum e plin de hoți, pașaportul rămânând la inculpată până la întoarcerea părții vătămate în România, după cum susține aceasta. Partea vătămată nu avea nici un la ea, întrucât inculpata i-a spus că nu trebuie să-i plătească transportul. Mai declară partea vătămată că atunci când au intrat în ia, inculpata i-a spus că nu o să lucreze ca baby-sitter, ci va trebui să întrețină relații sexuale cu bărbați contra unor sume de bani. Partea vătămată susține că inițial a refuzat acest lucru, întrucât nu pentru aceasta a venit ea în ia.
Martora - a declarat în instanță (filele 97-98 volum I) că sa, partea vătămată, i-a spus când s-a întors din ia, că în această țară s-a prostituat, fiind obligată de inculpată, și că a stat pentru prima dată în ia timp de două luni. Întrucât acolo a rămas însărcinată cu unul dintre clienți, partea vătămată s-a întors în România să facă avort. Când a venit prima dată din ia, sa, partea vătămată, era speriată.
Martora arată, de asemenea, că în același an, prin vară, inculpata a venit personal în și i-a cerut și acesteia să meargă în ia ca să îngrijească de nepotul ei, spunându-i că este frumoasă. sa, partea vătămată, fiind acasă în acel moment, i-a spus să nu meargă în ia la inculpată, întrucât o va pune și pe ea să practice prostituția. Mai arată că partea vătămată a trimis de vreo două ori bani din ia, nu știe ce sumă. Tot sa i-a spus că banii rezultați în urma practicării prostituției îi lua inculpata. Familia părții vătămate nu o putea suna pe aceasta în ia, nu le-a lăsat nici un număr, și îi suna aceasta de pe un număr privat. Când a venit în România, partea vătămată a spus că nu putea vorbi la telefon, căci era amenințată de inculpată să nu spună la ce lucra.
Aceeași martoră precizează că inculpata a venit din nou în România, după sa, că a văzut-o personal pe inculpată, care a întrebat-o pe partea vătămată dacă nu vrea să meargă din nou la ea, care însă nu a vrut să stea de vorbă cu inculpata și a plecat.
A doua oară, partea vătămată a plecat în ia la fiul inculpatei, numitul "" ( G, ), care și acesta a obligat-o să se prostitueze, deși era gravidă. Când acesta era plecat în România, partea vătămată a fugit de la el (fila 97, volum I dosar fond).
Martorei, partea vătămată i-a spus când a venit din ia că este însărcinată și că mai are de primit o sumă de bani de la inculpată. În anul 2008, inculpata a venit la domiciliul martorei, vorbit cu mama acesteia, a întrebat-o dacă lucrează, cât câștigă, dacă mai este tot așa de frumoasă și dacă vrea să meargă în ia, însă mama ei nu a fost de acord. Tot martora a declarat că partea vătămată nu i-a spus ce lucrează în ia, dar dacă întreabă mama ei, să spună că baby-sitter.
Prin august - septembrie 2006, inculpata i-a trimis și martorei suma de 200 de Euro din ia, prin, spunându-i să-și facă din acești bani pașaport și să-și ia bilet de ia (fila 99, volum I dosar fond), însă aceasta nu a mai plecat.
În declarați de la urmărire penală, martora arată că după aproximativ trei luni, partea vătămată a revenit în țară, ocazie cu care a aflat că aceasta a practicat prostituția în ia. De asemenea, partea vătămată i-a spus că este însărcinată (fila 35 dosar urmărire penală).
Audiată în instanță, partea vătămată a declarat că prima dată a locuit în ia într-un apartament al inculpatei și nu a plătit chirie, pentru că inculpata le lua toți banii obținuți prin practicarea prostituției. Mai arată că în acel apartament a stat cu, iar un taximetrist supraveghea din stradă tot ce făceau ele. Partea vătămată mai susține că în ia a practicat prostituția pentru inculpată și fiul acesteia, fără nici un fel de acte, iar pașaportul său și al lui erau deținute de inculpată. Inculpata i-a dat pașaportul când a aflat că este însărcinată, și i-a dat bani de dus-întors spunându-i că nu poate face avort în ia (fila 62, volum I).
Aceeași parte vătămată, în declarațiile de la urmărire penală (filele 6-9, 11-17) a relatat că a practicat prostituția timp de două luni, fiind obligată să aibă minim 6 - 7 clienți pe zi, iar banii erau luați de inculpată, aproximativ 600 - 700 Euro pe zi. Mai arată că inculpata îi dădea puțină mâncare, ca să nu se îngrașe și să aibă cât mai mulți clienți. În urma practicării prostituției, partea vătămată a rămas însărcinată.
Mai susține că împreună cu ea mai practicau prostituția pentru inculpata, și numitele și.
în țară, partea vătămată a fost sunată de numitul G, fiul inculpatei, care i-a spus că este certat cu mama lui, spunându-i că o ajută să lucreze ca menajeră în ia, și să facă avort. A fost căutată și de taximetristul "", din S, același, care i-a spus să aibă încredere în, că este un om serios și nu va păți nimic, Partea vătămată a practicat prostituția și pentru acesta, în.
Revenind însă la faptele reținute în prezentul dosar, partea vătămată a precizat că clienții erau racolați de inculpată prin anunțuri în ziare, iar datorită faptului că se ocupa de mai mult timp de acest lucru, avea clienți fideli, pe care îi suna când avea fete noi (fila 13, dosar urmărire penală). De asemenea, arată că a locuit singură în apartamentul închiriat de inculpată, după care restul timpului a locuit împreună cu numita, care a sosit în ia cu autocarul (fila 13, dosar urmărire penală).
Toate cele declarate de partea vătămată sunt confirmate de martora, victimă și aceasta a infracțiunii de trafic de persoane, racolată la rândul ei de inculpata.
Martora a declarat la urmărire penală că în cursul lunii iunie 2006 lucra la un chioșc de pe str. - - din mun. S, unde taximetristul "" i-a propus să lucreze în calitate de menajeră sau baby-sitter în ia, în, pentru suma de 400 Euro pe lună. Ulterior, același a căutat-o din nou pe martoră, stăruind ca aceasta să lucreze pentru o doamnă mai în vârstă pe nume (respectiv inculpata, ), spunându-i că la aceasta au mai lucrat menajere și au primit chiar mai mult de 400 de Euro, chiar până la 1000 Euro pe lună.
Biletul de transport al martorei pentru ia l-a plătit numitul "", iar în aceasta a fost așteptată de către inculpată și de partea vătămată (care își spunea ""). A doua zi, inculpata i-a spus că ea i-a trimis martorei banii pentru biletul de transport și că trebuie să se prostitueze, în caz contrar urmând să o scoată afară în stradă. Martora arată că nu avea deloc bani la ea, pașaportul a rămas la inculpată, iar în România trebuia să-și întrețină copilul care se afla la socrii săi. Mai suține martora că îi era teamă de inculpată și de anturajul ei, respectiv cetățeni albanezi.
Martora precizează că împreună cu ea au mai practicat prostituția pentru inculpata numita "" ( ) și, că raporturile sexuale costau minim 100 Euro și erau în jur de 5 - 6 clienți pe zi, că aceste raporturi aveau loc unde locuiau victimele sau la domiciliul clienților, care erau racolați de inculpată prin anunțuri date în ziare. Mai arată că la domiciliul clienților erau de inculpată cu mașina ei, un Mercedes de culoare neagră și că a auzit-o pe inculpată vorbind la telefon cu o anumită "" din, care găsise fete pentru inculpată, precum și că astfel a ajuns acolo și partea vătămată. Mai arată martora că inculpata îi spunea susnumitei că îi va trimite bani dacă îi trimite fete.
De asemenea, a auzit-o pe inculpată vorbind de o nepoată a ei din Bârlad, care la fel ca și, îi găsea fete pentru prostituție fiului inculpatei, numitul G zis "" (față de care, prin prezentul rechizitoriu, s-a disjuns cauza sub aspectul comiterii infracțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. 1 din Lg. nr. 678/2001, în vederea continuării cercetărilor). Mai arată că inculpata nu le dădea suficientă mâncare, spunând că trebuie să slăbească pentru a fi plăcute de clienți. După două luni, partea vătămată a rămas gravidă și s-a întors în țară pentru a avorta. Tot această martoră a mai arătat că inculpata le-a dus la, și cu această ocazie, l-a cunoscut și pe fiul ei, care era însoțit de niște ruși foarte periculoși. De asemenea, susține că a aflat de la inculpată că și fiul ei avea fete în pe care le bătea și le obliga să se prostitueze. Mai arată martora că a fost sunată de către inculpată, care i-a cerut să îi caute fete pentru prostituție, spunând că îi va da bani (fila 37, dosar urmărire penală).
În următoarea declarație dată în faza de urmărire penală, martora a adăugat că atunci când mergeau la domiciliul clienților sau la hoteluri în vederea practicării prostituției, erau întotdeauna însoțite de sau de o persoană apropiată acesteia (fila 40, dosar urmărire penală). În continuare, arată că atunci când clienții veneau la locuința unde era cazată, după plecarea clientului, la scurt timp venea și inculpata pentru a lua banii, iar de cele mai multe ori clienții îi dădeau inculpatei banii.
După plecarea lui, martora a rămas cu, care a sosit în ia cu câteva zile înainte de plecarea părții vătămate, și care de asemenea, a fost indusă în eroare că o să lucreze ca menajeră.
Se mai reține din declarație că în cursul lunii august 2006, inculpata a fost sunată de doi așa-ziși clienți, care de fapt erau polițiști, și care i-au spus acesteia că doresc două fete cu care să întrețină relații sexuale la un hotel din oraș. Martora și au fost de șoferul inculpatei la hotelul respectiv, iar cei doi polițiști le-au condus la sediul poliției, unde au dat declarații și au recunoscut că au practicat prostituția, fiind obligate de inculpată. După o săptămână, cele două tinere au fost returnate în România.
Ceea ce este demn de subliniat este faptul că după aproximativ o lună după ce a ajuns în România, martora a fost sunată de inculpată, astfel cum declară martora, și care i-a cerut să se întâlnească (fila 41, dosar urmărire penală). Cu această ocazie, martora a fost obligată să o însoțească pe inculpată la un notar public și să dea o declarație că este nepoata inculpatei și că nu a fost obligată să practice prostituția. Martora arată că a dat o declarație mincinoasă la notar, întrucât a fost amenințată de inculpată că o omoară pe ea și pe.
Într-adevăr, această așa-zisă declarație autentificată a martorei se află la dosar (filele 380, 381 volum II), unde susține pentru prima dată că inculpata este sa.
O declarație similară a fost luată la notar și numitei (filele 337-338 și 387-388, volum I), care de asemenea afirmă că este "nepoata" inculpatei și că nu a practicat prostituția în folosul acesteia. Mai susține martora că în ia s-a dus singură.
Instanța consideră aceste declarații notariale ca fiind făcute pro causa, oricum martora a arătat în instanță în ce context s-au dat aceste două declarații notariale. Aceste declarații nu pot fi considerate ca mijloace de probă în cauză, întrucât nu s-au administrat nemijlocit în fața instanței, iar numita nu a fost audiată în cauză până în prezent, în nici una din fazele procesului penal. Mai mult decât atât, aceste declarații autentificate sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză.
Martora a dat o declarație amplă și în fața instanței (filele 103-104, volum I), prin care menține cele declarate în faza de urmărire penală. Mai susține că nu a văzut-o pe inculpată să se ocupe de firme sau să aibă angajați și că îi era teamă de inculpată, întrucât purta un în geantă.
Din evidența "-" ale inculpatei (filele 75-79, dosar urmărire penală), rezultă că aceasta a călătorit în sau din România împreună cu în anul 2006, cu la 23.06.2006, cu în anul 2002, cu - și în anul 2002,
În cauză a fost audiată și, fosta noră a inculpatei, care a fost căsătorită cu Martora a declarat că inculpata a racolat și transportat în ia fete în vederea practicării prostituției în folosul ei, și că și fiul inculpatei, respectiv G realiza câștiguri în același fel. Mai arată martora că în urmă cu 2-3 ani a primit o scrisoare de la inculpată, prin care aceasta o ruga să îi găsească fete care să meargă în ia să practice prostituția în folosul ei.
De altfel, la fila 57 din dosarul de urmărire penală, se află o scrisoare de-a inculpatei către martora, scriindu-i că are nevoie de fete de urgență în ia, obligându-se să le plătească transportul și pașapoartele.
Și în instanță martora a relatat că fostul său soț, G, se ocupa cu racolat fete pentru prostituție în ia, întrucât suna prin A pe la cunoscuți fără a se feri, și le cerea să trimită fete.
Martora confirmă faptul că deodată cu fata sa, în ia a plecat și partea vătămată, care i-a spus că a lucrat la inculpată și urmează să se ducă la fostul soț al martorei (respectiv fiul inculpatei). Partea vătămată i-a spus martorei că nu prea a câștigat bani la inculpată.
Dintr-o discuție cu G, fostul său soț, martora a auzit că acesta lua din fetele inculpatei și le ducea la. Din spusele fostului său soț, a rezultat că fetele se ocupau tot cu prostituția și cât timp erau la inculpată (fila 102, volum I).
Și martora a afirmat că a cunoscut-o pe inculpată în anul 2004, prin intermediul fiului acesteia, Martora arată că a discutat puțin cu partea vătămată când aceasta se afla la, prin decembrie 2006 sau începutul lui 2007. i-a spus martorei că practică prostituția pentru G și că nu îi place ceea ce face. De asemenea, i-a relatat că a mai lucrat înainte și la inculpată în și că a practicat și prostituția în beneficiul lui.
De asemenea, în declarația dată în faza de urmărire penală, martora declară că inculpata i-a spus că are firmă de dame de companie, dar și că poate să facă contracte de muncă pentru fete, pentru practicarea prostituției (fila 161, dosar urmărire penală).
Fiica martorei, respectiv martora -, nepoata inculpatei, a arătat în ce o privește pe inculpată că în vara anului 2006 venit inculpata și au mers împreună la ca să-i cumpere haine, iar în mașină se mai aflau două fete, respectiv și, care urmau să meargă în ia împreună cu inculpata și care au mai fost în ia la muncă. Mai susține martora că a plecat în ia la 16.09.2006 la, în vizită, la tatăl său G, fiind însoțită în autocar de partea vătămată și că mai multe fete se prostituau, fiind obligate de G și în folosul acestuia.
Din actele de la dosar reiese că și martorele -, și, precum și numitele și au fost induse în eroare anterior de către inculpată cu privire la obținerea de contracte de muncă în străinătate, fiind obligate să muncească în condiții grele și fără remunerație. Mai mult decât atât, unele dintre ele au fost obligate să întrețină relații sexuale în schimbul unor sume de bani primite direct de către inculpată.
Martora a declarat că în anul 2007 cunoscut-o pe inculpată prin intermediul unui anunț de la publicitate din Rm. V, în care se făcea referire la locuri de muncă în ia. Inculpata i-a spus de la început că poate să lucreze ca damă de companie la o agenție de "-", martora alegând de bună-voie să fie însoțitoare la o astfel de agenție. Martora a plecat în ia împreună cu -. Inculpata, prin firmă dădea anunț în ziar, iar clienții sunau și tratau direct cu inculpata, întrucât martora nu cunoștea limba Mai precizează că tariful pe oră era de 120 de Euro, din care 60 de Euro lua martora, iar restul lua agenția, adică inculpata (filele 116-117, dosar urmărire penală).
Martora a declarat în instanță că o cunoaște pe inculpată din anul 2002, că a plecat în ia împreună cu inculpata și cu soțul acesteia, unde a lucrat ca baby-sitter la o familie în timp de trei luni, iar după mult timp când s-a întors în România, a auzit că inculpata ar racola persoane pentru prostituție din România.
Martora a declarat că a mers împreună cu inculpata în ia în anul 2004, că în acea perioadă nu a văzut ca inculpata să meargă la lucru, că într-o discuție aceasta i-a spus că primește ajutor de urmaș după un soț, iar inculpata nu i-a spus niciodată de vreun contract de muncă la vreo firmă.
Și martora - în declarația dată la. - S la 21.02.2008, arată că în cursul lunii iunie 2007, observat în ziarul local din Rm. V, denumit " Publicitate", un anunț prin care se ofereau locuri de muncă în ia. Martora a contactat-o telefonic pe inculpată și a fost de acord să se întâlnească după două zile. Martora a discutat cu prietena ei, tot din Rm. V, și au fost de acord să meargă la muncă în străinătate.
La întâlnirea cu inculpata a venit și soțul acesteia, iar inculpata le-a spus că deține două firme în ia, una cu locuri de muncă ca baby-sitter, iar cealaltă având locuri de muncă ca dame de companie. Inculpata le-a spus celor două fete că dacă doresc să lucreze ca dame de companie, vor câștiga mult mai mult, respectiv până la suma de 2000 de Euro. Inculpata le-a mai spus acestora că dacă doresc să întrețină relații sexuale cu clienții, se câștigă foarte mulți bani.
Cele două martore au fost de inculpată cu mașina la, unde au fost cazate într-un apartament, iar după o săptămână au avut primii clienți, pe care îi racola inculpata prin anunțurile pe care le dădea în ziarele "" și " Post" din.
Martora a declarat că a practicat prostituția din luna iunie 2007, iar inculpata îi dădea aproximativ 60 de Euro pe zi.
În luna noiembrie 2007, martora a fost depistată de poliția ă, însă nu a spus polițiștilor nimic despre inculpată.
Martora recunoaște că în data de 18.02.2008 a venit în România împreună cu inculpata și cu, în scopul de a găsi fete care să fie dispuse să meargă în ia la muncă, că inculpata a fost sunată de mai multe persoane din România care doreau să plece. După ce au ajuns în România, cele două au însoțit-o pe inculpată la familia din A, unde aceasta urma să cunoască o fată pe nume ( - ), care dorea să meargă la muncă în ia.
Inculpata i-a spus mamei că fiica ei urmează să muncească într-un restaurant și i-a lăsat suma de 100 Euro și o pereche de blugi.
Inculpata i-a propus apoi lui să se întâlnească la hotelul " ", ca să vadă ce viață frumoasă au ele, dar mama sa nu a lăsat-
La data de 20.02.2008, inculpata împreună cu și s-au deplasat la familia, unde se mai aflau încă două persoane, respectiv și.
Numita "", care în realitate era subinspector în cadrul de Combatere a Organizate A I - Serviciul de Combatere a Organizate S (a se vedea și interceptarea convorbirilor telefonice), a purtat o discuție cu inculpata, spunându-i că dorește să meargă și ea în ia la muncă.
În data de 21.02.2008, inculpata a contactat-o telefonic de mai multe ori pe mama pentru aoc onvinge să o lase pe fiica ei în ia, iar apoi, întrucât nu i s-a mai răspuns la telefon, inculpata s-a enervat și a dorit să-și ia suma de 100 de Euro înapoi.
Martora - a declarat că nu cunoaște dacă inculpata intenționa să o pună pe numita să practice prostituția, însă această concluzie se poate desprinde ușor din viața de huzur pe care inculpata i-a propus-o martorei na, inclusiv cererea de a le însoți la hotel, spre a vedea ce viață frumoasă duc cele trei.
Martora na a relatat în instanță că inculpata a chemat-o la muncă în ia la firmele de curățenie ale acesteia, sau ca baby-sitter, iar când a venit la ea, era însoțită de cele două fete.
De la fosta noră a inculpatei, martora, a aflat și că inculpata se ocupa cu trafic de persoane în ia, și a renunțat să mai plece în ia.
Martora a precizat că i-a cerut și ei inculpata să caute fete care să meargă la muncă în ia, și acestea să fie mici și slăbuțe. Inculpata i-a promis un salariu de 1500-2000 Euro lunar și s-a obligat să-i asigure cazarea. Totodată, inculpata i-a spus martorei că îi va trimite contractul de muncă din ia, pentru baby-sitter, dar numai după ce pleacă acolo.
Din declarația de la urmărire penală luată martorei, reiese că inculpata a întrebat-o la telefon pe aceasta cum arată. Un indiciu relevant în susținerea ideii că martora a fost recrutată în scopul de a fi folosită la practicarea prostituției este acela că în 20.02.2008, în locuința familiei martorei s-a aflat și o altă persoană de sex feminin () care și-a exprimat dorința de a pleca în străinătate pentru a munci. Inculpata nu a fost de acord să o transporte și pe aceasta în ia, întrucât respectiva persoană părea mai matură și probabil mai greu de determinat să practice prostituția, motivând că aceasta nu ar corespunde profilului unei îngrijitoare de copii ori al unei femei de serviciu, întrucât este căsătorită.
Chiar și prezența celor două însoțitoare ale inculpatei la familia, care practicau prostituția în folosul inculpatei, conduce la ideea că inculpata urma să o exploateze sexual și pe aceasta.
Inculpata i-a promis martorei că o să ducă o viață de lux în ia (fila 81, dosar urmărire penală), în condițiile în care ocupațiile de îngrijitoare sau baby-sitter erau prost remunerate și în această țară.
Și martora -, mama martorei na, declară că inculpata a venit acasă la ea însoțită de două fete blonde, cu vârste între 20-23 de ani, despre care inculpata i-a spus că sunt nepoatele ei și că acestea lucrează tot pentru ea în ia. Inculpata i-a spus mamei că aceasta va fi plătită cu 1500 Euro pe lună, preț pe care însă după cum s-a reținut mai sus, inculpata obișnuia să-l propună damelor de companie. Inculpata s-a obligat să asigure ea transportul, și tot atunci a spus că mai merge după câteva fete din și
Relevantă din acest punct de vedere este și declarația martorului, din care rezultă că părinții săi nu au mai lăsat-o pe sa să plece în ia, întrucât au auzit că inculpata duce fete acolo "la produs".
Martorul arată că cele două fete care o însoțeau pe inculpată au spus familiei sale că o duc bine în ia, că se câștigă bine, că lucrează ca și baby-sitter, iar apoi au spus că lucrează într-un restaurant. Nici inculpata, nici fetele nu au pomenit ceva de practicarea prostituției.
Și acest martor susține că la a doua vizită a inculpatei, la ei acasă, mai era o prietenă de-a surorii sale, numita, care are aproximativ 22-23 de ani, inculpata refuzând să o ia și pe aceasta, spunând că este prea înaltă și că vrea fete mai micuțe, sa fiind mai mică de statură. Inculpata a spus despre sa că este frumoasă, micuță șică este bună să lucreze în ia(a se vedea fila 447, volum II).
Martora -, fiica inculpatei, deși a fost încuviințată de instanță, nu s-a prezentat, iar înscrisul depus la dosar (filele 499-500, volum II) nu are valoarea unei declarații de martor. În declarația dată la urmărirea penală, aceasta arată că inculpata nu a săvârșit faptele reținute în sarcina sa. Arată însă că partea vătămată a stat o perioadă la mama sa, respectiv inculpata, în care nu știe ce a făcut deoarece trăiesc separat.
Inculpata, fiind audiată de instanță, a recunoscut că le cunoaște pe cele trei victime și pe alte martore, dar faptul că le-ar fi dus în ia pentru practicarea prostituției.
Se mai observă din probele de la dosar că inculpata racola doar fete tinere, frumoase, slăbuțe, fără obligații, și că o dată ajunse în ia, deși le promitea o viață de lux și fără griji, nu le asigura nici hrana corespunzătoare, pentru ca acestea să nu se îngrașe, și nici condiții igienico-sanitare adecvate, spunând că apa este scumpă.
Concluzionând asupra tuturor acestor aspecte expuse, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatei, care în anul 2006 le-a indus în eroare pe partea civilă și pe martora cu privire la împrejurarea că le va obține locuri de muncă în ia, în calitate de baby-sitter, iar după ce le-a transportat și cazat în această țară, le-a obligat la practicarea prostituției în favoarea sa, și care, de asemenea, în luna februarie 2008 procedat la recrutarea, prin înșelăciune, a martorei na, în vederea transportării acesteia în ia unde urma să o determine și pe aceasta la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. (trei acte materiale), iar vinovăția inculpatei fiind dovedită, aceasta urmează a fi condamnată la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen. pe durata de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane.
Pentru faptele reținute în sarcina inculpatei, s-a aplicat pedeapsa principală la a cărei individualizare instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 52 și art. 72.pen. și anume:
- limitele de pedeapsă ale infracțiunii;
- gravitatea și impactul social deosebit, precum și numărul faptelor săvârșite de inculpată, vulnerabilitatea victimelor, datorată vârstei imature, gradului lor ridicat de sugestibilitate, lipsei experienței de viață și a educației, racolarea acestora prin înșelăciune, aspecte care, în ansamblul lor, determină un grad sporit de pericol social;
- conduita adoptată de inculpată pe parcursul procesului penal, respectiv o conduită necooperantă și de negare a faptelor comise, inclusiv încercarea de distrugere prin rupere a unor mijloace materiale de probă cu ocazia ridicării acestora în prezența organelor de poliție.
Nu s-au reținut în favoarea inculpatei circumstanțe atenuante facultative, întrucât nu sunt întrunite condițiile pentru acordarea beneficiului acestora, iar inculpata a săvârșit faptele în formă continuată, în condițiile prev. de art. 41 alin. 2.pen. (trei acte materiale).
Astfel cum a susținut și inculpata, în ia aceasta a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul întocmit de procuratura din în anul 2006 depus la dosar la filele 217-228, volum II, astfel cum rezultă de la pct. VI intitulat "Prevederile legale utilizate", fiind suspectă și incriminată de ambele cazuri de trafic de persoane, în ce o privește pe partea vătămată. Însă numita nu este victimă în prezentul dosar, iar prin sentința Tribunalului Regional - pronunțată de Curtea în ședința din 22.05.2007, depusă în copie tradusă și legalizată la dosar (filele 319-321, volum II), pârâta a fost condamnată doar în temeiul art. 96 alin. 2 al Legii stabilirii persoanelor străine în ia, la pedeapsa de 9 luni, executarea acestei pedepse fiind suspendată conform art. 56 paragraful 1 al Legii fiscale.
În completarea regulilor procedurale în materie penală, art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează interdicția judecării de două ori pentru aceeași faptă, principiul"non bis in idem"fiind parte a tuturor procedurilor penale ale statelor membre ale Consiliului Europei.
Astfel, regula consacrată în art. 4 din Protocolul nr. 7 protejează, pe de o parte, o persoană achitată ori condamnată în urma unui proces penal de rejudecarea acelorași fapte, însă îi și interzice acesteia posibilitatea de a obține redeschiderea procedurii pentru aceleași fapte pentru care a fost anterior condamnată.
În schimb, atunci când o persoană este judecată de două ori pentru aceeași faptă în state diferite, principiul stabilit prin prevederile art. 4 din Protocolul nr. 7 nu este încălcat, întrucât nici un stat nu este ținut de hotărârile altuia, așa cum sugerează, de altfel, și alin. 1 al articolului în discuție. Totuși, dacă anterior judecării unei persoane a doua oară pentru aceeași faptă, în alt stat, a existat o procedură de recunoaștere a primei hotărâri judecătorești, principiulnon bis in idemîmpiedică a doua procedură penală, ceea ce în cauză nu s-a dovedit însă.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 coroborat cu art. 118 lit. e pen. instanța a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 24000 Euro sau echivalentul în lei al acesteia la data plății. Această sumă de bani este formată din media sumelor de bani obținute în urma practicării prostituției de partea vătămată și martora în decursul a două luni de zile, sume însușite de inculpată și față de care acestea nu s-au constituit părți civile în cauză.
Astfel, din probele de la dosar (declarații martori) reiese că cele două au practicat prostituția în folosul inculpatei aproximativ două luni de zile, că aveau 3-4 clienți pe zi, după cum a declarat martora, iar tariful era de 80-140 Euro/oră. Prin urmare, acestea realizau zilnic în medie 400 de Euro. Cum însă au plătit inculpatei și contravaloarea întreținerii, iar a trimis uneori și bani acasă, s-a redus la această sumă de bani (60 zile x 200 Euro x 2 persoane = 24000 Euro).
Prin ordonanța procurorului din cadrul - S din data de 03.03.2008, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii și indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asigurător asupra autoturismului marca Mercedes S 320, număr de înmatriculare HH -, serie șasiu -T- aparținând inculpatei din dispoziția procurorului din cadrul -
Inculpata a formulat cerere separată, înregistrată sub dosar nr- al Tribunalului Sibiu, reprezentând plângerea împotriva măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia.
Se arată, în esență, că această măsură este nejustificată și a fost luată din eroare, întrucât cu toate că pe talonul autoturismului este trecut numele petentei inculpate, autoturismul se află în proprietatea băncii Bank, deoarece inculpata plătește rate lunare pentru acesta, până la data de 15.03.2009. Aceeași plângere este reiterată și la fila 437, volum II - dosarul instanței.
La termenul de judecată din 06.08.2008, prin încheierea de ședință, instanța a dispus ca dosarul nr- al Tribunalului Sibiu, să fie conexat la dosarul nr- al aceleiași instanțe, avându-se în vedere că subsidiarul urmează principalul și pentru o mai bună administrare a justiției.
Din probele administrate, a reieșit că inculpata a contractat un împrumut pentru achitarea în rate a contravalorii mașinii (contract nr. -) având de achitat ultima la data de 15.03.2009 (fila 17 dosar nr- al Tribunalului Sibiu ).
De asemenea, din actele de la dosar, a rezultat că acest autovehicul nu este în prezent proprietatea inculpatei, ci a băncii Mercedes-Benz Bank La fila 261, volum II se află o adresă tradusă în limba română din partea băncii Mercedes-Benz Bank G, în care se specifică faptul că filiala din nu emite nici un înscris cu denumirea "contract de vânzare-cumpărare", astfel că acesta nu poate fi prezentat, iar conform dreptului "comanda" împreună cu "confirmarea comenzii" și "factura" sunt echivalente cu contractul de vânzare-cumpărare.
În actul emis de către Mercedes-Benz Bank la data de 15.08.2008, se arată că: " că Banca Mercedes-Benz este proprietarul de garantare a autovehiculului -. Transferul dreptului de proprietate asupra autovehiculului către doamna va avea loc doar după achitarea tuturor ratelor lunare de împrumut și al unei rate finale".
La fila 265 din dosar se află certificatul de înmatriculare, în care se face mențiunea clară că proprietarul certificatului de înmatriculare nu este legitimat ca proprietar al autoturismului.
De observat este și faptul că la fila 186 din dosarul de urmărire penală, în partea jos a înscrisului, se află o menține în limba ă în care se precizează că deținătorul brief-ului nu se legitimează ca și proprietar al vehiculului.
Potrivit art. 168.pr.pen. în contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal.
Măsura asiguratorie se aplică bunurilor și veniturilor învinuitului, inculpatului și ale părții responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a pagubei produse sau a pedepsei pecuniare ce poate fi aplicată.
În aceste condiții, întrucât nu rezultă din dosar că inculpata este proprietara autoturismului, s-a admis plângerea formulată de aceasta, iar în baza art. 165.pr.pen. s-a ridicat sechestrul asigurător instituit prin ordonanța din 03.03.2008 de către - S, asupra autoturismului marca Mercedes 230. -, de culoare neagră, cabriolet, număr de identificare -T-, număr de înmatriculare HH - VS 134.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50000 Euro, reprezentând daune morale (fila 88, volum I), părții civile, martora -, a declarat că partea vătămată este foarte slăbită din punct de vedere psihic.
Având în vedere prejudiciul moral produs acesteia de către inculpată pe perioada traficării ei și apreciind că există raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu, în temeiul art. 14, 346.pr.pen. și art. 998 și următ. civ. s-a admis în parte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă, fiind obligată inculpata la plata sumei de 15000 Euro cu titlul de daune morale către aceasta sau echivalentul în lei la data plății.
S-a constatat că victimele infracțiunii, na și, nu au formulat pretenții civile în cauză.
În baza art. 191.pr.pen. a fost obligată inculpata să plătească suma de 1810 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului, în faza de urmărire penală și la instanța de judecată, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu în faza de urmărire penală și suma de 750 lei, reprezentând onorariile avocaților din oficiu la instanța de judecată.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel DIICOT - Biroul Teritorial Sibiu și inculpata.
Parchetul a invocat netemeinicia pedepsei aplicate, apreciată ca fiind prea mică, neaplicarea pedepselor accesorii și complementare prev. de art. 64 alin. c și e CP și greșita revocare a măsurii sechestrului asigurator.
Inculpata a solicita achitarea sa pe motivul că nu este vinovată, susținând că, deși le cunoștea pe martore și părțile vătămate, nu le-ar fi indus în eroare și nu le-ar fi determinat la practicarea prostituției, neobținând venituri ilicite.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că apelurile DIICOT - Biroul Teritorial Sibiu și al inculpatei nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:
În ce privește apelul inculpatei:
Dispunând soluția de condamnare, instanța de fond a reținut în mod corect vinovăția inculpatei, în baza mijloacelor probatorii administrate în cauză.
Astfel, sunt relevante în sensul dovedirii vinovăției inculpatei: declarațiile părții civile, ale martorelor și na - victimele infracțiunii de trafic de persoane; declarațiile celorlalte martore, care atestă împrejurarea că inculpata căuta să racoleze din România fete tinere în vederea practicării prostituției, sub pretextul desfășurării unei munci legale sau chiar declarând scopul real și promițând câștiguri consistente, transcrierile convorbirilor telefonice purtate de inculpată cu martora și membrii familiei acesteia; dovada anunțurilor publicate de inculpată în presă.
Inculpata a fost cercetată și în ia pentru comiterea acestui gen de infracțiuni, fiind condamnată de tribunalul Regional - la pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, însă pentru altă infracțiune decât cea care face obiectul prezentei cauze, respectiv efectuarea de activități comerciale ilegale cu cetățeni străini fără drept de muncă. În consecință, nu este incident în cauză principiul invocat în apărare, "non bis in idem".
Privitor la apelul DIICOT - Serviciul Teritorial Sibiu:
Sub aspectul individualizării pedepsei, ca și al modalității de executare, Curtea apreciază că aceasta a fost în mod justificat stabilită de instanța de fond, ținând seama de criteriile prev. de art. 52 și 72 CP, având în vedere persoana inculpatei (cunoscută cu antecedente penale, însă în privința cărora s-a împlinit termenul de reabilitare, calculat de la momentul prescrierii executării pedepsei), precum și atitudinea acesteia în fața organelor judiciare. Nu se justifică reducerea pedepsei sub limita stabilită de instanța de fond, nici reținerea de circumstanțe atenuante și nici a se schimba modalitatea de executare a acesteia, tocmai pentru ca sancțiunea aplicată să-și împlinească dublul scop educativ și represiv.
Curtea reține că în fapt, inculpata a indus în eroare victimele sub pretextul că vor desfășura legal în ia activitate de baby- sitter, însă nu s-a folosit în mod efectiv de desfășurarea acestei activități pentru comiterea infracțiunii. Ca atare, se apreciază că nu se justifică aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a desfășura această activitate.
În ce privește pedeapsa complementară și accesorie a interzicerii dreptului de a fi tutore sau curator, în temeiul art. 117 din Codul familiei, drepturile de a fi tutore și curator nu pot fi oricum acordate, câtă vreme persoanei i s-a restrâns exercițiul unor drepturi civile și politice, prin hotărâre judecătorească (aplicarea art. 64 lit. a și b CP, în speță).
S-a făcut dovada că autoturismul condus de inculpată este achiziționat în leasing, astfel că, inculpata nefiind proprietara sa, în mod legal s-a ridicat măsura sechestrului asigurator instituită asupra acestuia.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 379 pct.1 lit. b CPP, Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de DIICOT - Biroul Teritorial Sibiu și inculpata împotriva sentinței penale nr. 180/4.11.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
În baza art. 350 alin. 1 CPP, se va menține starea de arest a inculpatei.
În baza art. 88 Cp, se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării, cu începere din 22.02.2008 până în 06.01.2009.
În baza art. 192 alin. 2 CPP, va fi obligată inculpata apelantă să plătească statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de DIICOT - Biroul Teritorial Sibiu și inculpata împotriva sentinței penale nr. 180/4.11.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
În baza art. 350 alin. 1 CPP, menține starea de arest a inculpatei.
În baza art. 88 Cp, deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării, cu începere din 22.02.2008 până în 06.01.2009.
Obligă pe inculpata apelantă să plătească statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.01.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. /2 ex./16.01.2009
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu
