Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.606/R/2009

Ședința publică din data de 13 octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Livia Mango

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - --

Ministerul public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ -

reprezentat prin procuror

S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 211/A din 29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală, prev. de art.181 alin.1 Cod penal și violare de domiciliu, prev. de art.192 al.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a și art.37 lit.b Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul asistat de apărător desemnat din oficiu, av. din cadrul Baroului C cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul, întrebat fiind, arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr.211/A/2009 a Tribunalului Cluj și a sentinței penale nr. 191/2009 a Judecătoriei Dej și, rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni și respectiv a pedepsei rezultante, ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 al.2 lit.c Cod penal, cu consecința prev. de art. 76 Cod penal. Inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a recunoscut că a lovit pe partea vătămată și că a intrat fără drept în casa părții vătămate și și-a cerut scuze, fapte pe care le-a comis sub influența băuturilor alcoolice. Mai solicită să se rețină și faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Reprezentantul Parchetului, față de materialul probator administrat în cauză, din care rezultă vinovăția inculpatului, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor atacate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepselor aplicate pentru infracțiunile de violare de domiciliu și vătămare corporală.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 191 din 19.03.2009 pronunțată de Judecătoria D e j, în baza art. 345 alin. 2.C.P.P. a fost condamnat inculpatul (fiul lui și, născut la data de 29.11.1981 în D, jud. C) cetățean român, la pedepsele de: de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. din Codul penal și, respectiv, de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 rap. la art. 192 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. din Codul penal.

În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite cele două pedepse și, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 345 alin. 2.C.P.P. a fost condamnat inculpatul (fiul lui și, născut la data de 31.12.1985 în H, jud. H) la pedepsele de: 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal. și, respectiv de, 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 rap. la art. 192 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal a fost anulat beneficiul suspendării condiționate aplicat inculpatului prin sentința penală nr. 544/2008 a Judecătoriei Dej pronunțată în dosarul nr- și, în consecință a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepsele componente de:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu o minoră prev. de art. 198 alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a,c și 76 lit.c cod penal;

- 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208, 209 lit. g Cod penal cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal;

- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. 1 din Legea 289/2005 cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal, totul cu aplicarea 33 lit. a Cod penal,

pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 36 alin. 1 Cod penal raportat la art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu o minoră prev. de art. 198 alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a,c și 76 lit.c cod penal, de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208, 209 lit. g Cod penal cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal, de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. 1 din Legea 289/2005 cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal, totul cu aplicarea 33 lit. a Cod penal, de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal și, respectiv, de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 rap. la art. 192 alin. 1 Cod penal, în final inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 346 alin. 1.C.P.P. cu aplicarea art. 313 din Legea 95/2006 a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C și, în consecință, au fost obligați inculpații și la plata sumei de 1991,6 lei către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C, cu titlu cheltuieli de asistență medicală acordate părții vătămate, precum și a penalităților de întârziere.

În baza art. 191 alin. 1 și alin. 2.C.P.P. au fost obligați inculpații și la plata sumei de 150 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariile celor doi apărători din oficiu, în cuantum de 300 de lei fiecare, s-a dispus a fi suportate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

În noaptea de 30 august 2008, în jurul orelor 03.30-04.00, inculpații și după o înțelegere prealabilă cu un băiat, au plecat din barul din localitatea cu intenția de a ajunge la În timp ce se îndreptau spre stația de autobuz, acel băiat a fugit cu suma de 100 de lei, pe care i-a primit de la în acea seară. Ca urmare, cei doi inculpați și, aflați sub influența băuturilor alcoolice consumate în bar, au fugit după acesta cu scopul de a recupera suma de bani.

Întrucât băiatul din bar a văzut lumina aprinsă, s-a ascuns în curtea casei lui, din satul nr. 353, comuna, martora care se afla afară în curte la ora respectivă i-a spus acestuia să plece; între timp, auzind, cei doi inculpați au intrat în curtea casei și au început să poarte discuții contradictorii și cu și care se treziseră și au ieșit să vadă ce se întâmplă.

Întrucât cei doi inculpați au încercat să intre în casă pentru a verifica dacă nu cumva băiatul fugar s-a ascuns acolo, iar partea vătămată a refuzat să îi lase să intre, atât, cât și i-au aplicat părții vătămate lovituri în zona feței, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale.

În continuare, în ciuda refuzului locatarilor casei ca cei doi să intre în locuință, inculpații și au pătruns fără drept în casă și au început să caute persoana care fugea de ei, căutând prin dulap, aruncând hainele, prin baie, sub pat, chiar lovind cu picioarele pereții casei. Văzând că nu au găsit pe nimeni, au plecat. Pe drum însă, s-au întâlnit cu un alt consătean, care i-a întrebat ce au făcut, iar drept răspuns inculpatul l-a lovit cu palma peste față, iar consăteanul și-a pierdut cunoștința și a căzut.

La scurt timp, cei doi inculpați s-au întors la locuința lui și și-au cerut scuze de la partea vătămată pentru lovitura aplicată.

Aceasta situație de fapt a rezultat din declarațiile inculpatului date în data de 01.09.2008 și 03.12.2008, pe care acesta a declarat că și le menține, refuzând să dea o altă declarație în cursul cercetării judecătorești. Conform acestor declarații, inculpatul recunoaște că l-a lovit cu podul palmei în zona gurii pe și că a pătruns fără drept în curtea casei lui. Acesta nu știe dacă inculpatul l-a lovit și el pe.

Inculpatul ( filele 14-18) a recunoscut că a pătruns fără drept în curtea casei lui și că l-a lovit peste față de care a încercat să îl apere pe acel băiat. Totodată a recunoscut că l-a lovit pe cu palma peste față. Totodată, inculpatul a arătat că partea vătămată este cel care l-a lovit primul pe inculpatul care, fiind sub influența băuturilor alcoolice a ripostat lovindu-l la rândul lui pe acesta cu palma.

Din declarația părții vătămate a reieșit că a refuzat să îi lase pe cei doi inculpați să intre în casă, opunând rezistență, iar aceștia l-au lovit cu pumnii în maxilar, după care au intrat cu forța în casă și au început să caute acea persoană prin baie, prin dulap, sub pat, după care au ieșit.

Totodată, atât martora, cât și martora ( filele 77, 107) au declarat că cei doi inculpați au intrat fără drept în curtea casei și au încercat să intre și în casă pentru a căuta un băiat care, într-adevăr fugea de ei, era speriat și a intrat în curtea lor, însă nu a fost lăsat să intre în casă și a fugit mai departe prin spatele casei. În încercarea părții vătămate de a-i opri pe cei doi inculpați, acesta a fost lovit de amândoi, atât de, cât și de, după care cei doi au intrat în locuință și au început să caute prin baie, prin dulap, pe sub pat, răscolind hainele și dând cu picioarele în pereții interiori ai casei.

Sub aspectul faptei de vătămare corporală săvârșită de inculpatul, aceasta reiese din declarațiile martorilor, ale părții vătămate, din declarația inculpaților, care au recunoscut, precum și din certificatul medico-legal depus la dosar.

Cu privire la fapta de vătămare corporală săvârșită de către inculpatul, acesta nu a recunoscut-o, constant declarând că el nu l-a lovit pe, iar inculpatul a declarat că el nu știe dacă l-a lovit pe. Totodată, același inculpat afirmă că el i-a aplicat o singură lovitură cu podul palmei în zona gurii părții vătămate.

Toți ceilalți martori oculari precum și partea vătămată, fără a mai putea preciza care inculpat ce lovitură a aplicat, au afirmat că ambii inculpați l-au lovit pe.

În plus, din certificatul medico-legal nr. 6465/I/a/1502 din 08.09.2008 eliberat de C-N lui ( fila 19), coroborat cu buletinul de analize medicale nr. 1690 din 01.09.2008 eliberat de Spitalul Clinic de Urgență C, Secția radiologie lui ( fila 20) rezultat fără dubiu că partea vătămată a suferit fractură mandibulară atât în partea, cât și în partea dreaptă, având diagnosticul de ˝traumatism maxilo-facial prin agresiune vechi din 31.08.2008; fractură paramediană dreaptă cu 4.2 în focarul de fractură˝, respectiv ˝fractură paramediană dreaptă cu rest radicular 4.2 în focarul de fractură și fractură fără deplasare de ramură verticală mandibulară˝, pentru aceste politraumatisme, fiind nevoie de mai mult de o singură lovitură aplicată cu podul palmei.

Ca urmare, instanța de fond a reținut și în sarcina inculpatului săvârșirea faptei de vătămare corporală față de partea vătămată.

De altfel, este de menționat că, deși a refuzat să dea vreo declarație în cursul cercetării judecătorești, inculpatul, cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală a declarat ( fila 34) că recunoaște faptul că în data de 31.08.2008 în jurul orelor 03.30 a pătruns fără drept în curtea locuinței lui și a agresat-o pe partea vătămată, cauzându-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale.

Sub aspectul pătrunderii fără drept în locuință, cei doi inculpați au recunoscut numai în parte fapta, respectiv că au pătruns fără drept în curtea casei lui. Fără a dezvălui faptul că au intrat în casă și au căutat acea persoană prin dulap, prin baie, pe sub pat, aceste aspecte sunt pe deplin dovedite de martorii oculari și, dar și cu declarația părții vătămate.

Instanța de fond nu a putut reține scuza provocării, întrucât afirmația celor doi inculpați, că primul care a lovit a fost partea vătămată, nu s- coroborat cu nici un alt mijloc de probă, fiind înlăturată.

În drept, s-a stabilit că fapta inculpatului care în data de 31.08.2008 i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu podul palmei în zona gurii cauzându-i o vătămare integrității corporale care necesită pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prevăzută și sancționată de art. 181 alin. 1 Cod penal, fiind sancționată la plângerea prealabilă a părții vătămate.

Elementul material al infracțiunii a fost realizat prin aplicarea loviturii în zona maxilarului, urmarea imediată fiind vătămarea integrității corporale, respectiv ˝fractură paramediană dreaptă cu rest radicular 4.2 în focarul de fractură și fractură fără deplasare de ramură verticală mandibulară˝, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 6465/I/a/1502 din 08.09.2008 eliberat de C-

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, având reprezentarea faptei sale și a consecințelor, urmărind producerea rezultatului negativ, care apare ca inevitabil din momentul începerii săvârșirii acțiunii ce constituie elementul material, scopul fiind acela de a înlătura rezistența părții vătămate și de a putea pătrunde în casă.

Sub aspectul individualizării pedepsei, față de dispozițiile art. 72. instanța de fond a ținut cont de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, constatând că inculpatul a săvârșit fapta în scopul de a putea pătrunde fără drept într-o locuință, că nu este la prima abatere, fiind cunoscut cu antecedente penale, totuși, raportat la gradul de pericol social urmează a aplica o pedeapsă îndreptată spre minimul special.

Totodată, din fișa de cazier a reieșit că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, de care a ținut cont la stabilirea pedepsei.

De asemenea, s-a stabilit că, fapta inculpatului care în data de 31.08.2008, orele 03.30-04.00, în ciuda rezistenței părții vătămate și a martorelor și a pătruns fără drept în casa lui, unde a căutat un băiat prin dulap, prin baie, pe sub pat, aruncând hainele din dulap și dând cu picioarele în pereții camerelor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă calificată, reținând circumstanțele ˝ în timpul nopții˝ și ˝ săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane˝ prevăzută și sancționată de art. 192 alin. 2 rap. la art. 192 alin. 1 Cod penal.

Elementul material al infracțiunii a fost realizat prin pătrunderea fără drept în curtea și casa locuită de, și, în ciuda refuzului manifest al acestora, împreună cu inculpatul, în timpul nopții, în jurul orelor 03.30-04.00.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, scopul său fiind acela de a-l găsi pe băiatul din bar.

În drept, fapta inculpatului care în data de 31.08.2008 i-a aplicat părții vătămate o lovitură în zona gurii cauzându-i o vătămare integrității corporale care necesită pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prevăzută și sancționată de art. 181 alin. 1 Cod penal.

Elementul material al infracțiunii a fost realizat prin aplicarea loviturii în zona maxilarului, urmarea imediată fiind ˝fractură paramediană dreaptă cu rest radicular 4.2 în focarul de fractură și fractură fără deplasare de ramură verticală mandibulară˝, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 6465/I/a/1502 din 08.09.2008 eliberat de C-

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, potrivit art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal.

În drept, fapta inculpatului care în data de 31.08.2008, orele 03.30-04.00, în ciuda rezistenței părții vătămate și a martorelor și a pătruns fără drept în casa lui, cu scopul de a găsi o persoană, deranjând hainele prin dulap, intrând prin baie, uitându-se sub pat, aruncând hainele din dulap și dând cu picioarele în pereții camerelor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă calificată, reținând circumstanțele ˝ în timpul nopții˝ și ˝ săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane˝ prevăzută și sancționată de art. 192 alin. 2 rap. la art. 192 alin. 1 Cod penal.

Elementul material al infracțiunii a fost realizat prin pătrunderea fără drept în curtea și casa locuită de, și, în ciuda opoziției acestora, împreună cu inculpatul, în timpul nopții, în jurul orelor 03.30-04.00.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal.

Cu privire la inculpatul, din fișa de cazier coroborat cu referatul Biroului de executări penale din cadrul Judecătoriei Deja reieșit că acesta se află în termenul de încercare de 3 ani fixat prin sentința penală 544/2008 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr-, pentru fapte petrecute în data de 21 spre 22 iunie 2008.

Întrucât faptele din prezentul dosar au fost săvârșite în data de 31 august 2008 devin incidente dispozițiile art. 85 din Codul penal, privind anularea suspendării condiționate, urmând a anula beneficiul suspendării, a descontopi pedepsele și a face aplicarea dispozițiilor privind concursul de infracțiuni, atât pentru cele trei fapte din 21-22 iunie 2008, cât și pentru pedepsele aplicate pentru cele două infracțiuni săvârșite în data de 31 august 2008, în final inculpatul execută pedeapsa cea mai grea.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în baza art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, întrucât partea vătămată a fost spitalizat în intervalul 14.10.2008-16.10.2008, inculpații au fost obligați să repare prejudiciul cauzat prin faptele lor Spitalului Clinic Județean de Urgență C constând în cheltuieli ocazionate de asistența medicală acordată victimei, în cuantum de 1991,6 lei plus penalități de întârziere aferente creanțelor fiscale de la data externării victimei, 17.10.2008 și până la plata efectivă.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel în termen legal inculpații și, aceștia fiind nemulțumiți de cuantumul pedepsei, raportat la faptele concret comise.

Pentru inculpatul a declarat apel și av., apel pe care inculpatul l-a însușit, în motivarea acestuia solicitându-se achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. d din Codul d e procedură penală, deoarece lipsește intenția infracțională de a comite faptele, respectiv achitarea în temeiul art. 10 lit.¹din Codul d e procedură penală, deoarece acestea nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Sintetizând apărările inculpaților și motivele de apel invocate, s-a constatat că în ce privește pe inculpatul s-a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, deoarece lipsește plângerea prealabilă a părții vătămate, pentru infracțiunea de vătămare corporală, deoarece aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, inculpatul solicitând și micșorarea cuantumului pedepselor.

Pentru inculpatul, s-a solicitat achitarea pentru infracțiunea de violare de domiciliu, deoarece fapta nu există, schimbarea încadrării juridice din vătămare corporală în lovire și achitarea în temeiul art. 10 lit.¹din Codul d e procedură penală, deoarece fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, achitarea în temeiul art. 10 lit. d din Codul d e procedură penală, întrucât lipsește intenția infracțională a inculpatului.

Prin decizia penală nr. 211/A/2009 din data de 29 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj, s-au admis apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 191/19.03.2009, care a fost desființată sub aspectul omisiunii reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal, al nereducerii pedepselor sub limitele speciale prevăzute de lege în favoarea fiecărui inculpat și al modalității de executare a pedepsei rezultante, de către inculpatul. Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

În temeiul art. 192 alin. 2 cu aplicarea art. 37 lit. și art. 74 alin. 1 lit. c, art. 76 lit. c din Codul penal a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 181 alin. 1 cu aplicarea art. 37 lit. b, art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 lit. e din Codul penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa mai grea de 1 an închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 192 alin. 2 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c, art. 76 lit. c din Codul penal a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-au menținut dispozițiile sentinței atacate, referitoare la anularea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 544/2008 a Judecătoriei Dej și la descontopirea acesteia în pedepsele componente.

În baza art. 36 alin. 1 raportat la art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, cu pedepsele de 1 an închisoare, 8 luni închisoare și 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 544/2008 a Judecătoriei D e j, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 86¹din Codul d e procedură penală s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate, termenul de încercare fiind de 3 ani conform art. 86²din Codul penal și s-a încredințat supravegherea inculpatului, Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

În baza art. 86³din Codul d e procedură penală pe durata termenului de încercare, care începe să curgă de la data de 03.10.2008, inculpatul a fost supus următoarelor măsuri de supraveghere:

- Să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență, date ce se comunică Serviciului de Probațiune.

În baza art. 359 din Codul d e procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴din Codul penal referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 189 din Codul d e procedură penală s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 600 lei reprezentând onorarii pentru apărători din oficiu (av. și - câte 300 lei) ce se a avansa din fondul.

În baza art. 192 alin. 3 din Codul d e procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, incluzând și onorariile apărătorilor din oficiu, au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat următoarele:

Prima instanță a stabilit pe baza probelor administrate în cauză o stare de fapt conformă cu realitatea, interpretând și motivând temeinic fiecare declarație dată în cauză de părți.

Inculpații, în noaptea de 30 spre 31 august 2008, au părăsit barul aparținând de SC, sub influența băuturilor alcoolice fiind, împreună cu un băiat pe care îl cunoscuseră în bar, cu intenția de a se deplasa în mun. D pentru a se distra în continuare. Potrivit susținerilor inculpaților, inculpatul a împrumutat acelui băiat suma de 100 lei până când acesta va avea acces la un bancomat, însă, potrivit declarațiilor inculpaților, coroborate între ele și neverificabile deoarece nu s-a stabilit identitatea băiatului, acesta din urmă a fugit cu banii și s-a refugiat în curtea casei părții vătămate, unde a văzut lumină și pe numita, părții vătămate, căreia i-a cerut să-i permită accesul în casă pentru că este urmărit de inculpați. Aceasta a refuzat, între timp trezindu-l și pe, cumnatul proprietarului casei, care la rândul său a refuzat ascunderea respectivului băiat. În scurt timp la fața locului au ajuns și inculpații care au cerut predarea băiatului care le-a sustras banii, partea vătămată refuzând. Întrucât s-a ajuns la busculadă prin refuzul părții vătămate de a permite accesul inculpaților în locuință și împingerea acestora spre poartă pentru a-i determina să iasă din curte, ambii inculpați au lovit partea vătămată cu palmele și pumnii rezultând fractura cu deplasare a mandibulei drepte și fractura fără deplasare a mandibulei stângi a părții vătămate. De menționat este faptul că inculpații îl cunoșteau pe proprietarul casei și pe toate persoanele care locuiau în aceasta, nu și pe partea vătămată care era în vizită împreună cu mama sa și care avea grijă de casă cât timp partea vătămată era plecat la o nuntă. După ce au produs vătămarea, inculpații au intrat în casă pentru a-l căuta pe fugar dar negăsindu-l au plecat, însă s-au întors a doua zi pentru a-și cere scuze pentru cele întâmplate.

Rezultă așadar din probele administrate la instanța de fond și din declarațiile inculpaților audiați de instanța de apel, că ambii inculpați au comis infracțiunea de violare de domiciliu, deoarece au pătruns în curte fără acordul persoanei îndreptățite să le permită accesul și au refuzat să plece, deși li s-a cerut acest lucru în mod repetat, pătrunzând ulterior și în casă pentru a căuta fugarul. Întrucât săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu de către două sau mai multe persoane este prevăzută de art. 192 alin.2 din Codul penal, iar punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate doar atunci când se comite violarea de domiciliu în varianta simplă prevăzută de aliniatul 1 al aceluiași articol, în cauză nu se poate dispune încetarea procesului penal în temeiul art. 10 lit. f din Codul d e procedură penală, pe motiv că lipsește plângerea prealabilă a părții vătămate.

Mai mult, din declarațiile părții vătămate și ale martorilor oculari a reieșit că ambii inculpați au aplicat lovituri la nivelul feței părții vătămate, drept urmare, neputându-se stabili fără dubiu care dintre ei a produs leziunile ce au făcut ca numărul zilelor de îngrijiri medicale să ajungă la peste 20, se reține că ambii sunt vinovați de comiterea infracțiunii de vătămare corporală în dauna părții vătămate.

Faptele acestora prezintă pericolul social al ambelor infracțiuni, acest lucru reieșind în mod clar și indubitabil din modul în care au fost comise, respectiv pe timp de noapte, de două persoane împreună, prin exercitarea de violențe la adresa persoanei, care le-a cerut insistent să iasă din imobilul, pe care fusese împuternicit să îl îngrijească de către proprietarul acestuia, în absența proprietarului cu care nu au cerut mai înainte să vorbească, precum și din numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării părții vătămate. Faptul că îl cunoșteau pe proprietarul casei și pe cei ce locuiau în casă, că și-au cerut scuze a doua zi după comiterea faptei, că nu există constituiri de parte civilă ceea ce denotă, în această speță, că inculpații au fost iertați de părțile vătămate, sunt împrejurări care pot atenua răspunderea penală și pot duce la stabilirea unei pedepse mai mici.

În nici un caz nu se poate susține că faptele nu există, de vreme ce infracțiunea de violare de domiciliu a fost recunoscută de ambii inculpați, aceștia recunoscând și că au lovit partea vătămată sau că inculpații le-au comis fără intenție, de vreme ce au intrat în curte și casă cu scopul precis de a căuta o persoană, cunoscând că nu este casa lor și știind că trebuiau să aibă permisiune pentru acces, iar aplicarea loviturilor s-a făcut în mod cert pentru a reuși să îndepărteze partea vătămată din calea lor, ca să poată intra în casă.

S-a apreciat așadar de către instanța de apel, că în favoarea inculpaților se poate reține circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal, deoarece aceștia și-au cerut scuze a doua zi după comiterea faptelor, au recunoscut constant că au pătruns în curte fără acord, ceea ce face ca infracțiunea de violare de domiciliu să fie deja recunoscută ca și comisă, împrejurarea că nu au recunoscut că au intrat și în casă neavând o relevanță semnificativă sub acest aspect, recunoscând și agresarea părții vătămate, detaliile date cu ocazia audierii lor de către instanța de apel fiind relevante, ei având un comportament adecvat pe toată perioada desfășurării procesului penal, prezentându-se la proces, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată în fond și în apel.

Drept urmare, pedeapsa aplicată fiecăruia a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, ambii inculpați fiind condamnați la pedeapsa de 1 an închisoare pentru violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 din Codul penal.

De asemenea, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru vătămare corporală, iar inculpatul la 4 luni închisoare, diferența de o lună justificându-se deoarece inculpatul a mai comis anterior o infracțiune care presupune violența, respectiv tâlhărie.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa mai grea de 1 an închisoare în regim de detenție.

În ce privește pe inculpatul, s-au menținut dispozițiile sentinței referitoare la anularea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 544/2008 a Judecătoriei Dej și la descontopirea acesteia în pedepsele componente, iar în baza art. 36 alin. 1 raportat la art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal, s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta cu pedepsele de 1 an închisoare, 8 luni închisoare și 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 544/2008 a Judecătoriei D e j, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 86/1 din Codul d e procedură penală s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate acestuia termenul de încercare fiind de 3 ani conform art. 86/2 din Codul penal, încredințându-se supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Tribunalul a mai reținut că inculpatul a mai comis fapte prevăzute de legea penală, însă ele sunt concurente cu cele pentru care a fost condamnat în prezentul dosar, iar datorită tinereții sale și a regretului manifestat, tribunalul a apreciat că inculpatul prezintă garanții că nu va comite pe viitor infracțiuni, prezenta condamnare constituind un avertisment pentru acesta.

Pe durata termenului de încercare, care începe să curgă de la data de 03.10.2008, adică de la data primei suspendări condiționate a executării pedepsei, inculpatul a fost supus măsurilor de supraveghere prev. de art. 86/3 din Codul d e procedură penală

În baza art. 359 din Codul d e procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86/4 din Codul penal, referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Deși inculpatului ar fi trebuit să-i fie sporită pedeapsa rezultantă datorită faptului că a comis 5 infracțiuni în concurs, acestuia nu i se poate înrăutăți situația în propria cale de atac, dacă prima instanță nu a apreciat că este necesară sporirea.

În ceea ce privește solicitarea procurorului de a se aplica inculpaților pedeapsa accesorie pe care prima instanță a omis aof ace, datorită principiului anterior menționat, acest lucru nu mai este posibil în propria cale de atac.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Împotriva deciziei Tribunalului Cluj, în termen legal a declarat recurs inculpatul, recurs pe care nu l-a motivat în scris, dar în a cărui susținere orală de către apărător, s-a solicitat casarea deciziei penale nr.211/A/2009 a Tribunalului Cluj și a sentinței penale nr. 191/2009 a Judecătoriei Dej și, rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni și respectiv a pedepsei rezultante, dându-se o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 al.1 lit. c Cod penal, cu consecința prev. de art. 76 Cod penal. Inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a recunoscut că a lovit pe partea vătămată și că a intrat fără drept în casa părții vătămate și și-a cerut scuze, fapte pe care le-a comis sub influența băuturilor alcoolice, iar pe de altă parte, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Verificând hotărârea atacată, în baza materialului și lucrărilor de la dosar, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 pr.pen. Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, ambele instanțe au reținut o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că, inculpatul împreună cu coinculpatul, în data de 31.08.2008, în jurul orelor 03.30-04.00, în ciuda rezistenței părții vătămate și a martorelor și, a pătruns fără drept în casa lui, din localitatea, jud. C, unde a căutat un băiat prin dulap, prin baie, pe sub pat, aruncând hainele din dulap și dând cu picioarele în pereții camerelor, cu aceeași ocazie aplicând părții vătămate o lovitură cu podul palmei în zona gurii, cauzându-i o vătămare integrității corporale care a necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale.

S-a realizat de către instanță, o încadrare juridică corectă a celor două fapte în infracțiunile de vătămare corporală, prev. de art.181 alin.1 Cod penal și violare de domiciliu, prev. de art.192 al.2 Cod penal, infracțiuni comise în concurs real, reținându-se totodată și dispozițiile art.37 lit. Cod penal, privind starea de recidivă, întrucât faptele deduse judecății au fost comise, după ce inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.90/2003 a Judecătoriei Dej la pedeapsa de 2 ani închisoare, în executarea căreia a fost arestat la 02.01.2003 și liberat condiționat la 04.05.2004 cu un rest de 241 zile închisoare, pedeapsă considerată executată la data comiterii prezentelor, fără însă a fi intervenit reabilitarea pentru această condamnare.

eficient criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art.72 pen. prima instanță a aplicat inculpatului pedepse judicios individualizate, orientate spre minimul special prevăzut de lege.

Instanța de apel însă, dând dovadă de multă clemență, apreciat că poate fi reținută în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal, deoarece acesta și-a cerut scuze a doua zi după comiterea faptelor, a recunoscut constant că a pătruns în curte fără acordul părții vătămate precum și agresarea părții vătămate, detaliile date cu ocazia audierii sale de către instanța de apel fiind relevante, el având un comportament adecvat pe toată perioada desfășurării procesului penal, prezentându-se la proces, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată în fond și în apel.

Drept urmare, făcând aplicarea dispozițiilor art. 76 lit.c pen. pedepsele aplicate pentru cele două infracțiuni au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

A da o mai mare eficiență circumstanței atenuante reținute de instanța de apel în favoarea inculpatului, ar însemna o lipsire de conținut a scopului pedepsei, așa cum este el definit de art.52 pen. - prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Aceasta, în contextul în care, scopul pedepselor anterior aplicate inculpatului ( 1 an închisoare pentru tâlhărie, 2 ani închisoare pentru furt calificat - fișă cazier, fila 87 dosar fond), se constată că nu s-a putut realiza, inculpatul persistând în comportamentul infracțional, neexistând vreo dovadă că s-a reușit reeducarea și reintegrarea sa socială. Pe lângă antecedentele penale, de reținut în analizarea cererii de reducere a pedepselor, gravitatea faptelor comise, împrejurările concrete în care s-au săvârșit - pe timp de noapte, mai multe persoane împreună.

Față de toate aceste considerente, Curtea constată nefondat recursul inculpatului, motiv pentru care va fi respins, ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.

În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 29.11.1981), domiciliat în comuna, sat, nr. 20, jud. C împotriva deciziei penale nr. 211/A din 29 iunie 2009 Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - MARIORA

Red./Dact.

4 ex./21.10.2009

Președinte:Săndel Macavei
Judecători:Săndel Macavei, Ana Covrig Livia Mango

#Judecator Sandel Macavei

Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Cluj