Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 607/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.607/R/2009
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Livia Mango
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - --
Ministerul public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ -
reprezentat prin procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de revizuientul împotriva deciziei penale nr.148/A din 03.09.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș, in dosarul nr-, având ca obiect revizuirea sentinței penale nr.88 din 19.12.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Șomcuta Mare.
La apelul nominal se prezintă revizuientul, în stare de arest, deținut in Penitenciarul Baia Mare, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care revizuientul, întrebat fiind, arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul revizuientului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe cale de consecință în temeiul art.394 Cod pr.pen. să se dispună admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de revizuient și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, arătând că motivele invocate de revizuient nu se regăsesc în cazurile prev. de art. 394 Cod pr. pen.
Revizuientul, având ultimul cuvânt solicită admiterea cererii de revizuire și rejudecarea cauzei întrucât nu este vinovat.
CURTEA:
Prin sentința penală nr. 88 din 19 decembrie 2007 Judecătoriei Șomcuta Mares -a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 88/19.12.2007, pronunțată în dosar nr- a Judecătoriei Șomcuta Mare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, condamnatul petent a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 88/19.12.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Șomcuta Mare.
În motivarea cererii, petentul a arătat că oprirea în trafic de către organele de poliție nu s-a făcut regulamentar, fiind urmărit de către autoturismul poliției și că lucrătorul de poliție care i-a cerut să prezinte actele la control, iar apoi i-a solicitat să se supună testului de respirație, ar fi avut unele probleme cu el, înainte de acest incident.
Efectuând cercetările prevăzute de art. 399 Cod procedură penală, Parchetul de pe lângă Judecătoria Șomcuta Marea propus respingerea cererii de revizuire, arătând că motivele invocate de către petent nu fac parte dintre cele prevăzute de art.394 Cod procedură penală.
Trecând la soluționarea cererii, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.88/19.12.2007, pronunțată în dosar nr- de Judecătoria Șomcuta Marea dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 2 și art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 (mod.) cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. a pen. În baza art. 83.pen. instanța a revocat suspendarea condiționată cu privire la pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.21/01.03.2006, pronunțată în dosar nr. 76/2006 a Judecătoriei Șomcuta Mare, și a dispus ca inculpatul să execute și această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată și anume 3 ani închisoare.
Vinovăția inculpatului a fost dovedită prin procesul verbal de constatare din care rezultă că acesta a fost urmărit de către echipajul de poliție în timp ce conducea autoturismul pe str.- din orașul Șomcuta M, procesele-verbale încheiate la Centrul de sănătate Șomcuta M în care este consemnat refuzul inculpatului de a se supune recoltării de probe biologice, adresa nr. -/24.04.2007 a M, din care rezultă că inculpatul are permisul de conducere reținut din data de 13.11.2005 pentru săvârșirea altor infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, declarații de martor și chiar recunoașterea inculpatului.
Analizând motivele invocate de către petent, instanța a reținut că acestea nu se încadrează în prevederile art.394 pr.pen. drept urmare a respins cererea de revizuire.
Împotriva acestei sentințea declarat apel condamnatul, apel prin care a solicitat desființarea hotărârii și rejudecarea cauzei, context în care să se procedeze la audierea unor noi martori care cunosc împrejurarea că nu el a condus autoturismul.
Prin decizia penală nr.148/A din data de 3 septembrie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureș, în temeiul art.378 rap. la art.379 pct.1 lit.b pr.pen. s-a respins apelul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.25 din 3 iunie 2009 Judecătoriei Șomcuta Mare.
De asemenea, în baza art.192 al.2 pr.pen. a fost obligat apelantul să plătească în favoarea statului 140 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.88 din 19 decembrie 2007 Judecătoria Șomcuta Marea dispus condamnarea petentului pentru săvârșirea a două infracțiuni prev. de OUG 195/2002 și anume: conducere pe drum public a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere reținut și refuzul de a se supune la recoltarea probelor biologice, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a pen. aplicându-i-se o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă la care a fost adiționată și cea de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 21/2006 și a cărei suspendare condiționată a fost revocată.
Împotriva acelei sentințe petentul a declarat apel, iar ulterior recurs, ambele căi de atac fiind respinse prin decizia penală nr.104/A din 22 mai 2008 și respectiv decizia penală nr.622/R/23 octombrie 2008 Curții de APEL CLUJ.
Potrivit art.394 pr.pen. revizuirea poate fi cerută când:
s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Din analiza cererii formulate de petent la instanța de fond și din precizările făcute cu ocazia judecării apelului a rezultat în mod evident că motivele invocate nu se încadrează în prevederile mai sus menționate.
Susținerea că nu el, ci o altă persoană a condus autoturismul a fost făcută atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia soluționării apelului, unde a fost prezent. Cum această susținere nu poate fi apreciată ca fiind o împrejurare nouă ce nu a fost cunoscută de instanță cu ocazia soluționării fondului cauzei pentru a se încadra în cazul prevăzut de art.394 lit.a pr.pen. cererea sub acest aspect apare ca nefondată.
E adevărat că inculpatul a fost judecat în lipsă la instanța de fond, însă această împrejurare îi este imputabilă pentru că procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită și oricum nu poate fi invocată ca motiv de revizuire, iar în apel a fost prezent, a fost audiat și au fost administrate și toate cererile în probațiune formulate în apărare de către acesta, cereri pe care în mod nejustificat le-a reiterat și în prezent cu ocazia soluționării apelului.
Pe cale de consecință, instanța, pentru motivele expuse, a respins apelul declarat concluzionând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele.
Drept urmare, în temeiul art.192 al.2 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului conform dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal revizuientul, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 13 octombrie 2009 revizuientul a solicitat admiterea recursului, cu consecința admiterii cererii sale de revizuire, arătând că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel se constată că motivul pentru care recurentul a formulat recurs și pentru care a solicitat admiterea cererii sale de revizuire este acela că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat de către Judecătoria Șomcuta Mare.
Inițial revizuientul a invocat în fața procurorului ca și motive de revizuire faptul că nu a fost oprit regulamentar în trafic de către organul de poliție, fiind urmărit de către autoturismul poliției și faptul că lucrătorul de poliție care i-a cerut să prezinte actele la control și să se supună testării cu aparatul alcooltest ar fi avut unele "probleme" cu el înainte de acest incident.
Curtea constată că motivele invocate de către revizuient nu se încadrează între cele prevăzute în mod expres de art.394 pr.pen. privind cazurile în care pot fi supuse revizuirii hotărârile penale definitive, astfel cum în mod corect au reținut instanțele de fond și apel.
Potrivit Deciziei nr.LX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii "cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art.394 din Codul d e procedură penală, este inadmisibilă."
Ca urmare, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, că revizuientul nu a indicat nici un motiv de revizuire dintre cele prevăzute de art.394 pr.pen. și enumerate mai sus, urmează ca în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. să respingă ca nefondat recursul declarat de revizuientul, fiul lui și, născut la 15.02.1978 aflat în Penitenciarul Gherla împotriva deciziei penale nr.148 din 3 septembrie 2009 Tribunalului Maramureș.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat revizuientul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul, fiul lui și, născut la 15.02.1978 aflat în Penitenciarul Gherla împotriva deciziei penale nr. 148 din 3 septembrie 2009 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe revizuient să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - --
Red./ Dact.
4 ex./19.10.2009
Jud.fond:
Jud.apel:;
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Ana Covrig Livia Mango
