Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 446/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - OUG 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR.446
Ședința publică din 02 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Acsinte
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror -
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în com. Șcheia, jud. S, împotriva deciziei penale nr.204 din 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns inculpatul recurent, asistat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care s-a procedat la identificarea inculpatului recurent, acesta legitimându-se cu seria - nr.-, CNP -.
Întrebat fiind, inculpatul recurent arată că nu dorește să dea o nouă declarație în această fază procesuală, precizând că își menține declarațiile date anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul recurent, dezvoltând pe larg motivele depuse în scris la dosar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică. Precizează că au fost analizate de către instanța de apel doar circumstanțele defavorabile și nu cele personale, favorabile inculpatului. În ceea ce privește alcoolemia foarte mare, este de observat că la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 29.06.2008, inculpatul a fost oprit de către organele de poliție și fiind testat cu aparatul etilotest, s-a stabilit că avea în aerul expirat o îmbibație alcoolică de 1,32 gr., motiv pentru care a fost condus la spital unde i s-au recoltat probe de sânge rezultând o îmbibație alcoolică de 3,30 gr.. Există o neconcordanță între testarea cu aparatul etilotest și rezultatul probelor biologice, motiv pentru care inculpatul a considerat că testările nu au fost efectuate corect și a solicitat o contraprobă care a fost încuviințată la urmărirea penală, numai că ordonanța de efectuare a acesteia a ajuns după ce proba de sânge a fost distrusă. De observat este faptul că din probele administrate rezultă că inculpatul a condus mașina de pe malul apei până la drumul județean în satul, deci distanța parcursă era foarte mică și din raportul făcut de organele de poliție (13 dosar) a rezultat că ceea ce le-a atras atenția a fost viteza redusă cu care circula inculpatul. Acest fapt dovedește că inculpatul a luat toate măsurile, în starea în care era, pentru a nu pune în pericol viața celor pe care îi transporta. Precizează că nu există persistență în săvârșirea unor asemenea fapte, recurentul având achiziționat autoturismul de puțin timp și în această perioadă nu a primit nicio sancțiune. Pentru a face dovada celor susținute privind persoana inculpatului, depune la dosar o caracterizare care atestă modul în care acesta se comportă, faptul că nu este cunoscut ca având vicii și că nu a avut vreo abatere. De asemenea depune o adeverință medicală care confirmă o stare de sănătate precară a inculpatului și copia unui certificat de naștere pe numele fiului său,. Consideră că executarea pedepsei aplicate în regim de penitenciar ar însemna pentru inculpat desfacerea contractului de muncă și imposibilitatea de a-și ajuta familia.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect s-a stabilit executarea în regim de detenție a pedepsei de 6 luni închisoare, având în vedere modul de săvârșire a infracțiunii raportat la gradul de alcoolemie care a fost stabilit în urma analizelor efectuate.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio,
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 246 din data de 20.05.2009, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr-, în baza art.87 al.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art.74 al.1 lit.a și lit.c Cod penal și art.76 al.1 lit. Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge.
În baza dispozițiilor art. 81, 82 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 6 luni, atrăgându-se atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal și s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal în condițiile art.71 al. 2 Cod penal.
În baza disp. art. 71 al. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat exercitarea drepturilor prevăzute de textul sus-citat.
De asemenea a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că, la data de 29.06.2008, în jurul orei 19,30, inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul marca cu număr de înmatriculare - pe DJ 178 din localitatea Șcheia, județul Întrucât inculpatul circula cu viteză redusă a fost oprit pentru control, iar în urma testării cu aparatul etilotest a rezultat o îmbibație alcoolică în aerul expirat de 1,32 g% În aceste condiții, inculpatul a fost condus de organele de poliție în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei la Spitalul Județean
Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.1401/D din data de 01.07.2008 eliberat de Serviciul de Medicină Legală S, inculpatul prezenta la orele 20.05 o îmbibație alcoolică de 3,30 g% alcool pur în sânge, iar peste o oră avea o îmbibație alcoolică de 3,15 g%o alcool pur în sânge. Inculpatul, audiat fiind, a arătat că recunoaște și regretă fapta.
Reținând vinovăția inculpatului, prima instanță a procedat la condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoare, individualizată în raport de criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, având în vedere că acesta a săvârșit o faptă cu un grad relativ ridicat de pericol social concret, nu este cunoscut cu antecedente penale, este angajat în muncă, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a recunoscut și regretat fapta comisă. În acest sens, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a și c Cod penal constatând că, din fișa de cazier de la dosarul cauzei (41 ) rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.
În funcție de toate circumstanțele reale și personale reținute, prima instanță a apreciat că o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum moderat, neprivativă de libertate, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.81 Cod penal, este o măsură de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient, răspunzând astfel dezideratelor înscrise în art.52 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, criticând-o pentru netemeinicie în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate și a modalității de executare a acesteia.
Prin decizia penală nr.204 din 06.10.2009 Tribunalul Suceavaa admis apelul declarat de procuror și a desființat în parte sentința atacată, în sensul înlăturării dispozițiilor de aplicare a art. 81, 82.Cod Penal, 71 alin. 5.Cod Penal și ale art. 359 alin. cu C.P.P. privire la pedeapsa aplicată inculpatului.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut, în primul rând, că probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, respectiv: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, proces-verbal de constatare a infracțiunii, buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr.1401/D/01.07.2008 emis de Spitalul Județean S, buletin de examinare clinică, dovada testării cu aparatul etilotest, declarații martori, declarațiile inculpatului, demonstrează că situația de fapt prezentată de prima instanță și prin rechizitoriu este corespunzătoare adevărului, o relevanță deosebită având buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.1401/D/01.07.2008, care consemnează gradul deosebit de ridicat al alcoolemiei inculpatului, în condițiile în care probele de sânge au fost prelevate cu respectarea termenului de recomandare prevăzut de art. 6 alin. 1 lit. d din Ordinul 376/2006 al Ministerului Sănătății.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate în prezenta cauză de către prima instanță, Tribunalul a reținut că incidența în speță a circumstanțelor atenuante a fost motivată, conform art. 79 Cod penal și mai mult, argumentele instanței de fond, referitoare la lipsa antecedentelor penale, recunoașterea și regretarea faptelor, participarea la procesul penal și cooperarea cu organele judiciare în vederea elucidării tuturor circumstanțelor în care săvârșirea faptei a avut loc, sunt pertinente sub aspectul incidenței art. 74 lit. a și c Este Cod Penal adevărat că lipsa antecedentelor penale nu poate fi reținută automat ca o circumstanță atenuantă, însă prima instanță a coroborat această împrejurare cu circumstanțele inculpatului, care are familie, loc de muncă și a răspuns în mod constant tuturor solicitărilor organelor judiciare.
S-a mai arătat că circumstanțele defavorabile inculpatului, legate în esență de nivelul foarte ridicat al alcoolemiei și săvârșirea unei infracțiuni de pericol (cu consecințe potențiale deosebit de grave), astfel cum au fost în mod corect indicate în motivarea apelului, trebuie avute în vedere la individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate.
Conform dispozițiilor art. 81 alin.1 lit. c Cod Penal, suspendarea condiționată se poate dispune doar dacă se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. O astfel de apreciere trebuie făcută de către instanțele de judecată, de la caz la caz, iar în prezenta speță s-au reținut ca relevante următoarele:
Circumstanțele în care fapta a fost săvârșită relevă că inculpatul s-a deplasat cu mașina proprietate personală la un (având deci cunoștință atât că urmează a consuma băuturi alcoolice, cât și faptul că după aceasta va conduce), iar în momentul în care a fost depistat de poliție în autoturism se aflau soția și copilul. Pe de altă parte, cuantumul alcoolemiei inculpatului era deosebit de ridicat, în jurul valorii de 3,3 g%o alcool pur în sânge, ceea ce înseamnă un risc major de producere a unui accident. Mai mult, din procesul verbal de constatare a infracțiunii rezultă că inculpatul nu a oprit la semnalizarea organelor de poliție, fiind necesară pornirea în urmărire.
A apreciat instanța de apel că toate aceste împrejurări indică obișnuința inculpatului de a proceda astfel și reliefează pericolul social deosebit de ridicat al faptei săvârșite, astfel că a concluzionat că cerința imperativă a art. 81 alin.1 lit. c Cod penal nu este îndeplinită, iar scopurile pedepsei, astfel cum acestea sunt reglementate de art. 52.Cod Penal nu pot fi atinse decât prin executarea efectivă a acesteia.
Împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Suceavaa declarat recurs, în termen legal inculpatul, solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță, criticând în concret modalitatea de executare a pedepsei aplicate de instanță de apel.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate - care se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859alin.1 pct.14 Cod procedură penală - în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 2 raportat la art. 38514Cod procedură penală și în baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpreatarea și analiza judiciară a probelor administrate în cauză.
Rezultă din materialul probator că la data de 29.06.2008, în jurul orei 19,30, inculpatul, a fost depistat de lucrătorii Postului de Poliție Șcheia, în timp ce conducea autoturismul marca 1310, cu număr de înmatriculare -.02. către domiciliu, pe DJ 178A direcția -Șcheia, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, analiza celor două probe biologice de sânge relevând valorile de 3,30, respectiv, 3,15 gr..
Această situație de fapt a fost dovedită cu procesul-verbal de constatare a infracțiunii (7 ds.), procesul-verbal de folosire a fiolei alcooscop (23 ds.), buletinul de examinare clinică și buletinul de analiză toxicologică alcoolemie(17-19 ds.), declarațiile martorilor audiați în ambele faze procesuale (urmărire penală și cercetare judecătorească - 25-41 ds. 11ds. fond ), coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului (8-14,43-44 ds. 12ds. fond ).
Raportat la situația de fapt reținută s-a stabilit încadrarea juridică legală a infracțiunii comise de inculpat, iar cuantumul sancțiunii penale stabilite a fost judicios individualizat în raport de criteriile prev. de art.72 Cod penal, dându-se eficiență sporită circumstanțelor prev. de art. 74 alin. 1 lit. a,c Cod penal, cu consecințele ce decurg din prevederile art. 76 lit. d Cod penal, ca de altfel și modalitatea de executare a pedepsei pentru care a optat prima instanță, fără privare de libertate în condițiile art. 81 Cod penal, fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare prev. de art.52 Cod penal, astfel că nu se impune executarea pedepsei principale în regim de detenție.
În argumentarea punctului de vedere îmbrățișat, Curtea a pus accent pe aspectul că pedeapsa este în măsură să realizeze finalitatea urmărită numai dacă prin felul și măsura sa reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea făptuitorului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă.
În același timp însă, se impune ca în cadrul operației de individualizare a pedepsei, judecătorul să ia în considerare împreună toate criteriile prevăzute de norma legală amintită, să le evalueze laolaltă și, după caz, să le acorde o pondere deosebită fiecăruia dintre acestea, determinată de propriul lor conținut, în vederea stabilirii pedepsei celei mai corespunzătoare pentru reeducarea celui condamnat.
Ori, raportându-ne la speța de față, Curtea reține că, inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea faptei pusă în sarcina sa și a avut o atitudine corespunzătoare după plasarea sa în sfera ilicitului penal, constând în prezentarea în fața autorităților, poziției procesuale corecte adoptate pe parcursul procesului penal putându-i-se atribui caracter de circumstanță atenuantă care să justifice, așadar, a se da eficiență juridică prevederilor art. 74 Cod penal cu consecința atenuării pedepsei aplicate în conformitate cu disp. art. 76 Cod penal, neputând fi ignorate împrejurările ce atribuie faptei deduse judecății și persoanei inculpatului un pericol social diminuat.
În acest context se impune, pe de o parte, a se acorda atenția cuvenită aspectului că acesta a condus autoturismul având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legal admisă, situație în care este real că reflexele sunt mult diminuate, capacitatea de a conduce este afectată, iar posibilele consecințe asupra vieții și integrității corporale celorlalți participanți la trafic, cât și asupra bunurilor acestora pot fi grave, însă pe de altă parte, nu este lipsită de relevanță nici împrejurarea că ceea ce a atras atenția polițiștilor - conform raportului întocmit - a fost tocmai viteza redusă cu care rula mașina pe un segment de drum public pretins a fi intens circulat la acel moment (o astfel de susținere nefiind dovedită în niciun mod), cât și faptul că există indoială asupra valorii exacte a alcoolemiei în sînge, în condițiile în care la data de 11.07.2008 cel în cauză a contestat diferențele existente între rezultatul testării cu aparatul alcooltest (1,32mg/l alcool pur în aerul expirat) și cel al probelor biologice de sânge, în raport de cantitatea de băuturi alcoolice consumată, în cadrul termenului de păstrare a flaconului de sânge neprelucrat, neputându-i-se imputa lipsa de diligență a organelor de cercetare penală în administrarea unei solicitări căreia i s-a dat curs.
În același timp, instanța de control judiciar s-a oprit în cadrul acestei analize și asupra elementelor ce caracterizează persoana inculpatului, reținând că acesta nu are antecedente penale, are o conduită bună în familie și societate, este angajat în muncă contribuind la întreținerea familiei.
Având în atenție că sunt întrunite condițiile obiective (relativ la condamnare) și subiective (privind persoana inculpatului) prev. de art. 81 Cod penal, Curtea va opta pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei, apreciind că scopul prevenției generale și de reeducare a celui în cauză, astfel cum este definit de art. 52 Cod penal, poate fi atins și fără privare de libertate, că pronunțarea soluției de condamnare va constitui un avertisment pentru acesta și pe viitor nu va mai săvârși alte infracțiuni, iar în situația în care nu va înțelege clemența legii, va suporta consecințele ce decurg din dispozițiile art. 83 Cod penal.
Pentru considerentele ce preced, Curtea concluzionează că recursul inculpatului este fondat, urmând a fi admis ca atare, potrivit art.38515pct.2 lit a Cod procedură penală, în sensul menținerii sentinței primei instanțe.
Văzând și disp. art.192 alin.3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.204 din data de 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Casează în totalitate decizia penală mai sus-menționată și menține sentința penală nr.246 din data de 20.05.2009 a Judecătoriei Suceava.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
22.12.2009/2 ex.
Jud.fond:
Jud.apel:
Președinte:Androhovici DanielaJudecători:Androhovici Daniela, Andronic Tatiana Luisa, Acsinte
