Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 435
Ședința publică din data de 17 iunie 2009
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind rejudecarea cauzei având ca obiect art.87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002, privind pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 06 decembrie 1956, domiciliat în Râmnicu S-, județul B, după admiterea recursului declarat de acesta împotriva deciziei penale nr. 225/16.12.2008 a Tribunalului Buzău și sentinței penale nr. 251/25.07.2008 a Judecătoriei Râmnicu Sărat și casarea ambelor hotărâri prin decizia penală nr. 227/30.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Prin decizia penală nr. 225/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Buzăua fost s-a admis apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Rîmnicu S, a fost desființată sentința penală nr. 251/25.07.2008 a Judecătoriei Râmnicu Sărat și în baza art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice, comisă la data de 17.11.2007.
În baza art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 7/6.01.2005 pronunțată de către Judecătoria Râmnicu Sărat, definitivă prin neapelare la 19.01.2005, inculpatul urmând să execute această pedeapsa alături de pedeapsa de 2 ani închisoare, în total 3 ani închisoare.
A fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a, lit. b) si c) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, în conformitate cu art. 71 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul personal și asistat de apărător ales, din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale emisă în baza contractului de asistență juridică nr.6/12.03.2009 și martorii G, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea procedează la audierea martorilor G, și, separat și sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauze
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că prin rechizitoriul nr. 1666/P/2007 din 14 martie 2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărata fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 al.5 din nr.OUG195/2002 republicată, cu aplic. art. 37 lit. a cod penal, constând în aceea că la data de 17 noiembrie 2007 în jurul orelor 20.30 după ce a fost oprit în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare - pe str. - din Râmnicu S, acesta a refuzat recoltarea probelor biologice pentru determinarea îmbibației de alcool în sânge, solicitare adresată de agentul de poliție rutieră.
În temeiul acestui text de lege, se solicită condamnarea inculpatului, urmând a se constata că refuzul inculpatului la recoltarea probelor biologice a fost demonstrat cu probatoriul administrat în cauză, în special cu declarațiile martorilor audiați în ședința publică de astăzi, aceleași cu cele date la urmărirea penală și în fața instanței de fond.
Se arată că nu se poate face abstracție de hotărârea instanței de fond, prin care a fost achitat inculpatul, aceasta fiind în eroare când a reținut faptul că unui conducător auto i se poate solicita recoltarea probelor biologice doar dacă aparatul arată o alcoolemie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, în condițiile în care s-a dovedit că inculpatul a refuzat să folosească alcooltestul în mod corespunzător.
În acest sens, se solicită a se observa dispozițiile art.87 din nr.OUG195/2002 care regelemntează tocmai această situație.
Se susține că și cel de al doilea motiv de achitare invocat de instanța de fond, constând în aceea că inculpatului nu i s-a cerut și recoltarea de alte probe biologice, nu poate fi reținut, deoarece din procesul verbal de constatare reiese că acestuia i s-a cerut să fie de acord și cu recoltarea altor probe în afara celei de sânge, însă a refuzat, cu toate că i s-a explicat că acest refuz constituie infracțiune.
Se mai arată că este necesar a se avea în vedere și dispozițiile art.6 și art.7 din Normele metodologice de aplicare a nr.OUG195/2002, că inculpatul nu a declarat nici un moment că ar suferi de anumite afecțiuni care l-ar împiedica la testare, astfel că nu se poate imputa organului de poliție sau medicului că nu au folosit un alt mod de a-l testa pe inculpat, decât acela al recoltării probelor de sânge.
Pentru aceste motive, în temeiul disp. art.87 alin.5 din nr.OUG195/2002 republicată, solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu aplicarea disp. art.37 lit.a) cod penal, revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.7/2005 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat, urmând ca inculpatul să execute pedeapsă din prezenta cauză alăturat celei de 1 an închisoare.
De asemenea, se solicită aplicarea și a pedepsei accesorie prev. de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a, lit.b) și lit.c) cod penal, pe durata executării pedepsei principale, cu excepția dreptului de a alege.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, precizează că acesta nu a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată, că această infracțiune reținută în sarcina sa a fost constată într-un mod puțin ciudat. Inculpatul a fost oprit de organele de poliție pentru altă faptă, respectiv aceea că nu purta centura de siguranță și în acest condiții se procedează la testarea cu aparatul de 2-3 ori, fără ca de față să fie și o altă persoană.
Se arată că această testare a fost neconcludentă, astfel că organul de poliție a devenit nemulțumit și nu a comunicat inculpatului ce anume a constatat, cum de altfel nici martorilor ulterior opriți în trafic nu le-a explicat ce valorile constatate de aparatul folosit, toată această situație determinându-l pe inculpat că refuze din nou testarea.
Într-adevăr, inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice pentru determinarea îmbibației de alcool în sânge, deoarece nu consumase băuturi alcoolice, aspect ce reiese și din declarațiile martorilor audiați, care au precizat că acesta nu mirosea a alcool.
Se mai susține că inculpatul nu era obligat a se deplasa la unitatea medicală pentru recoltarea de probe biologice, acest lucru având loc numai îna numite situații expres prevăzute de lege, ce nu au existat în cauza de față.
Așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar și din declarațiile martorilor audiați, se susține că inculpatului i s-a cerut recoltarea numai a probelor de sânge, pe baza acestora fiind foarte greu să se ajungă la condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.
Față de motivele susținute, se solicită achitarea inculpatului în temeiul disp. art.11 pct.2 lit.a) rap. la art.10 lit.a) cod proc. penală, urmând a se constata că fapta nu există.
În subsidiar, se solicită a se avea în vedere că aceste probe invocate în acuzare sunt contradictorii, îndoielnice, neclare și nesigure, rezultând mari dubii că inculpatul a săvârșit această infracțiune, situație care însă profită inculpatului.
Se mai solicită amânarea pronunțării pentru a formula note scrise și a răspunde concluziilor formulate de reprezentantul Ministerului Public.
Inculpatul, având cuvântul personal, arată că își menține poziția procesuală exprimată în declarațiile date până în prezent.
CURTEA,
Rejudecând în fond, după casarea cu reținere;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin rechizitoriul nr. 1666/P/2007 din 14 martie 2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărata pus în mișcare acțiunea penală și a dispus trimiterea în judecată a inculpatului (fiul lui și, născut la 06 decembrie 1956 în comuna Jirlău, județul B, cetățean român, studii medii, serviciul militar satisfăcut, administrator SC SRL, necăsătorit, are un copil major, recidivist), domiciliat în municipiul Râmnicu S, str. -. - - nr. 74, județul B, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 37 lit. a cod penal.
În fapt s-a reținut că la data de 17 noiembrie 2007 în jurul orelor 20.30 după ce a fost oprit în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare - pe str. - din Râmnicu S, acesta a refuzat recoltarea probelor biologice pentru determinarea îmbibației de alcool în sânge, solicitare adresată de agentul de poliție rutieră.
Prin sentința penală nr. 251 din 25 iulie 2008 Judecătoria Râmnicu Sărata dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a comb. cu art. 10 lit. a Cod proc. penală.
S-a apreciat că în raport de condițiile cerute în art. 86 alin. 6 din OUG nr. 195/2002 și art. 185 al. 1 din Regulamentul de aplicare, întrucât refuzul la recoltare a fost consecința neindicării vreunei valori de concentrație alcoolică la testarea aerului expirat cu aparatul, situația îndoielnică profită acestuia și deci nu s-a făcut dovada existenței faptei.
Sentința primei instanțe a fost desființată de Tribunalul Buzău care admițând apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat prin decizia penală nr. 225 din 16 decembrie 2008 conform art. 379 pct. 2 lit. a cod proc. penală a pronunțat o nouă hotărâre în cauză.
Astfel, în baza art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Totodată, conform art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 7 din 06 ianuarie 2005 de Judecătoria Râmnicu Sărat, definitivă prin neapelare la 19 ianuarie 2005 urmând ca în final să execute prin cumul aritmetic rezultanta de 3 ani închisoare.
Potrivit art. 71 Cod penal s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal.
În fine, inculpatul a fost obligat să plătească suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Existența faptei s-a stabilit din coroborarea declarațiilor martorilor, și G date la urmărirea penală cu procesul verbal încheiat la momentul depistării de organele de poliție precum și mențiunile efectuate în registrul spitalului privind refuzul inculpatului de a se supune recoltării probelor biologice în vederea determinării îmbibației alcoolice în sânge.
S-a considerat că față de aceste mijloace de probă soluția primei instanțe este greșită, rezultând cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Împotriva acestei decizii, în termenul legal a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În principal s-a solicitat casarea acesteia și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Râmnicu Sărat susținându-se că nu există temei legal pentru înlăturarea declarațiilor martorilor din faza de cercetare judecătorească iar înscrisurile întocmite de agentul de poliție sunt neconcludente pentru aflarea adevărului deoarece s-au întocmit cu încălcarea dispozițiilor referitoare la asistarea de martori.
În subsidiar, s-a invocat nesocotirea dispozițiilor procedurale privind obligația instanței de apel dea verifica probele de vinovăție indicate în actul de sesizare, pronunțând o soluție de condamnare, după achitarea la primul grad de jurisdicție exclusiv pe baza acelora administrate la urmărirea penală.
Constatându-se că inculpatul nu a dat declarații în fața instanței de fond și apel, înțelegând să beneficieze de prevederile art. 70 alin. 3 cod proc. penală iar prin sentința reformată nu s-a pronunțat o hotărâre de condamnare, față de acordul său, conform art. 38514alin. 11din același cod, în ședința publică din 30 martie 2009 s-a procedat la audierea acestuia, el menținându-și poziția adoptată în cursul urmăririi penale.
Apreciind critica subsidiară ca justificată prin decizia penală nr. 227 din 30 martie 2009 Curtea de APEL PLOIEȘTIa casat ambele hotărâri și conform art. 38515pct. 1 lit. d cod proc. penală a reținut cauza spre rejudecare în vederea completării probelor în recurs prin audierea martorilor G, propuși în susținerea rechizitoriului de către organele de urmărire penală, precum și a altor probatorii ce vor rezulta din dezbateri.
Analizând probele administrate în cauză, inclusiv în fața instanței de control judiciar după casarea cu reținere, curtea de apel constată că într-adevăr inculpatul a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1666/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat pentru motivele ce se vor expune în continuare:
Este de neconstestat că la data de 17 noiembrie 2007, în jurul orelor 20.00 acesta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare - pe raza municipiului Râmnicu S fiind oprit în trafic pe str. - de agentul de poliție A, aflat în exercițiul funcțiunii în cadrul Compartimentului Poliției Rutiere municipale.
Din coroborarea procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de acesta din urmă cu declarația martorului asistent G rezultă cu certitudine că solicitat fiind să se supună testării alcoolui pur în aerul expirat, deși i s-a explicat cum să îl folosească aparatul, el nu a suflat suficient astfel că s-a înregistrat eroare.
Mai mult, sub motivația că a consumat o singură bere, față de insistențele agentului de poliție privind continuarea procedurii, inculpatul a devenit agresiv, refuzând orice colaborare, inclusiv declararea datelelor de identitate.
Prezența halenei alcoolice ca și refuzul de a accepta stabilirea îmbibației alcoolice prezentate la momentul depistării în trafic, inclusiv prin recoltarea probelor biologice s-a confirmat și de către martorii și, taximetriști, care la solicitarea poliției l-au însoțit atât la sediul unității pentru identificare cât și la Spitalul Râmnicu S, abilitat să efectueze atari testări.
Relatările martorilor se coroborează cu mențiunile efectuate în fișele de înregistrare ale aparatului alcooltest la pozițiile 01145 și 01146 din 17 noiembrie 2007 orele 20.23 precum și în registrul special de evidență al unității sanitare la poziția 14661 din aceeași dată.
aceeași poziție de necolaborare cu organele de poliție pentru stabilirea situației de fapt, inițial inculpatul a refuzat să dea vreo declarație și să semneze procesul verbal de constatare a evenimentului rutier.
Revenind asupra conduitei procesuale, ulterior a detaliat în scris împrejurările evenimentului rutier din 17 noiembrie 2007, în esență grefându-și apărarea pe lipsa vinovăției, contestând consemnările din procesul verbal încheiat de agentul de poliție, atât cu privire la consumul de băuturi alcoolice cât și prezența martorului asistent.
La judecata cauzei în fond precum și cu ocazia audierii de către instanța de recurs, declarațiile au fost completate în sensul că nu ar fi fost instruit în cursul derulării procedurii, că agentul constatator nu i-ar fi atras atenția asupra consecințelor refuzului și nici a faptului că stabilirea alcoolemiei s-ar putea realiza și prin recoltarea altor probe biologice.
Aceste apărări reprezintă în fapt o deformare a realității, posibil și în contextul consumului de băuturi alcoolice sub influența cărora s-a aflat inculpatul, starea de fapt rezultând fără dubiu din declarațiile detaliate de martorii prezenți pe tot parcursul procedurii desfășurate la data de mai sus.
Împrejurarea că la primul grad de jurisdicție și chiar în fața instanței de recurs martorii și nu și-au putut aminti cu certitudine dacă acesta emana halenă alcoolică, nu constituie un dubiu serios pentru primirea prezumției de nevinovăție deoarece și-au menținut în totalitate declarațiile făcute în cursul urmăririi penale, explicând că reprezintă adevărul, că elementele de fapt expuse sunt rezultatul proprie-i percepții, le-au scris personal și fără a fi dictate de un terț.
De altfel, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu la data de 17 noiembrie 2007 în limitele dispozițiilor art. 182 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 aprobat prin HG nr. 1391/2006 s-a confirmat și prin rezoluțiile adoptate de cei doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău în dosarele nr. 58/P/2008 din 24 octombrie și respectiv 16 mai 2008, dispunându-se neînceperea urmăririi penale conform art. 10 lit. a Cod proc. penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal, reclamată de inculpatul.
Soluția a rămas definitivă prin necontestarea acesteia de către petentul persoană vătămată în fața instanțelor judecătorești deși potrivit art. 2781Cod proc. penală avea dreptul la o atare cale de atac.
In fine, rezultând că la momentul opririi în trafic acesta emana halenă alcoolică și a declarat consumarea unei sticle de bere, iar erorile evidențiate de aparatul sunt consecința folosirii greșite cu intenție, în condițiile date numai prezintă relevanță pentru stabilirea existenței faptei și vinovăției, constatarea valorii de 0,40 mg./l alcool pur în aer expirat, cerută de art. 88 alin. 6 din OUG nr. 195/2002 modificată.
Așadar, dovedindu-se prin probe pertinente și concludente pentru constatarea nerespectării normelor privind circulația pe drumurile publică că la data de 17 noiembrie 2007 în jurul orelor 20.30 inculpatul a refuzat să se supună recoltării probelor biologice și respectiv testării aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate în art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 modificată și completată, texte de lege enunțate în ședință publică și în baza cărora va fi condamnat.
Întrucât fapta a fost săvârșită mai înainte de împlinirea termenului de încercare stabilit conform art. 82 Cod penal, pentru pedeapsa de un an închisoare aplicată conform art. 79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 prin sentința penală nr. 7 din 06 ianuarie 2005 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat, definitivă prin neapelare la 19 ianuarie 2005, la încadrarea juridică se vor reține dispozițiile art. 37 lit. a cod penal privind recidiva postcondamnatorie.
Totodată, se va revoca beneficiul suspendării condiționate pentru această sancțiune urmând ca potrivit art. 83 Cod penal să fie executată prin cumul aritmetic alături de pedeapsa ce se va stabili pentru fapta reținută în prezenta cauză.
La individualizarea pedepsei conform art. 72 Cod penal, curtea va avea în vedere perseverența inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de același gen, conduita adoptată în cursul procesului în sensul îngreunării aflării adevărului în pofida existenței unor probe directe precum și pericolul prezentat pentru siguranța publică a conducerii autovehiculelor sub influența băuturilor alcoolice, atari fapte urmate de consecințe deosebit de grave cunoscând o frecvență sporită.
Față de prevederile art. 71 Cod penal se va aplica și pedeapsa accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cod penal, apreciindu-se ca necesară față de argumentele mai sus arătate.
Văzând și disp. art. 191 alin. 1 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Rejudecând cauza:
În baza disp. art.87 alin.5 din nr.OUG195/2002 republicată, cu aplicarea art.37 lit.a) cod penal, condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 6 decembrie 1956 în com., jud. B, domiciliat în Râmnicu S, str.-.- - nr.74, jud.B, CNP -, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor bilogice, faptă din 17 noiembrie 2007.
Potrivit disp. art.83 cod penal revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.7 din 6 ianuarie 2005 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat, definitivă prin neapelare la 19 ianuarie 2005, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de aceea aplicată în cauză, respectiv 3 (trei) ani închisoare.
Conform disp. art.71 cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a, lit.b) și lit.c) cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Obligă inculpatul la plata sumei de 1.300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru toate instanțele, inclusiv apărător desemnat din oficiu din primul ciclu procesual.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. /Tehnored. GM
4 ex./30.06.2009
. apel nr- Trib.
Jud. apel /
Dosar fond nr- Judec. Râmnicu
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Ioana Nonea, Elena Negulescu
