Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 409/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACAU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.409/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 11 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Ene JUDECĂTOR 2: Gabriel Crîșmaru
- - - JUDECĂTOR 3: Dumitru Pocovnicu
- - - judecător
- - - grefier
*********************
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU
-reprezentat legal prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurentul-inculpat, împotriva deciziei penale nr.130/AP din 09.04.2009, pronunțată de pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat și reprezentantul parchetului arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului, casarea în întregime a deciziei penale recurate și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Bicaz ca fiind legală și temeinică, întrucât corect instanța de fond a avut în vedere expertiza medico-legală efectuată din care rezultă că afecțiunile respiratorii de care acesta suferă îi îngreunează bolnavului capacitatea de a respira, existând posibilitatea producerii unei dispnei importante și a dispus achitarea.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Neamț ca fiind legală și temeinică, din probele administrate rezultă că afecțiunile inculpatului nu justifică refuzul de a sufla în fiola alcooltest, neprezentarea la probele biologice pentru stabilirea alcoolemie este doar parțial justificată prin motivele obiective și subiective - intenția fiind însă aceea de a se sustrage recoltării acestor probe.
Totodată solicită obligarea la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul-inculpat, având cuvântul arată că nu a vrut să se sustragă de la efectuarea probelor biologice deși a băut o bere, acesta intenționa să meargă acasă să se schimb, parcând mașina în fața curții.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.190 din data de 18.11.2008, pronunțată de Judecătoria Bicaz, județul N, s-a dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit. b/1 Cod procedură, achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 79 alin. 4 din nr.OUG 195/2002.
În temeiul art. 91 lit. c Cod penal, raportat la art.18/1 alin. 3 Cod penal, s-a aplicat inculpatului 200 lei amendă administrativă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 962/P/2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaza pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului și l-a trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.79 alin. 4 din nr.OUG 195/2002 (refuz al unei persoane care conduce un autovehicul pe drumurile publice de a se supune recoltării probelor de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei).
În rechizitoriu s-a reținut că, în dimineața zilei de 19 sept. 2006, aflându-se în trafic, pe drum public, la volanul mașinii -, fiind oprit de organele de poliție, inculpatul era în stare evidentă de ebrietate. Fiind invitat la un centru medical pentru a i se recolta probele biologice, acesta a refuzat să meargă.
Audiat în instanță, inculpatul nu a recunoscut fapta de sustragere de la recoltarea probelor, arătând că a băut o bere, după care s-a simțit rău și s-a scăpat pe el, de aceea nu a putut bea a doua bere. de organele de poliție, nu a putut sufla în fiolă pentru că este bolnav de esofag. La centrul medical a acceptat să meargă, dar a cerut să meargă întâi acasă să se schimbe, fiind murdar de diaree și îi era rușine de angajații spitalului, care îl cunoșteau. Efectuându-se o expertiză medico-legală (raport fl. 37) medicul legist a concluzionat că afecțiunile inculpatului nu justifică refuzul de a sufla în fiola alcooltest (pct. 1), dar același medic, la pct. 2, arată că afecțiunea respectivă îi îngreunează bolnavului cu 33% capacitatea de a sufla, cu posibilitatea producerii unei dispnei importante.
A fost audiat un martor (fl. 18) care a arătat că, fiind administratorul " ", în dimineața de 19. sept. 2006, l-a văzut pe inculpat cum a băut două halbe de bere și un rachiu. Era vizibil în stare de ebrietate, deoarece se legăna în mers.
Un alt martor (fl. 47) declară că inculpatul a băut o bere, a spus că s-a la stomac, a ieșit afară, a revenit și a băut încă 100 vodcă.
Alți doi martori (fl. 77 și 85) au declarat că au semnat câte o hârtie scrisă de un polițist, dar ei nu l-au văzut pe inculpat în ziua respectivă.
Analizând probele administrate în cauză instanța de fond a constatat că fapta de a conduce sub influența băuturilor alcoolice, nu a fost negată de inculpat.
Neprezentarea la recoltarea probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei este în parte justificată prin motive obiective, dar și subiective, astfel:
- afecțiunea căilor respiratorii (esofag) a inculpatului este dovedită cu acte medicale. Și chiar dacă, fizic, suflatul în fiolă nu i-ar fi produs o suferință foarte mare, inculpatul avea un complex psihic față de această situație, fiind recunoscută de expertiza medico-legală reducerea cu 33% a capacității de a sufla și suferințele pe care această acțiune i le-ar fi putut produce;
- este de luat în considerație și jena lui de a se prezenta la spitalul din comună, unde era cunoscut, în situația în care diareea îl punea într-o situație delicată.
Pentru aceste motive, și pentru că fapta lui de a conduce sub influența băuturilor alcoolice nu a avut consecințe grave, instanța de fond a considerat că fapta inculpatului nu întrunește elementele unei infracțiuni, urmând a dispune achitarea, cu aplicarea art. 18/1 Cod penal.
Pe de altă parte, instanța a considerat că boala de care suferea inculpatul trebuia să-l facă mai atent, iar băuturile alcoolice nu puteau să-i facă bine. Iar situația jenantă în care a ajuns este tot din culpa și neatenția lui. Pentru acestea, i s-a aplicat o amendă administrativă și a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, prin motivele de apel se arată că, în mod greșit instanța de fond a reținut că fapt inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și a aplicat dispozițiile art. 18/1 Cod penal. Se arată că din probele administrate în cauză a rezultat intenția inculpatului de a se sustrage recoltării probelor biologice, că afecțiunile medicale pe care le prezintă nu-l puneau în imposibilitatea recoltării probelor de sânge, că a mai fost sancționat administrativ în anul 2005, tot pentru același gen de fapte, astfel încât, la data depistării sale de către organele de poliție, cunoștea dispozițiile legale care îi sancționau fapta, precum și consecințele săvârșirii acesteia.
Prin decizia penală nr.130/AP din data de 09.04.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în temeiul art. 379 punctul 2 lit. a Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, județul N, a fost desființată în totalitate sentința atacată și judecând cauza în fond, în conformitate cu dispozițiile art. 345 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de refuz a recoltării probelor biologice, în scopul stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 79 alin. 4 din nr.OUG 195/2002, cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 74 lit. c - 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare.
În temeiul art. 81 și 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și b Cod penal și în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea acestei pedepse, pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală, s-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei să se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuielile judiciare la instanța de fond și în apel.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz, nr. 962/P/19.03.2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz în recoltarea probelor biologice, în scopul stabiliri alcoolemiei.
În fapt, s-a reținut că, la data de 19.09.2006, inculpatul a consumat băuturi alcoolice, la barul SC SRL, din comuna, sat Schit, județul N, după care s-a urcat la volanul autoturismului proprietatea sa, cu nr. înmatriculare -, cu care a circulat pe drumul județean 155.
A fost oprit pentru control de către un echipaj al poliției, inculpatul avea o stare evidentă de ebrietate, s-a așezat pe sol, după ce a coborât din autovehicul și a refuzat să fie testat și de asemenea a refuzat să se prezinte la Centrul de Sănătate, în scopul de a i se recolta probe de sânge, pentru stabilirea nivelului alcoolemiei.
Situația de fapt astfel reținută în actul de acuzare a fost dovedită și prin probatoriul administrat, respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii (fila 5-6 dosar urmărire penală), depozițiile martorilor și (filele 7-11 dosar urmărire penală și fila 18 dosar instanță), coroborate și cu declarațiile date de inculpat, prin care recunoaște că a refuzat să se prezinte pentru recoltarea probelor biologice, motivat de starea de sănătate precară (fila 21 dosar de fond).
Apărarea invocată de către inculpat, în sensul că a suferit o intervenție chirurgicală care îl punea în imposibilitate de a da curs solicitărilor organelor de poliție, nu poate fi primită; astfel, din raportul de expertiză medico-legală nr. 859/19.06.2007, emis de N, (fila 37 dosar de fond), rezultă că afecțiunile descrise în actele medicale prezentate de inculpatul nu justifică refuzul acestuia de a sufla în fiola alcooltest, că în urma unui examen pneumologic, din 11.09.2009, acesta prezenta o reducere a capacității ventilatorii, în proporție de 33%.
Rezultă astfel că, chiar dacă inculpatul prezenta o afecțiune medicală care îi reducea capacitatea ventilatorie în cazul suflării în fiolă, refuzul manifestat de acesta în scopul de a se deplasa la unitatea medicală pentru recoltarea probelor de sânge, nu are nicio justificare. De altfel, acesta a mai fost sancționat administrativ pentru același gen de faptă în anul 2005, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar (fila 27 dosar urmărire penală).
La individualizarea judiciară a pedepsei, tribunalul a motivat că a reținut criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, precum și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 - 76 lit. d Cod penal, pedeapsa închisorii urmând a fi coborâtă sub minimul special prevăzut de lege și de natură a satisface cerințele prevăzute de art. 52 Cod penal.
Constatând îndeplinite cerințele prevăzute de art.81 Cod penal, s - a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal.
Împotriva acestei decizii, în cadrul termenului legal, declarat recurs inculpatul.
Recursul nu a fost motivat în scris, iar în susținerile orale făcute și prin apărătorul desemnat din oficiu, a fost criticată decizia penală recurată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.
Analizând decizia penală recurată în raport de motivele de casare invocate de recurentul-inculpat și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, desigur pentru motivele de recurs prevăzute de acest text, Curtea constată că recursul urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curtea constată că instanța de apel a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptei săvârșite de recurentul-inculpat o corectă încadrare juridică, a făcut o judicioasă individualizare judiciară a pedepsei principale, atât sub aspectul cuantumului acesteia, cât și a modalității de individualizare, iar motivarea deciziei respectă prevederile art.383 alin.1, cu referire la art.356 și următoarele Cod procedură penală, motivare care este însușită de instanța de recurs.
Apărarea invocată de către inculpat, în sensul că a suferit o intervenție chirurgicală care îl punea în imposibilitate de a da curs solicitărilor organelor de poliție, în mod corect nu a fost primită de instanța de apel, în sensul solicitat de acesta.
Așa cum în mod judicios s-a reținut de Tribunal, din raportul de expertiză medico-legală nr.859 din data de 19.06.2007, emis de Serviciul de Medicină-Legală al Județului N, (fila 37 dosar de fond), rezultă că afecțiunile descrise în actele medicale prezentate de inculpat nu justifică refuzul acestuia de a sufla în fiola alcooltest, că în urma unui examen pneumologic, din 11.09.2009, acesta prezenta o reducere a capacității ventilatorii, în proporție de 33%.
Rezultă astfel că, chiar dacă inculpatul prezenta o afecțiune medicală care îi reducea capacitatea ventilatorie în cazul suflării în fiolă, refuzul manifestat de acesta în scopul de a se deplasa la unitatea medicală pentru recoltarea probelor de sânge, nu are nicio justificare.
Recurentul-inculpat a arătat că a parcat mașina în fața locuinței sale, lăsând să se înțeleagă co nu a fost surprins în trafic, ori din procesul verbal de constatare infracțiunii, depozițiile martorilor și chiar declarațiile date de inculpat, rezultă că acesta a fost oprit în trafic de organele de poliție.
Recurentul-inculpat a mai susținut că refuzul de a se deplasa al unitatea medicală pentru recoltarea probelor biologice a fost determinat și de faptul că îi era jenă de personalul de la Centrul de Sănătate, datorită situație în care se afla ca urmare a stării de diaree pe care o avea.
Ori, din examinarea probelor rezultă că acest lucru nu se confirmă, de altfel, inculpatul nici nu a susținut acest lucru cu ocazia întocmirii procesului verbal de constatare infracțiunii-fl.5-6 dosar urmărire penală.
În cauză a fost audiat martorul, gestionarul localului unde recurentul-inculpat a consumat băuturi alcoolice și martorul nu a confirmat susținerile inculpatului.
În ceea ce privește aplicarea în cauză a dispozițiilor art.18/1 Cod penal, cu art.10 lit.b/1 Cod procedură penală, în sensul achitării deoarece fapta nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, Curtea reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile acestui text,"nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului".
Pentru a fi incidente dispozițiile art.18/1 Cod penal, trebuie îndeplinite următoarele condiții referitoare la gradul de pericol social al infracțiunii și anume:
prin fapta săvârșită să se fi adus o atingere minimă valorii apărate de textul care încriminează infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată un inculpat;
valoarea apărată de lege, prin conținutul ei concret să fie lipsit în mod vădit de importanță;
Recurentul-inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 79 alin. 4 din nr.OUG 195/2002.
În raport de gravitatea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și condamnat recurentul-inculpat, nu se poate afirma că valorile apărate de lege, prin conținutul lor concret, sunt lipsite în mod vădit de importanță.
Apoi, la stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptei săvârșite, trebuie să se țină seama cumulativ și de următoarele:
modul și mijloacele de săvârșire a faptei săvârșite;
scopul urmărit;
împrejurările în care fapta a fost comisă;
urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce;
persoana și conduita inculpatului.
Având în vedere aceste aspecte, împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea, modul și mijloacele de săvârșire, de urmările care s-ar fi putut produce și nu în ultimul rând poziția procesuală a inculpatului, care a pledat nevinovat în pofida unor probe certe de vinovăție, Curtea constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de susmenționatul text.
Îndeplinirea condițiilor privind fapta care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni trebuie examinată în ansamblu, iar nu trunchiat, prin acordarea relevanței impuse de text unora dintre condiții și neexaminarea sau ignorarea celorlalte condiții prevăzute de lege.
Aplicarea dispozițiilor art.18/1 Cod penal este o situație de excepție.
Apoi, trebuie observat că în cauză inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni de pericol.
Cât privește persoana inculpatului, se impune a se observa că, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar-fl.26 bis urmărire penală, acesta a mai fost cercetat în anul 2005 tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 79 alin. 4 din nr.OUG 195/2002.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Bacău, a onorariului avocat oficiu în sumă de 200 lei, avocat.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr.130/AP din data de 09.04.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Bacău, a onorariului avocat oficiu în sumă de 200 lei, avocat.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.sent. Gh.
Pronunțat dec.apel -
Red.dec.recurs
El.
2 ex.
17.06/17.06.2009
Președinte:Ecaterina EneJudecători:Ecaterina Ene, Gabriel Crîșmaru, Dumitru Pocovnicu
