Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 315/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 315/R/2008
Ședința publică din 29 mai 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura Mihaela
JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela
JUDECĂTOR 3: Groza G - președintele instanței
Procuror:
Grefier:
S-a luat în examinare recursul formulată de inculpatul T, împotriva deciziei penale nr. 347 din 26 noiembrie 2007 Tribunalului Bihor.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent T, asistat de apărătorul său ales, av..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai, după care:
Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța a acordat părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond. Arată că inculpatul în 2003 avut reședința în Italia și a venit în țară pentru a fi alături de prietena lui care a suferit un accident iar inculpatul a fost condamnat întrucât nu a avut permis de conducere. După săvârșirea faptei, inculpatul a dobândit permis de conducere iar acesta nu a avut cunoștință de condamnarea din anul 2004. având în vedere vârsta inculpatului, faptul că nu știa de existența condamnării întrucât a avut un domiciliu stabil în Italia, executarea pedepsei pentru motivul că a condus fără permis de conducere, nu este umană.
Procurorul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate. Starea de fapt este recunoscută de inculpat și decizia penală este cea care a analizatin extensopericolul pentru ordinea publică. Arată că inculpatul avea cunoștință de prima condamnare și cu toate acestea, în 24.07.2006 știind că are permisul suspendat, a circulat din Italia înspre România, motivând că prietena lui ar fi avut un accident de circulație - afirmație nesusținută, nemotivată. Mai arată că la dosar s-au depus 2 acte medicale care nu susțin realitatea întrucât data eliberării biletului de ieșire din spital al prietenei inculpatului este 20.04.2007, bilet de ieșire emis la 10 luni după data ieșirii din spital, cu diagnosticul spasmofilie. Nu există dovada unui accident de circulație, iar biletul de ieșire din spital nu poartă ștampila unității. De asemenea, prietenei inculpatului i s-a eliberat un certificat medico-legal pentru luna iulie, cu toate că aceasta era elevă și se afla în vacanță. În concluzie, actele nu susțin afirmațiile inculpatului care a condus autoturismul o distanță mare, faptă care prezintă pericol social.
Apărătorul inculpatului recurent arată că biletul s-a eliberat la cerere, prima faptă a fost săvârșită în anul 2003 și a fost condamnat în anul 2004 când inculpatul era deja în Italia, unde nu a fost citat. Instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, solicită să se ia act de concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin nr.901 din 01.06.2007, pronunțată de Jud. O, s-au hotărât următoarele:
În baza art.11 pct.2 lit. a Cod Procedură penală raportat la art.10 al.1 lit.b ind.1 Cod Procedură penală cu referire la art.18 ind.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul T, de sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoană care nu are permis, infracțiune prev.și ped. de art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în urma renumerotării art. 85 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.91 Cod Penal, a fost aplicată inculpatului sancțiunea de 1.000 RON amendă administrativă.
În baza art.192 pct.1 lit.d Cod Procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 24.07.2006 inculpatul T s-a prezentat la. pe sensul de intrare în țară, la volanul autoturismului marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare BY-254-KA, proprietatea fratelui său, iar la controlul de frontieră i s-a solicitat să prezinte permisul de conducere. Cu această ocazie inculpatul a declarat în fața autorităților vamale de control că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Acest fapt a fost confirmat și în urma verificărilor efectuate la Serviciul Public comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (fila 9 dosar nr.2689/P/2006).
Totodată, inculpatul a declarat în fața autorităților de control vamal, în prezența martorilor asistenți că în data de 23.07.2006, în jurul orelor 20.00, a luat autoturismul proprietatea fratelui său, numitul T și a condus din Milano până în - întrucât intenționa să se deplaseze până în loc. pentru a-și vizita prietena, despre care a aflat că în dimineața zilei respective fusese victima unui accident rutier și a fost internată în spital.(fila 5-7 dosar nr.2689/P/2006).
În mod similar a declarat inculpatul în cursul urmăririi penale și în instanță.
În dovedirea apărării sale, inculpatul prin avocat a depus la termenul de judecată din data de 11.05.2006, biletul de ieșire din spital din care rezultă că numita, în vârstă de 17 ani, domiciliată în loc.-, jud.M, din data de 23.07.2006 până în data de 29.07.2006 a fost internată în secția Interne al Spitalului de Recuperare din loc. cu diagnosticul: - PRIN DE LA ACELAȘI NIVEL...(fila 17 dosar nr.2689/P/2006)
Totodată a depus și certificatul medical nr.1344/20.04.2007 în care sunt confirmate aceleași aspecte (fila 18 dosar nr.2689/P/2006).
Inculpatul nu a solicitat audierea numitei, arătând că acesta este minoră și părinții ei nu au cunoștință de relația lor.
Inculpatul prin apărătorul său a susținut că nu a avut cunoștință de procesul penal finalizat cu condamnarea lui prin Sent.pen. nr.131/09.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de la o pedeapsă de 1 an închisoare cu art.81 pen, nu a înțeles noțiunea de pedeapsă cu suspendare pe un termen de încercare. A susținut că nu a fost prezent la termenul de judecată întrucât a fost citat de la o altă adresă decât adresa de domiciliu. În acest sens inculpatul a depus în copie Sent.pen. nr.131/09.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de (fila 20-21), dovada de îndeplinire a citației din care rezultă că a fost citat din loc.-/A- procedura fiind îndeplinită prin afișare pe ușa principală a locuinței (fila 40 ), procesul verbal din data de 06.02.2004 din care rezultă că inculpatul a fost legitimat cu domiciliul loc.-/A. (fila 41).
Fapta inculpatului de a conduce autoturismul marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare BY-254-KA din Milano până în - fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, inculpat care anterior fusese condamnat prin Sent.pen. nr.131/09.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de la o pedeapsă de 1 an închisoare cu art.81 pen, pentru o infracțiune similară constituie infracțiunea prev. și ped. de art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în urma renumerotării art. 85 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
Dar, având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, scopul urmărit, vârsta de 22 de ani al inculpatului la data săvârșirii faptei, posibilitatea credibilă ca acesta într-adevăr să nu fi știut de existența unei hotărâri de condamnare, faptul că acesta are o situație cât de cât stabilă în Italia având o pregătire profesională și un domiciliu stabil, la data prezentă a obținut un permis de conducere, atitudinea sinceră pe parcursul urmăririi penale și în instanță, faptul că acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată, instanța apreciază că fapta acestuia a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege, prin conținutul ei este lipsit în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni chiar dacă s-a reținut starea de recidivă pentru o condamnare la pedeapsa de 1 an închisoare cu art.81 pen. pentru comiterea unei infracțiuni similare.
Pentru acest motiv, în baza art.11 pct.2 lit. a Cod Procedură penală raportat la art.10 al.1 lit.b ind.1 Cod Procedură penală cu referire la art.18 ind.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul T, de sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoană care nu are permis, infracțiune prev.și ped. de art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în urma renumerotării art. 85 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.91 Cod Penal, a fost aplicată inculpatului sancțiunea de 1.000 RON amendă administrativă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Jud.O, solicitând desființarea hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală, iar în rejudecarea cauzei, condamnarea inculpatului pentru infracțiunea menționată în actul de inculpare.
În motivarea căii de atac, se susține că instanța de fond, în mod netemeinic, a dispus achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.c rap.la C.P.P. art.10 lit.b/1 C.P.P. reținând în considerentele hotărârii că prin împrejurările în care a fost comisă fapta, respectiv inc. a condus autoturismul pentru a veni în România, la prietena sa, care a suferit un accident rutier grav, vârsta juvenilă a acestuia, posibilitatea ca acesta să nu fi știut de existența hotărârii anterioare de condamnare, faptul că inc. are o situație stabilă în Italia și că până la data pronunțării hotărârii a obținut permisul de conducere, în condițiile în care acesta a săvârșit fapta în stare de recidivă.
Se susține că în situația altor inculpați, în constant instanțele au apreciat că faptele similare prezintă gradul de pericol social al infracțiunii, deși aceștia au invocat diverse motive de circumstanțiere, cum ar fi necesitatea deplasării la farmacii, spitale, respectiv deplasare pe un traseu neînsemnat.
Prin decizia penală nr. 347/A/2007, Tribunalul Bihor, în baza art.379 pct.2 lit. Cod procedură penală, a admis apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea împotriva sentinței penale nr. 901 din 01.06.2007. pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în totalitate.
În baza art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod Penal, art.74 al.2 și Cod Penal art.76 lit.d Cod Penal, a condamnat pe inculpatul T, fiul lui și, născut la data de 15.02.1984 în, jud.M, la pedeapsa de:
- 6 luni închisoare.
În baza art.83 Cod Penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin 131 din 9.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de și a dispus executarea acestei pedepse de 1 an închisoare alăturat pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată în prezenta cauză.
În baza art.71 Cod Penal, a interzis inculpatului drepturile prev.de arr.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe executării pedepsei închisorii.
În baza art.191 al.1 Cod Penal, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în fața primei instanțe și a instanței de apel, în sumă de 250 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Examinând apelul declarat în cauză, instanța a reținut că acesta este fondat, urmând și l-a admis ca atare, în baza art.379 pct.2 lit.a
C.P.P.Instanța de fond a reținut în mod corect, sub aspectul stării de fapt, pe baza probatoriului administrat, că în data de 24.07.2006 inculpatul T s-a prezentat la. pe sensul de intrare în țară, la volanul autoturismului marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare BY-254-KA, proprietatea fratelui său, iar la controlul de frontieră i s-a solicitat să prezinte permisul de conducere, iar cu această ocazie, inculpatul a declarat în fața autorităților vamale de control că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Probele relevante în reținerea stării de fapt de mai sunt proces verbal de constatare, al cărui conținut este atestat de depozițiile martorilor asistenți, adresa Prefecturii M, din care rezultă că inculpatul, la data săvârșirii faptei, nu figura în evidențele oficiale ca posesor al permisului de conducere pentru nici o categorie, și declarația de recunoaștere a inculpatului.
Rezultă cu prisosință, cest probatoriu, existența faptei și vinovăția inculpatului.
În ceea ce privește pericolul social concret al faptei, instanța de apel a reținut că acesta este unul specific infracțiunii, raportat la criteriile reglementate expres în alin.2 al.art.1 8.Cod Penal Astfel, raportat la persoana și conduita inculpatului, nicidecum fapta sa nu este lipsită de pericolul social specifica al unei infracțiuni. Inculpatul este recidivist, și nu numai atât, dar primul termen al recidivei îl constituie condamnarea la 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei ( 131/2004 a Jud. Vișeu de ), dispusă pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, respectiv conducere fără permis.
De asemenea, raportat la împrejurările în care a fost fapta comisă, reținem că inc. a condus în aceste condiții un autoturism pe o distanță foarte mare, respectiv din Milano - Italia până în loc. - România, în mod evident creând o stare de pericol însemnată pentru ceilalți participanți la trafic.
Faptul că acesta invocă în apărare împrejurarea că prietena sa suferite un accident rutier nu lipsește de pericol fapta sa. Atitudinea corectă într-o astfel de situație era aceea de a fi apelat la un mijloc rapid de transport în comun.
Împrejurarea că acesta este o persoană cu situație stabilă în Italia, având o pregătire profesională și un domiciliu stabil, reținută de instanța de fond, ca circumstanță favorabilă, este discutabilă, raportat la conduita inculpatului, de a conduce fără permis, în mod repetat și deplasându-se pe teritoriul mai multor state. Această conduită, în opinia instanței de apel, ilustrează atitudinea unei persoane ce, acționând în sfidarea unor norme legale, nu dovedește profilul acelei persoane respectabile, ce ar rezulta din elementele apreciate de instanța de fond.
Totodată, este nefondată apărarea inculpatului că acesta nu a cunoscut condamnarea sa anterioară, faptul surprinderii în trafic fără permis de conducere și încheierea unui act constatator fiind suficient ca o persoană diligentă să încerce să afle ce consecințe a generat fapta sa. Din contră, în opinia tribunalului, împrejurarea în discuție dovedește o indiferență a inculpatului față de norma legală, cât și consecințele încălcării acesteia.
Față de cele arătate, tribunalul a reținut că în cauză sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii prev.și ped.de art.78 al.1 din OUG 195/2002, text de lege în baza căruia, cu aplic.art.37 lit.a Cod Penal, art.74 al.2 și Cod Penal art.76 lit.d Cod Penal, a condamnat pe inculpatul T la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.83 Cod Penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin 131 din 9.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de și a dispus executarea acestei pedepse de 1 an închisoare alăturat pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată în prezenta cauză.
În baza art.71 Cod Penal, a interzis inculpatului drepturile prev.de arr.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe executării pedepsei închisorii.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev.de art.72 Cod Penal, reținând gravitatea faptei acestuia, calitatea de recidivist a inculpatului, dar și atitudinea sinceră în cursul procesului penal.
În baza art.191 al.1 Cod Penal, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în fața primei instanțe și a instanței de apel, în sumă de 250 lei.
Prin decizia penală nr. 274/R din 8 mai 2008 acestei curți de apel, a fost admisă în principiu și în fond contestația în anulare formulată de contestatorul T împotriva deciziei penale nr. 149/R din 20 martie 2008 Curții de APEL ORADEA, care a fost desființată, dispunându-se rejudecarea recursului.
Cu ocazia acordării cuvântul asupra recursului, inculpatul, prin apărătorul său, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea, ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul a avut în anul 2003 reședința în Italia și a venit în țară pentru a fi alături de prietena lui, care a suferit un accident, condiții în care a fost condamnat pentru prima dată, pentru comiterea infracțiunii de conducere fără permis. Cum, inculpatul s-a stabilit ulterior în Italia, nu a avut cunoștință de condamnarea suferită în anul 2004, acestea fiind condițiile în care a săvârșit fapta ce formează obiectul prezentei cauze. S-a mai arătat că prima instanță în mod corect a reținut că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ținând seama și de persoana inculpatului, care avea efectuate cursurile școlii de șoferi, este stabilit în Italia unde are o situație stabilă, având un domiciliu stabilit și o pregătire profesională.
Examinând decizia prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este netemeinică și nelegală, iar recursul declarat de inculpat este fondat și urmează a fi admis ca atare, potrivit dispozitivului prezentei, pentru considerentele ce vor expuse în cele urmează.
Astfel, în cauză se constată că instanțele au reținut în mod corect starea de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptei comise de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Însă, instanța de apel a apreciat în mod incorect că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire a ei, de scopul urmărit, de urmările produse și ținând seama de persoana inculpatului recurent.
Astfel, inculpatul recurent a urmat cursurile unei școli de șoferi și a recunoscut în fața autorităților de control vamal că nu posedă permis de conducere, nu a produs, pe traseul pe care s-a deplasat vreun eveniment rutier și are o situația stabilă în Italia, unde are un domiciliu și un loc de muncă.
Curtea apreciază că o măsură cu caracter administrativ este de natură a asigura reeducarea inculpatului recurent și în special prevenția specială, acesta demonstrând, pe parcursul procesului, că și-a schimbat atitudinea, fiind conștient de consecințele faptelor sale și de urmările care se pot produce.
Astfel fiind, curtea apreciază că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, considerent pentru care, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite recursul inculpatului, se va casa decizia instanței de apel și se va menține, ca temeinică și legală, sentința penală a primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct. 2 lit."a" Cod procedură penală,
ADMITE recursul penal declarat de inculpatul T împotriva deciziei penale nr. 347 din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o casează și menține sentința penală nr. 901 din 1 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - -
Red.: - 18.06.2008
Tehnored. - 2 ex. - 18.06.2008
Jud. apel: -
Jud. fond:
Președinte:Soane Laura MihaelaJudecători:Soane Laura Mihaela, Sotoc Daniela, Groza
