Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 367/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.367/
Ședința publică de la 18 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în C,-, -10,.13, împotriva deciziei penale nr.223 din data de 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1389 din data de 16 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de nr.OUG195/2002.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat - personal și asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.2686/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia, urmând a se da o mai mare eficiență dispozițiilor privind circumstanțele atenuante referitoare la persoana inculpatului, atitudinea sinceră a acestuia, se află la primul conflict cu legea penală, a acoperit prejudiciul produs.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și menținerea hotărârilor pronunțate la instanța de fond și instanța de apel, ca temeinice și legale. Apreciază că în raport de natura infracțiunii, valoarea prejudiciului, sancțiunea stabilită este justă și corespunde cerințelor prevăzute de art.72 Cod penal.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicită admiterea recursului.
- CURTEA -
Cu privire la recursul penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1389/16.12.2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- s-a dispus:
"În baza art.87 al.1 din OUG195/2002, cu aplicarea art.74, lit.a), b), c) și art.76 lit.d) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală condamnă inculpatul:
,fiul lui și, născut la data de 22.12.1949 în C, jud. C, domiciliat în C,-, -10,.13, jud. C, CNP. - la o pedeapsă de5(cinci) luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 2 ani și 5 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art.83 Cod penal privitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.191 alin.(1) Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat."
Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instanță analizând probele administrate pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul în data de 25.03.2008a condus pe drumurile publice din mun. C autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare -, proprietate personală, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,20 gr %o, valoare peste limita legală. Datorită neatenției în conducere, acesta a acroșat autoturismul cu nr. de înmatriculare -, care era parcat.
Conform Buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei, inculpatul avea în sânge o alcoolemie de 2,20 gr%o, prima probă, respectiv de 1,95 gr%o, proba a doua.
Această situație de fapt a fost reținută pe baza declarației inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, împreună cu declarațiile martorilor audiați, coroborate cu toate celelalte probe administrate atât pe parcursul urmăririi penale, cât și cu ocazia cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului fiind astfel dovedită.
Împotriva sentinței penale nr.1389/2008 a Judecătoriei Constanța au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța și inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia penală nr.223 din data de 6 mai 2009 Tribunalului Constanțaa admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, a desființat sentința penală nr.1389/2008 a Judecătoriei Constanța și, rejudecând cauza a majorat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută și pedepsită de art.87 alin.(1) din nr.OUG195/2002 republicată, de la 5 luni închisoare la 1 (un) an și 6 luni închisoare.
Totodată, în baza art.82 Cod penal s-a fixat termen de încercare de 3 ani și 6 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate și intervalul de timp de 2 ani.
Făcând aplicarea prevederilor art.71 alin.(1) și (2) Cod penal Tribunalul a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a-II-a și lit.b) Cod penal și în temeiul art.71 alin.(5) Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei accesorii.
Au fost înlăturate din hotărârea instanței de fond prevederile referitoare la fixarea termenului de încercare de 2 ani și 5 luni precum și circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a), b), c) Cod penal raportat la art.76 lit.d) Cod penal.
Celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate au fost menținute ca legale și temeinice.
Apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.1389 din data de 16.12.2008 a Judecătoriei Constanțaa fost respins ca nefondat, iar apelantul obligat la plata sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate Tribunalul a reținut următoarele:
În apelul Parchetului s-a criticat soluția instanței de fond sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei închisorii aplicate inculpatului și omisiunea de a se aplica pedeapsa accesorie și a dispune suspendarea condiționată a executării acesteia.
Apelantul inculpat a criticat soluția de condamnare a sa și a solicitat să se dispună achitarea sa în temeiul prevederilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 alin.(1) lit.1Cod procedură penală și a art.181Cod penal, întrucât fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În exercitarea controlului judiciar, prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu potrivit art.371 alin.(2) Cod procedură penală și art.378 alin.(1) Cod procedură penală, în considerarea efectului devolutiv al acestei căi de atac,reexaminând actele și lucrările dosarului, instanța constată că apelul declarat de către Parchet este întemeiat și urmează a fi admis,iar apelul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.
În raport de materialul probator administrat în cursul procesului penal,declarațiile inculpatului,de recunoaștere, în considerarea și a dispozițiilor art.63 alin.(2) Cod procedură penală și art.287 alin.(2) Cod procedură penală, se constată că prima instanță a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică corespunzătoare cât și vinovăția inculpatului sub forma intenției indirecte în săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Aceste aspecte nu au fost contestate în apelurile declarate.
1) Referitor la motivul de apel invocat de către inculpat, privind achitarea sa în temeiul art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 alin.(1) lit.b)1Cod procedură penală și art.181Cod penal se constată că nu se poate proceda la achitarea inculpatului.
Fapta inculpatului care în data de 25.03.2008, în jurul orelor 12,30, a condus pe drumurile publice din municipiul C, autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare -, proprietate personală deși avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,20 gr %o, valoare situată cu mult peste limita legală, de 0,80 gr%0 prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, realizând conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art.87 alin.(1) din OUG nr.195/2002.
Conform art.17 alin.(1) Cod penal infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală.
Textul menționat conferă întâietate primei trăsături și anume fapta să prezinte gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La aprecierea acestei trăsături,instanța ia în seamă în prezenta cauză, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, împrejurările în care inculpatul a acționat în mod concret, cu ignorarea prevederilor legale care interzic conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, și anume inculpatul deși știa că anterior consumase băuturi alcoolice, în data de 25.03.2008, în jurul orelor 12,30, s-a urcat la volanul unui autoturism, pe care l-a condus pe drumurile publice din mun.C, la ore de trafic, potrivit propriilor declarații, respectiv pe strada -, periclitând siguranța rutieră dar și cea pietonală, fiind depistat de către lucrătorii de poliție, numai după ce a produs o tamponare, datorită neatenției în conducere.
Potrivit depoziției martorului (fila nr.13 ) inculpatul a fost văzut la volanul mașinii,martorul susținând că "conducătorul auto a opri, iar eu m-am dus și l-am dat jos de la volan și i-am luat cheile din contact ca să nu mai poată pleca".
Instanța reține că fapta inculpatului comisă în data de 25.03.2008 prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și se impune sancționarea sa penală, prin condamnarea inculpatului la o pedeapsă, și nicidecum achitarea sa și aplicarea unei sancțiuni administrative precum s-a solicitat în apelul declarat.
2) În ceea ce privește motivul de apel invocat de Parchet, referitor la redozarea pedepsei de 5 luni închisoare aplicată inculpatului, apreciată ca fiind prea redusă, urmează a se acorda o mai mare eficiență criteriilor generale și obligatorii prevăzute de art.72 Cod penal.
Astfel,în raport de gradul concret de pericol social al faptei comise, destul, de ridicat, modalitatea concretă de săvârșire și împrejurările în care s-a acționat și anume inculpatul în data de 25.03.2008, la orele 12,30, deși cunoștea faptul că anterior consumase băuturi alcoolice, vin,s-a urcat la volanul unui autoturism pe care l-a condus pe drumurile publice din mun. C, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,20 gr%o, necontestată, cu mult peste limita legală de 0,80 gr%0, și a provocat un eveniment rutier, acroșând un alt autoturism parcat regulamentar, fiind testat cu aparatul etilotest, a rezultat o concentrație de 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat(față de limita legală de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat) emanând halenă alcoolică, astfel că a fost condus la Spitalul Județean C, unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge, de distanța parcursă de către inculpat pe drumurile publice, punând în pericol grav siguranța rutieră dar și cea pietonală, limitele de pedeapsă fixate de textul de lege incriminator și anume închisoarea de la 1 la 5 ani, se impune majorarea cuantumului pedepsei.
Se va mai ține seama, din buletinul de examinare clinică încheiat în data de 25.03.2008 (fila nr.9 ) că inculpatul avea vorbirea "dizartrică", fiind "confuz".
De asemenea, se vor lua în seamă și depozițiile martorilor asistenți, (filele nr.10 și 11 ) și (filele nr.14 și 19 17.)care au susținut că inculpatul "era foarte băut, "mirosea a alcool,nu prea era în stare să scrie și să vorbească".
Martorul a declarat că strada pe care a circulat inculpatul și unde a avut loc incidentul, strada -, este destul de circulată, pentru că în jur sunt depozite de materiale, magazine și parcări ale blocurilor.
În raport de aceste circumstanțe reale ale comiterii faptei, comportamentul inculpatului, se apreciază că se impune stabilirea unei pedepsei mai severe care să corespundă scopului prevăzut de art.52 Cod penal.
Față de atitudinea constant sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, este integrat în societate, se va stabili o pedeapsă orientată ușor peste minimul special prevăzut de lege și se va păstra modalitatea de executare a pedepsei și anume suspendarea condiționată a executării pedepsei,fiind îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art.81 Cod penal.
3) În raport de gradul concret de pericol social al faptei, împrejurările concrete de săvârșire a acesteia, urmările produse sau care s-ar mai fi putut produce, se impune a fi înlăturate circumstanțele atenuante judiciare reținute de către instanța de fond,în mod neîntemeiat și prevăzute de art.74 lit.a), b), c) Cod penal și art.76 lit.d) Cod penal, a căror reținere de altfel nici nu a fost motivată.
4) Referitor la pedeapsa accesorie, a cărei reținere este obligatorie potrivit dispozițiilor art.71 alin.(2) Cod penal se constată că prima instanță a omis aoa plica.
Conform art.71 alin.(2) Cod penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) -c) Cod penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei,până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În considerarea Deciziei nr.LXXIX(74)/din 05.11.2007 a -Secții Unite-de admitere a recursului în interesul legii,ale căror dispoziții sunt obligatorii pentru instanțe conform art.4142alin.(3) Cod procedură penală față de criteriile stabilite în dispozițiile art.71 alin.(3) Cod penal, în raport de natura infracțiunii comise, încălcările normelor cuprinse în legea circulației, durata pedepsei,valorile sociale lezate,gravitatea ridicată a acestora, de împrejurările cauzei,în baza art.71 alin.(1), (2) Cod penal se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) Cod penal.
Împotriva deciziei penale nr.223 din data de 6 mai 2009 Tribunalului Constanța și a sentinței penale nr.1389 din data de 16.12.2008 a Judecătoriei Constanțaa declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în privința individualizării pedepsei aplicate.
În esență, inculpatul recurent a reținut că, în mod nejustificat au fost înlăturate circumstanțele atenuante reținute în favoarea sa de instanța de fond, că trebuia să țină seama, la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate, de lipsa antecedentelor penale, de atitudinea sinceră și de împrejurarea că s-a acoperit prejudiciul și, dându-se o eficiență sporită circumstanțelor atenuante să se reducă cuantumul pedepsei.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și urmare rejudecării pe fond să se reducă cuantumul pedepsei aplicate.
Examinând hotărârile recurate în raport de critica din recursul inculpatului de probatoriul administrat, cât și din oficiu în limitele prevăzute de art.3856Cod procedură penală Curtea constată că sunt legale și temeinice, iar recursul nefondat.
Potrivit prevederilor art.72 Cod penal, la individualizarea pedepsei, instanțele trebuie să țină seama, între altele, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de datele ce caracterizează persoana inculpatului și de împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.
Raportat la situația de fapt reținută, pe baza probelor administrate în cauză, Curtea constată că, inculpatul a condus pe drumurile publice, la o oră de trafic intens un autoturism, având în sânge o îmbibație alcoolică foarte mare (2,20gr.%0), depășind cu mult limita legală de 0,80 gr./0 și a provocat un eveniment rutier, prin acroșarea unui alt autoturism parcat regulamentar, punând astfel în pericol grav siguranța rutieră.
Așa fiind, nu se poate susține cu temei că, fapta săvârșită de inculpat nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni și pe cale de consecință critica referitoare la greșita condamnare nu poate fi primită.
Modalitatea concretă de săvârșire a faptei, în sensul că inculpatul s-a urcat la volan, după ce consumase băuturi alcoolice, într-o stare avansată de ebrietate (vezi declarațiile martorilor și ) și a provocat și un accident rutier, care putea avea urmări mult mai grave, justifică și în opinia Curții aplicarea unei pedepse mai severe în privința cuantumului.
Drept urmare, Curtea apreciază că, în mod temeinic și legal, Tribunalul a majorat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului înlăturând circumstanțele atenuante reținute în favoarea acestuia de instanța de fond.
Circumstanțele reale de săvârșire a faptei, de natură să agraveze răspunderea penală a inculpatului, prevalează în raport cu lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră a făptuitorului, ori într-o atare împrejurare, în mod temeinic și legal s-a procedat la înlăturarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.a), b) și c) Cod penal.
Datele personale ce caracterizează persoana inculpatului, au fost în mod judicios valorificate de instanțele de fond și apel, atunci când au apreciat că, reeducarea inculpatului se poate face și fără executarea în regim de detenție pedepsei, dispunând suspendarea condiționată a executării acesteia.
Pentru considerentele menționate, Curtea constatând că este neîntemeiată critica din recursul inculpatului și că, în urma examinării din oficiu a hotărârilor recurate nu s-au identificat alte motive de reformare a acestora, va respinge recursul este nefondat.
Cum inculpatul a beneficiat de apărător din oficiu, onorariul cuvenit acestuia din urmă, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați C, pentru avocat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.(2) Cod procedură penală, Curtea îl va obliga pe recurentul să plătească statului suma de 400,lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul prevederilor art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală;
Respinge recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în C,-, -10,.13, împotriva deciziei penale nr.223 din data de 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1389 din data de 16 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În temeiul art.189 Cod procedură penală;
Onorariu avocat oficiu în sumă de 200 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului C pentru avocat.
În temeiul art.192 alin.(2) Cod procedură penală;
Obligă pe recurent la 400 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2009.
Pt.Președinte, Pt.Judecător, Pt.Judecător,
- - - - - -
aflat în CO aflat în CO aflat în CO
conf.art.312 C.P.P. conf.art.312 C.P.P. conf.art.312 p Cod Penal
semnează președinte semnează președinte semnează președinte
instanță instanță instanță
Grefier,
- -
Jud. fond:
Jud.apel:,
Red.dec.jud.: -/29.07.2009
Tehnored.gref.:/2 ex./03.08.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Zoița Frangu, Viorica Lungu