Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 525/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.525/R/2008
Ședința publică din data de 11 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Monica Șortan Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
-.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 66/A/15 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 1 95/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar delegația avocațială precum și adeverința medicală pentru justificarea lipsei la termenul anterior de judecată.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, în temeiul art.385/15 alin.2 lit.d teza II pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni. Inculpatul nu a putut urma cursurile unei școli de șoferi din cauză că are doar 4 clase și cu toate că inculpatul nu posedă permis de conducere, acesta are aptitudini în conducerea unui autovehicul. Mai mult, inculpatul a declarat că nu a dorit să-l lase pe coinculpat să conducă din cauză că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel. În acest moment nu se poate susține că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni atâta timp cât acesta a mai fost condamnat pentru același gen de fapte la o pedeapsă cu suspendare.
Apărătorul inculpatului depune la dosar, dintr-o speță similară, extras din decizia penală nr.241/1993 a Tribunalului București, Secția II Penală.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită clemență din partea instanței.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 2109 din 6 decembrie 2007 Judecătoriei Baia Mare în temeiul art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată cu aplicarea art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 lit. d Cod penal a fost condamnat inculpatul fiul lui și născut la 5.10.1975 în BMd omiciliat în B M- județul M la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În temeiul art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 83 din 20.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare definitivă prin neapelare la 3.02.2004, urmând să execute pedeapsa cumulată de 1 an și 2 luni închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 191 alin. 1. pr. penală inculpatul a fost obligat să plătească 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a constatat că prin rechizitoriul din 15.10.2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată.
S-a reținut că în noaptea de 6 mai 2006 în jurul orei 200, inculpatul s-a urcat în autoturismul martorului -asile și a condus pe strada - și B-dul - din B M și fiind oprit pentru control de un echipaj al poliției rutiere, s-a constatat că nu posedă permis de conducere.
Din cuprinsul probelor administrate în cauză, instanța de judecată a reținut următoarele:
La data de 6 mai 2006 în jurul orei 200, inculpatul a condus autoturismul de culoare roșie cu număr de înmatriculare - pe Bd. - din B M și fiind oprit pentru control de un echipaj al poliției rutiere s-a constatat că nu posedă permis de conducere.
Din cuprinsul adresei nr. -/5.06.2006 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, s-a comunicat că inculpatul nu figurează în evidențe ca posesor de permis de conducere.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii în faza de urmărire penală și la instanță.
Fapta inculpatului a fost încadrată juridic ca infracțiunea prevăzută de art.86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată.
Sub aspect obiectiv s-a considerat că acțiunea inculpatului de a conduce fără permis de conducere un autovehicul pe drumurile publice a produs o urmare socialmente periculoasă prin crearea unei stări de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice și a participanților la trafic.
De asemenea, s-a considerat că sub aspect subiectiv, atitudinea psihică a inculpatului față de faptă și urmările acesteia este sub forma vinovăției în modalitatea intenției indirecte prevăzute de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod penal, deoarece a prevăzut și acceptat că prin săvârșirea faptei creează o stare de pericol pentru siguranța circulației generată de lipsa cunoștințelor și a experienței necesare pentru efectuarea activității de conducător auto, chiar dacă nu a urmărit-
La individualizarea pedepsei, instanța de judecată a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei, împrejurările și modalitatea de comitere, ora înaintată, atitudinea inculpatului care a recunoscut sincer și a regretat săvârșirea infracțiunii.
Faptul că inculpatul a condus pe o distanță mică, că are 5 copii minori din care doi prezintă handicap gradul II, a fost apreciat ca circumstanță atenuantă judiciară potrivit art. 74 alin. 2 Cod penal cu consecința în temeiul art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal a coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Deoarece anterior inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată prin sentința penală nr. 83 din 20.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare definitivă prin neapelare la 3.02.2004, iar infracțiunea ce formează obiectul dosarului a fost comisă în termenul de încercare, potrivit art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei, urmând ca să o execute cumulat cu cea aplicată în cauză.
Instanța de judecată a considerat că nu se impune interzicerea pe durata executării pedepsei a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c, d și e Cod penal deoarece infracțiunea comisă de inculpat nu-l face nedemn de a ocupa o funcție, de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate pe motivul că nu s-a folosit la săvârșirea infracțiunii de vreuna dintre acestea iar pe de altă parte are legătură cu calitatea de părinte a inculpatului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel inculpatul solicitând achitarea deoarece infracțiunea reținută nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr.66 din 15.04.2008 a Tribunalului Maramureș, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, apelantul-inculpat fiind obligat să plătească 60 lei cheltuieli judiciare în apel statului.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a constatat că instanța de fond a interpretat și apreciat judicios probele administrate, astfel că a stabilit o corectă stare de fapt, iar încadrarea juridică a faptei comisă de inculpat este legală și corespunzătoare.
Raportat la faptul că inculpatul fără a poseda permis de conducere a condus un autovehicul pe drumurile publice și a acceptat să creeze o stare de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice și a participanților la trafic, prin lipsa cunoștințelor și a experienței necesare pentru efectuarea activității de conducător auto, s-a constatat că prima instanță întemeiat a considerat că fapta acestuia îndeplinește toate trăsăturile pentru a fi caracterizată ca infracțiune.
În consecință, nu a fost primită apărarea inculpatului că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
S-a apreciat că prima instanță a realizat o corectă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului și care corespunde scopului preventiv și educativ al instituției pedepsei.
Pentru atingerea acestui scop s-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată cu reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 alin. 2 Cod penal.
Deoarece inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 83 din 20.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare definitivă prin neapelare la 3.02.2004 iar fapta reținută în cauză a fost comisă în acest termen de încercare, potrivit art. 83 Cod penal judicios s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și a fost cumulată ca cea aplicată de instanța de fond.
De asemenea întemeiat s-a dispus în temeiul art. 71 Cod penal interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
Astfel, raportat la perseverența infracțională a inculpatului care prin sentință anterioară a fost condamnat pentru infracțiunea de conducere fără permis, respectiv o infracțiune de același gen cu prezenta, se consideră că nu este în măsură să aprecieze valori fundamentale ca viața, integritatea corporală a unor persoane și a bunurilor, care sunt puse în pericol prin astfel de infracțiuni și nu este în măsură să aprecieze nici modul în care sunt alese diferite organe.
De asemenea, o persoană pentru a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, trebuie să fie integră și să aibă o conduită morală deosebită.
Împotriva deciziei menționate, inculpatul a formulat recurs in termen.
În susținerea recursului, inculpatul a solicitat achitarea sa în temeiul art.181pen. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev.de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, deoarece deși nu posedă permis de conducere știe să conducă.
Motivul de recurs invocat se încadrează în cazul de casare prev.de art.3859alin.1 pct.14 pr.pen. referitor la greșita individualizare a pedepselor.
Curtea reține că inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002, la o pedeapsă de 8 luni închisoare reținându-se că în data de 6 mai 2006, a condus autoturismul cu nr.- pe B-dul - din B M, fără permis de conducere. Este adevărat că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii însă în speță nu se poate afirma că fapta sa este lipsită de pericol social concret având în vedere că în anul 2004 a mai fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendare condiționată, pentru o faptă similară.
Nici împrejurarea comiterii faptei, respectiv conducerea autoturismului deoarece proprietarul acestuia era băut, nu întemeiază această afirmație, deoarece nu este justificată comiterea unei fapte prevăzute de legea penală pentru a evita ca o altă persoană să comită o infracțiune.
Susținerea că fapta sa prezintă o mică importanță deoarece în fapt recurentul știe să conducă doar că nu a obținut permisul, nu poate fi primită, pentru că astfel ar deveni derizorie încriminarea faptei de a conduce fără permis eliberat de autoritățile competente să examineze întrunirea de către o persoană a aptitudinilor necesare conducerii auto.
În cele din urmă este de observat că jurisprudența depusă în sprijinul motivelor de recurs vizează tocmai practica instanțelor de a nu îndreptăți aprecierea că fapta de a conduce un autoturism pe drumurile publice este lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni, dacă inculpatul a urmat cursurile școlii de șoferi amatori fără a obține în final permisul de conducere.
În consecință, nu sunt îndeplinite condițiile cazului de casare invocat.
La examinarea din oficiu a cauzei nu s-au constatat cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanță.
Așa fiind, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpat.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul domiciliat în B M- jud.M, împotriva deciziei penale nr. 66 din 15 aprilie 2008 a Tribunalului Maramureș.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
red.vc/mr/24.09.08/2 ex
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Monica Șortan Valentin Chitidean
