Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 313/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 313
Ședința publică din 30.04. 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nimineț Ștefan
JUDECĂTORI: Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
- -
*
GREFIER.
*******
MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU este reprezentat legal prin procuror -
*
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 83/A din 17.02.2009,pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, asistat din oficiu de avocat .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. b/1 întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, inculpatul este la prima abatere, a recunoscut fapta comisă, iar fapta comisă nu a avut urmări.
Solicită onorariu avocat oficiu din fondul special al.
Reprezentantul parchetului având cuvântul solicită respingerea ca nefondat recursului declarat de inculpat, menținerea deciziei recurate ca fiind legală și temeinică întrucât faptele nu sunt lipsite de pericol social, având în vedere și frecvența infracțiunilor de acest gen precum și consecințele ce se pot produce.
Solicită obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
-DELIBERÂND-
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2030 din 21.10.2008, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 87 al.1 din OUG195/2002 republicată, condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 04.08.1980 în mun. B, cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în mun. B, str. - - de la B, jud. B, fără antecedente penale, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă din data de 28.10.2007, la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare.
În baza art. 86 al.1 din OUG195/2002 republicată, a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, faptă din data de 28.10.2007, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. b și art. 34 lit. Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de2 ( doi ) ani închisoare.
S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II a și b Cod penal, în condițiile și pe durate prevăzute de art. 71 al. 2 Cod penal.
În baza art. 81 și art 71 al 5 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii.
În temeiul art. 82 Cod penal, s-a stabilit termen de încercare de 4 ani.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s- atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
S-a luat act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 120 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, la data de 28.10.2007 organele de poliție din cadrul SPR B, aflându-se în executarea serviciului de supraveghere, control trafic pe raza mun. B, au procedat la efectuarea semnalului regulamentar de oprire a autoturismului marca 1310 înmatriculat cu nr -.
A fost identificat conducătorul autoturismului în persoana inculpatului stabilindu-se că acesta nu poseda permis de conducere și întrucât acesta emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o alcoolemie de 0,88 mg/l alcool pur în aerul expirat fapt pentru care a fost condus la Spitalul Județean B unde i s-au recoltat două probe de sânge la interval de o oră prin buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2889-2890/29.10.2007, stabilindu-se faptul că inculpatul avea o alcoolemie în sânge de 1,700/00 la prima probă și 1,300/00 cea de a doua probă.
Constatările consemnate în procesul-verbal din 28.10.2007 încheiat de organele poliție au fost efectuate în prezența martorului asistent care în declarația sa din 06.03.2008 a confirmat situația de fapt astfel reținută.
Potrivit adresei nr.2404/27.11.2007, emisă de IPJ B inculpatul nu figurează în evidențe ca fiind posesor de permis de conducere.
Inculpatul a recunoscut fapta și nu a contestat valorile alcoolemiei.
Situația de fapt reținută de instanță a fost probată cu următoarele probe existente în dosarul de urmărire penală: proces-verbal de constatare(f3), buletin de analiză toxicologică-alcoolemie(f9), proces-verbal de prelevare probă biologică(f10), rezultatul testării efectuate cu aparatul alcool test(f 7), declarație martor(f4-5), probe coroborate cu declarațiile inculpatului și martorilor date în faza de cercetare judecătorească.
S-a apreciat că în drept fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală și de conducere a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, fapte prevăzută de art. 87 al.1 din OUG195/2002 republicată, art. 86 al.1 din OUG195/2002 republicată cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.
Prin urmare, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului pentru fapta comisă, prin aplicarea unei pedepse prevăzute de lege, la a cărei individualizare vor fi avute criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisa fapta, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Astfel, instanța a avut în vedere faptul că in timpul urmăririi penale inculpatul a dat dovadă de sinceritate, recunoscând săvârșirea infracțiunii și colaborând cu organele judiciare în scopul aflării adevărului.
În consecință, instanța, în baza art. art. 87 al.1 din OUG195/2002 republicată, a condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă din data de 28.10.2007, la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare.
În baza art. 86 al.1 din OUG195/2002 republicată, a condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, faptă din data de 28.10.2007, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. b și art. 34 lit. Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
Instanța a constatat că prin Legea nr. 278/04.07.2006, a fost introdus un nou alineat la art. 71.Cod Penal, respectiv al. 5, potrivit căruia"pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii -, se suspendă și executarea pedepselor accesorii".Această dispoziție legală a fost introdusă pentru clarificarea unor aspecte menționate în doctrina penală, care aprecia că pedepsele accesorii sunt alăturate, secundare pedepselor principale cu închisoarea sau detențiunea pe viață și că acestea presupun interzicerea drepturilor prevăzute de lege pe toată durataexecutăriipedepsei principale. În consecință, se aprecia că în cazul pedepselor suspendate condiționat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii, în condițiile în care pedeapsa principală nu ar fi executabilă, ci suspendată condiționat.
Prin introducerea dispoziției legale menționate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoți și o pedeapsă suspendată condiționat, însă, în acest caz, și executarea acestora este suspendată, pe toată durat suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
O interpretare contrară, în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat, în virtutea alineatului 5 al art. 71.Cod Penal, fără ca în prealabil instanța să la fi aplicat, nu poate fi primită, întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.
În consecință, instanța a dispus și aplicarea pedepselor accesorii.
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64.Cod Penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.
Astfel, în cauza Hirst Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică"interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii"(aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală,inst.).Curtea a acceptat"că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru",însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât"legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri".
În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
Astfel, față de circumstanțele personale ale inculpatului și existența antecedentelor sale penale instanța a apreciat că aplicarea acestei pedepse accesorii nu se impune, și în consecință, în baza art. 71.Cod Penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional CEDO, a interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b în Cod Penal condițiile și pe durate prevăzute de art. 71 al. 2 Cod penal.
Considerând că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, ținând seama de lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, precum și de îndeplinirea prevederilor art. 81 Cod penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii.
În temeiul art. 82 Cod penal, s-a stabilit termen de încercare 4 ani.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
S-a lua act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva sentinței penale menționate, în termen legal, a declarat apel inculpatul, fără a preciza în cererea scrisă motivele de nelegalitate sau netemeinicie.
După sesizarea instanței, deși a fost prezent la termenul din 20.01.2009, când a solicitat amânarea pentru a-și angaja apărător, ulterior, inculpatul nu s-a mai prezentat pentru a formula și susține motivele de apel.
Oral, în instanță, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a invocat netemeinicia hotărârii atacate, sub aspectul condamnării pentru cele două infracțiuni reținute în sarcină, impunându-se în principal achitarea prin reținerea art.181Cod penal. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor stabilite prin hotărârea atacată.
Tribunalul, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma motivelor invocate, constatăm că apelul declarat este admisibil în ceea ce privește cuantumul pedepselor.
Se reține că apelantul-inculpat a fost cercetat, trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea a două infracțiuni la legea circulației, respectiv, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere și având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 %0, prev. de art.86 alin.1 și art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal. Prin buletinul de analiză toxicologică s-a confirmat îmbibația alcoolică în procent de 1,70 %0 (prima probă) și de 1,30 %0 (la a doua probă), inculpatul conducând autoturismul fără să posede permis de conducere.
Faptele săvârșite de inculpat, prin natura lor, prezintă pericolul caracteristic unei infracțiuni, ce trebuie sancționate, potrivit legii penale, în cauză nefiind incidente dispozițiile art.181Cod penal.
Având în vedere împrejurările în care au fost săvârșite faptele, gradul de alcoolemie stabilit în urma analizelor de laborator, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului, instanța apreciază că pedepsele stabilite de instanța de fond sunt prea severe, impunându-se reducerea acestora. Astfel, inculpatul nu posedă antecedente penale, a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și s-a prezentat la instanța de fond la termenele de judecată stabilite, împrejurări ce constituie circumstanțe atenuante, ce urmează a fi reținute în favoarea inculpatului.
Pentru aceste considerente prin Dp nr. 83/A din 17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a dispus:
În baza art.379 pct.2 lit.a din C.P.P. admiterea apelului declarat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr.2030 din 21.10.2008, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-.
S-a desființat în totalitate sentința penală apelată, s-a reținut cauza spre rejudecare, iar pe fond:
A fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 04.08.1980, cetățean român, studii medii, domiciliat în B, str. - - de la B, fără antecedente penale pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art.74 lit.a, c și 76 lit.d din Cod Penal;
- 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.74 lit.a, c și 76 lit.d din
Cod PenalÎn baza art.33 lit.a și 74 lit.b din Cod Penal,s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea.
Pedeapsă de executat: 10 luni închisoare.
S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b din Cod Penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art.71 al.2 din
Cod PenalÎn baza art.81 din Cod Penal,s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art.82 Cod Penal, s-a stabilit termen de încercare de 2 ani și 10 luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 din
Cod PenalÎn baza art.71 al.5 din Cod Penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
S-a dispus plata din fondurile a onorariului pentru av. oficiu 200 lei - av..
În baza art.191 C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.192 al.3 C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul inculpatului au rămas în sarcina statului.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul fără a arăta în scris criticile aduse hotărârii atacate.
Oral în fața instanței de recurs inculpatul prin apărătorul ales reiterează aspectele arătate în fața Tribunalului Bacău, apreciind că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, solicitând achitarea sa în temeiul art.10 lit.b/1 Cpp cu referire la art.18/1 Cpp, și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Analizând decizia penală recurată, în raport de motive invocate cât și din oficiu în limitele cazurilor de casare prev. de art.385/9 Cpp, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
În baza unui probatoriu amplu administrat, instanțele de fond și apel au reținut corect situația de fapt și au stabilit o corectă încadrare juridică a faptelor deduse judecății, soluția de condamnare pronunțată în cauză fiind justă.
În mod corect instanța de apel nu a primit solicitarea inculpatului care a solicitat achitarea sa în temeiul art.10 lit.b/1 Cpp cu referire la art.18/1 Cpp, și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Este de reținut că art.181alin. (2) pen. enumeră următoarele criterii pentru stabilirea, în concret, a pericolului social: modul și mijloacele de săvârșire a faptei,scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, persoana și conduita făptuitorului.
Din probe rezultă că inculpatul a condus pe drumurile publice un autovehicul, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și fără a deține permis de conducere.
Având în vedere acest comportament ilicit al inculpatului generator de o puternică stare de pericol pentru participanții la traficul rutier, Curtea în concordanță cu opinia Tribunalului, consideră că faptele supuse judecății, prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, constituind o gravă încălcare a reglementărilor legale referitoare la circulația autovehiculelor pe drumurile publice.
Pentru aceste considerente constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, nefiind incident nici unul din cazurile de casare prev. de art.385/9 Cpp, Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat.
Văzând și dispozițiile art.189, 192 alin.2 pr. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
-DECIDE-
În baza art 385/15 pct.l lit. b Cpp respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva Dp nr.83/A din 17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos-.
În baza art. 189 Cpp, dispune plata din fondurile MJ, a onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, către Baroul Bacău.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
- - - -
- -
GREFIER,
Red.
Red. L/
Red. AB
Tehnored.PE/07.05.2009 / 2 ex
Președinte:Nimineț ȘtefanJudecători:Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
