Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O MA NIA
CURTEA DE APEL BACAU
SECTIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.606
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 15 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Vadana JUDECĂTOR 2: Dumitru Pocovnicu
- - - JUDECĂTOR 3: Ecaterina Ene
- - - judecător
- - - grefier
*********************
Ministerul Public: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
- reprezentat legal prin procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de contestatorul, împotriva deciziei penale nr.420/ din 11.06.2009, pronunțată de pronunțată de Tribunalul Curtea d e Apel în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat contestatorul asistat de avocat desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat arată că insistă în contestația formulată.
Nemaifiind cereri de formulat curtea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru contestatorul arată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. cazul de contestație prevăzut la art. 386 lit. c Cod pr.penală - când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal și anume art. 10 lit. f Cod pr.penală - în cauză lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate și art. 10 lit. i/1 Cod pr.penală - există o cauză de nepedepsire.
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a contestației.
Avocat arată că față de modalitatea în care a decurs dosarul și apărările susținute la cele 3 instanțe - lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că teoretic motivele invocate sunt cele prev.de dispozițiile art.386 lit.c Cod pr.penală însă nu sunt confirmate prin probe.
Contestatorul, având cuvântul solicită admiterea în principiu a contestației, desființarea deciziei recurate și trimiterea acestuia spre rejudecare.
CURTEA
- deliberând -
Prin decizia penală nr.420/11.06.2009 a Curții de Apel Bacăus -a dispus respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurentul inculpat împotriva deciziei penale nr. 120/2.04.2009 a Tribunalului Neamț.
Împotriva deciziei penale susmenționate a formulat contestație în anulare contestatorul, invocând în sprijinul acesteia motivele de contestație prevăzute la art. 386 lit. c Cod pr.penală când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetarea a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. 1 lit. f - i/1 Cod pr. penală. Oral în fața instanței a invocat și dispozițiile 386 lit. e Cod pr. penală - când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit art. 385/14 alin 1/1 ori art. 385/16 alin 1 Cod pr.penală.
Contestatorul a arătat că a invocat cazul de contestație prevăzut la art. 386 lit. c Cod pr.penală - când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal și anume art. 10 lit. f Cod pr.penală - în cauză lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate și art. 10 lit. i/1 Cod pr.penală - există o cauză de nepedepsire.
Contestația în anulare formulată de contestatorul este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 386. proc. pen.,împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare;
c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;
e) când la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514alin. (11) ori art. 38516alin. (1) proc. pen.
Contestația în anulare este mijlocul procesual prin care, în anumite cazuri prevăzute de lege, se poate cere unei instanțe care a pronunțat o hotărâre definitivă să rejudece cauza penală și să revină în total sau în parte asupra soluțiilor date acesteia.
Contestația în anulare este, așadar, o cale de atac îndreptată contra unei hotărâri definitive, deci o cale de atac extraordinară, care nu devine folosibilă decât atunci când o cauză penală a fost definitiv judecată.
Contestația în anulare, ca orice cale de atac, provoacă o amplificare în desfășurarea procesului penal, dincolo de limita ordinară a acestui proces, dar în vederea readucerii lui înlăuntrul acestei limite prin eventuala rejudecare a cauzei penale.
Contestația în anulare se adresează instanței care a pronunțat hotărârea definitivă pentru a provoca un autocontrol judecătoresc, care poate duce la o rejudecare a cauzei de către aceeași instanță, așa încât, contestația în anulare are caracterul de cale de atac de retractare.
Potrivit dispozițiilor art. 386. proc. pen. contestația în anulare împotriva hotărârilor penale definitive poate fi făcută numai în cazurile anume prevăzute în aceste dispoziții. Condiția comună tuturor cazurilor de contestație este ca hotărârea atacată să fie definitivă.
În cadrul procedurii de soluționare a contestației în anulare, instanța este obligată, potrivit art. 391. proc. pen. să examineze mai întâi admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, întemeiată pe vreunul din cazurile prevăzute în art. 386 lit. a) - e) proc. pen. ocazie cu care constată dacă cererea de contestație, este făcută în termenul prevăzut de art. 388. proc. pen. dacă motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute de art. 386. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației s-au depus ori au fost invocate dovezi care sunt la dosar.
Curtea constată că, deși contestația în anulare a fost introdusă de contestator în termenul prevăzut de art. 388 alin. (1) proc. Pen și, formal se invocă motivele de contestația prev. la art. 386 lit. c și e Cod pr.penală, acestea nu sunt incidente în cauză.
În speță contestatorul a fost condamnat prin sentința penală 693/ 16.12.2008 a Judecătoriei Roman al pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul recoltării probelor biologice prev. de art. 87 alin 5 OUG 195/2002, sentință rămasă definitivă prin decizia penală nr.420/11.06.2009 a Curții de Apel Bacău atacată prin prezenta contestație.
Cazul de încetare a procesului penal prev. de art. 10 lit. f Cod pr.penală nu este incident în cauză, acțiunea penală pentru infracțiunea de refuz al recoltării probelor biologice fiind pornită de organele de urmărire din oficiu și nu la plângerea vreunei părți vătămate, care nici nu există pentru această infracțiune. De asemeni, nu este incidentă nicio cauză de nepedepsire în sensul art. 10 lit. i /1 Cod pr.penală, nici generală (desistare ) - infracțiunea săvârșită de contestator fiind consumată, nici specială, OUG 195/2002, neprevăzând o astfel de cauză de nepedepsire.
Referitor la cazul de contestație prev. de art. 386 lit. e Cod pr.penală - când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit art 385/14 alin 1/1 ori art. 385/16 alin 1 Cod pr.penală - nici acesta nu este incident în cauză. Contestatorul a fost ascultat la instanța de fond iar în fața instanțelor de apel și recurs nu a dorit să dea declarație, prevalându-se de dreptul al tăcere prev. de art. 70 alin. 2 Cod pr.penală.
Potrivit art. 385/14 alin1/1 Cod pr.penală instanța de recurs are obligația ascultării inculpatului prezent, când acesta nu a fost ascultat la instanțele de fond și de apel, precum și atunci când aceste instanțe nu au pronunțat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare. Ori, contestatorul a fost condamnat de prima instanță și în ambele căi de atac s-a prevalat de dreptul la tăcere, în această situație neputându-i-se imputa instanței neascultarea inculpatului, fiind obligată să-i respecte acest drept.
Așa fiind în cauză fiind invocate doar formal motive de contestație în anulare care însă nu sunt însă aplicabile, Curtea va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare de față.
Potrivit art. 192 alin. (2) proc. pen. contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 391 alin.2 Cod pr. penală raportat la art. 386 lit.c și e Cod pr. Penală, respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriova deciziei penale nr. 420/11.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Bacău - apărător oficiu.
În baza art. 192 alin.2 Cod propenală obligă contestatorul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red. - --
Red. -
Tehnored. - 2 ex.
26.10.2009
Președinte:Monica VadanaJudecători:Monica Vadana, Dumitru Pocovnicu, Ecaterina Ene
