Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 631/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.631/2009

Ședința publică din 20 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Oana Maria Călian

JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt

JUDECĂTOR 3: Monica

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:

- procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale numărul 90/A/11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba -secția penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa inculpatului recurent. Se prezintă avocat, apărătorul ales al inculpatului recurent .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că la dosar s-au înregistrat motive de recurs formulate de inculpatul, prin apărător ales.

Apărătorul ales al inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând:

- în principal a se dispune achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap. La art.10 lit.b Cod procedură penală

- în subsidiar a se dispune achitarea în baza art.10 lit.b/1 Cod penal și a se aplica inculpatului amenda administrativă.

În susținere arată că în cauză este incident principiul in dubio pro reo întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului, respectiv dacă gradul de alcoolemie avut la momentul săvârșirii faptei a fost peste limita legală.

În circumstanțiere învederează că inculpatul deținut funcția de agent de poliție, accidentul nu s-a produs în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și a condus pe o arteră de drum mai puțin circulată.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată întrucât din probele dosarului rezultat cu certitudine vinovăția inculpatului. Mai arată că expertiza privind calculul teoretic retroactiv al alcoolemiei nu poate fi primită în cauză.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față

Prin nr. 1244/2008 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar penal nr- a fost condamnat inculpatul la 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drum public a unui autoturism de către o persoană cu o îmbibație alcoolică de peste 0,8 grame/litru alcool pur în sânge, prev. și ped de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 republicată cu aplicarea art.74 al.1 lit.a Cod penal și art.76 Cod penal.

S-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II -a și b Cod penal pe durata prev.de art.71 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 pen. și art.81, art.82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.

S-a făcut aplicarea art.191 al.1 Cod pr.penală.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În data de 25.04.2007, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul marca cu nr.de înmatriculare - în localitatea, la un prieten al său, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, unde a consumat din nou băuturi alcoolice.

În jurul orei 22,40, inculpatul deși consumase băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului mai sus menționat, luându-i ca pasageri pe numiții și, deplasându-se spre municipiul

La intrarea în localitatea A, pe str. - -, datorită stării de ebrietatea în care se afla, a pierdut controlul volanului și s-a izbit de un stâlp de beton din dreptul unei societăți comerciale.

În urma accidentului inculpatul a suferit leziuni corporale, fiind transportat la Spitalul municipal A, ocazie cu care i s-au recoltat două probe de sânge. În urma acestora a rezultat că inculpatul avea o alcoolemie de 1,70 gr. la ora 23,40 și respectiv 1,55 gr. la ora 0,40.

În faza de urmărire penală, inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

Din raportul de expertiză medico-legală efectuată de către Institutul de Medicină Legală CNa rezultat că "consumul de băuturi alcoolice declarat de inculpat nu justifică valorile alcoolemiei stabilite de analiză în nici una dintre variantele consemnate, aceste valori fiind consecința unui consum de alcool mai mare decât cel declarat de acesta.

Calculul retroactiv efectuat numai pe baza valorilor alcoolemiei stabilită la analiză și a intervalului de timp scurs între evenimentul rutier și prima recoltare de sânge indică, pentru ora evenimentului rutier o alcoolemie mai mare decât 0,80 gr.%o cu o valoare teoretică apropiată de 1,80 gr.%

În faza de judecată, la solicitarea inculpatului s-a efectuat un raport de expertiză medico-legală de către Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" din care rezultă că la ora 22,50 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică, în creștere de 0,80 .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea sentinței atacate și în principal, achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. b Cpp, iar în subsidiar, achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. b/1 Cpp și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ inculpatului.

Prin decizia penală nr.90/A/11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală în dosar nr- a fost respins ca nefondat apelul inculpatului, iar în baza art.192 al.2 Cod procedură penală s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul a reținut că:

- nu se poate constata incidența prev. art. 10 lit. b Cpp întrucât fapta săvârșită de inculpat de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,8 grame la mie este prevăzută de legea penală.

Se contestă valoarea alcoolemiei susținându-se că aceasta s-ar situa sub limita legală sau chiar la 0,80 grame la mie și se invocă dubiul, dar se omite aspectul cel mai important și anume calculul valorii alcoolemiei la data evenimentului rutier așa cum fost stabilit prin buletinele de analiză toxicologică a alcoolemiei și care indică valori de 1,70 grame la mie și respectiv 1,55 grame la mie.

Acest act nu a fost anulat sau infirmat în vreun fel.

Fără a da eficiență sporită acestui mijloc de probă, trebuie totuși subliniat că acest calcul pe baza analizei toxicologice a alcoolemiei este efectuat la data evenimentului rutier pe când rapoartele de expertiză încuviințate stabilesc un calcul retroactiv pe baza declarațiilor inculpatului și martorilor.

Or, buletinele de analiză privind calculul de la data examenului rutier se coroborează cu raportul de expertiză medico-legală efectuat la urmărirea penală și cu declarațiile martorilor și.

În mod corect s- înlăturat mijlocul de probă reprezentat de raportul de expertiză efectuat de IML Minovici care nu s-a coroborat decât cu declarațiile inculpatului, fiind de fapt întocmit în baza variantei expuse de inculpat privind consumul de alcool.

În aprecierea mijlocului de probă nu s-a greșit prin înlăturarea raportului de expertiză al IML Minovici întrucât nu se dă eficiență ierarhizării, ci împrejurării coroborării, confirmării probelor.

Ca atare s-a apreciat că nu există nici dubiu cu privire la valorile alcoolemiei la data evenimentului rutier și nici nu se poate reține doar declarația inculpatului coroborată cu raportul de expertiză întocmit de IML Minovici și să fie înlăturate celelalte mijloace de probă care s-au coroborat între ele.

Inculpatului i s-a reținut în favoarea sa, cu ocazia individualizării circumstanțe atenuante beneficiind astfel de clemență din partea instanței.

Nu s-a justificat antrenarea răspunderii administrative întrucât fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Împrejurarea că nu au fost implicate victime în accident (impactul cu stâlpul) nu a avut relevanță întrucât fapta dedusă judecății constat în conducerea în stare de ebrietate (cu o valoare de alcoolemie peste limita legală) și acestei fapte, legiuitorul i- imprimat prin incriminare un grad de pericol social.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen inculpatul, aducându- critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal achitarea, conform art.10 lit.b Cod procedură penală, întrucât probele administrate nu au demonstrat cu certitudine că în momentul producerii evenimentului rutier alcoolemia era peste limita prevăzută de lege, iar în subsidiar, achitarea în temeiul art.10 lit.b/1 Cod procedură penală, față de circumstanțele concrete ale faptei.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu în limitele statuate de art.385/9 al.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.

Din probele administrate în cauză a rezultat că la data de 25.04.2007 în jurul orei 22,40 după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul marca cu nr. de înmatriculare - pe ruta -A, fiind implicat într-un accident rutier.

Din analiza probelor de sânge prelevate a rezultat că la ora 23,40 inculpatul avea alcoolemie de 1,70 grame/mie, iar la ora 00,40 de 1,55 grame/mie.

Expertiza privind calculul retroactiv al alcoolemiei efectuată de INML C a evidențiat pentru ora evenimentului rutier o alcoolemie a inculpatului mai mare de 0,80 grame/mie, cu o valoare teoretică apropiată de 1,80 grame/mie.

Cu privire la raportul de expertiză efectuat de INML Minovici în cursul cercetării judecătorești, la solicitarea inculpatului, Curtea reține că pe de o parte concluziile acestuia nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, iar pe de altă parte calculul retroactiv al alcoolemiei a avut la bază exclusiv declarațiile de consum ale inculpatului.

Or, declarațiile inculpatului au fost în mod convenabil oscilante, sus-numitul prezentând trei variante de consum al băuturilor alcoolice, fără ca susținerile sale să fie confirmate de martorii audiați în cauză.

Se constată astfel că în mod corect primele instanțe au reținut în sarcina inculpatului elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată, în cauză neexistând vreun dubiu care să profite inculpatului pentru a se justifica adoptarea unei soluții de achitare, întemeiată pe prevederile art.10 lit.b Cod procedură penală.

Pe de altă parte, raportat la nivelul alcoolemiei inculpatului, la implicarea sa într-un eveniment rutier și la faptul că infracțiunea prev. de art.87 al.1 din OUG 195/2002 este, prin natura sa, infracțiune de pericol, în cauză nu este justificată o soluție de achitare, conform prevederilor art.10 lit.b/1 Cod procedură penală, deoarece nu se poate concluziona că fapta inculpatului este lipsită de pericol social.

Pentru considerentele expuse, apreciind că sunt nefondate criticile aduse de inculpat, hotărârii atacate, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală Curtea va respinge recursul declarat în cauză, iar în baza art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 90/A/11.05.2009 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 130 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 50 lei, reprezentând cotă parte din onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 20.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

- - - - - - -

GREFIER

Red.

Dact. 2 ex/19.11.2009

-

;

Președinte:Oana Maria Călian
Judecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt, Monica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 631/2009. Curtea de Apel Alba Iulia