Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 65/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.65/R/2010
Ședința publică din 02 februarie 2010
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Popovici Corina
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de către inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr.195 din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prev. și ped. de nr.OUG195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul recurent lipsă, apărătorul desemnat din oficiu, av., în baza împuternicirii avocațiale nr.5438 din 18.11.2009 emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordpă părților cuvântul în susținerea recursului declarat de către inculpat.
Avocat arată instanței că susține recursul declarat de către inculpat și pe cale de consecință solicită să fie admis și casarea hotărârii recurate în sensul reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea de circumstanțe atenuante în sensul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, nu are antecedente penale, iar pedeapsa de 1 an cu suspendarea condiționată este mult prea mare.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de către inculpat, menținerea hotărârilor date de instanța de fond și cea de apel ca fiind legale și temeinice. Învederază că față de infracțiunea reținută, recunoașterea inculpatului este superfluă, însă pornind de la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-ar testa că lipsa antecedentelor penale nu constituie în mod automatic o circumstanță atenuantă, iar recunoașterea acesteia se apreciază de la caz la caz, susține că nu se impune coborârea pedepsei sub minimul specvial, fiind aplicat acest minim, respectiv suspendarea condiționată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
rin sentința penală 483/2009 pronunțată la data de 22.04.2009 Judecătoria Oradeaî n baza art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 a condamnat pe inculpatul -, la o pedeapsă de 1 an închisoare, cu aplicarea art. 71 Cod penal și art. 64 alin. 1 lit. a Teza II și b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului, pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal, iar în baza art. 359. pr. pen. a atras atenția acestuia, asupra consecințelor prev. de art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. ultim Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 191 alin. 1. pr. pen. a fost obligat inculpatul la 400 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărârea instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 29 iulie 2008, la ora 15,51, inculpatul - a condus autoturismul marca "VW ", cu nr. de înmatriculare -, proprietatea prietenei sale, pe DN 79, din mun. O până în localitatea, jud. B, unde a fost oprit de o patrulă a Poliției Rutiere.
Cu ocazia controlului efectuat asupra inculpatului, organele de poliție au constatat că, acesta nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
De asemenea, s-a stabilit că, inculpatul a împrumutat autoturismul de la prietena sa, fără a-i spune acesteia că nu posedă permis de conducere.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă, constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, text în baza căruia, instanța îl va condamna la o pedeapsă de 1 an închisoare, cu aplicarea art. 71 Cod penal și art. 64 alin. 1 lit. a Teza II și b Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere persoana inculpatului: fără antecedente penale, împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol al acesteia, precum și atitudinea inculpatului, de recunoaștere și regret a faptei săvârșite.
Apreciind că este posibilă reeducarea inculpatului și fără executarea pedepsei, în baza art. 81 Cod penal, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate acestuia, pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal, iar în baza art. 359. pr. pen. i-a atras atenția, asupra consecințelor prev. de art. 83 Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând soluția atacată sub aspectul individualizării pedepsei și al nereținerii circumstanțelor atenuante în condițiile în care acestea există.
Prin decizia penală nr.195 din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 483/22.04.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea care a fost menținută în totul, obligând pe apelant să plătească suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a apreciat că starea de fapt a fost corect reținută de instanța de fond. De altfel, inculpatul nici nu o contestă, recunoscând comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa.
Astfel, acesta a declarat că în data de 29.07.2008 în jurul orelor 14.00, fără a poseda permis de conducere, a condus autoturismul VW cu nr. de înmatriculare -, pe raza localității O cu intenția de a se deplasa spre, unde a și fost oprit de o patrulă a poliției rutiere.
Declarația sa se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Procesul verbal de constatare a infracțiunii a fost întocmit în prezența martorilor asistenți și ( 3, 9-11 ). Din cuprinsul acestuia rezultă că inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice și a recunoscut că nu posedă permis de conducere. Martorii asistenți confirmă aceste aspecte.
Adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor arată că inculpatul nu posedă permis de conducere ( 4 ).
Încadrarea juridică este corectă, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice ale unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
De asemenea, instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepsei, respectând dispozițiile art. 72 Cod penal, precum și a modalității de executare a acesteia și a aplicat inculpatului o pedeapsă egală cu minimul special dispunând suspendarea condiționată a executării ei.
Instanța de fond a reținut că inculpatul nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră. Acestea, în opinia inculpatului, sunt circumstanțe atenuante și trebuie reținute ca atare.
Cu privire la aceasta se impun următoarele precizări. Circumstanțele atenuante sunt reglementate de art. 73 și art. 74 Cod penal. În art. 73 Cod penal sunt trecute limitativ și expres, împrejurările care constituie circumstanțe atenuante legale și deci obligatorii. Când instanța constată existența uneia dintre acestea trebuie să procedeze potrivit dispozițiilor art. 76 Cod penal. În schimb, în art. 74 Cod penal sunt enumerate exemplificativ împrejurări care pot fi considerate de instanță circumstanțe atenuante. Acestea sunt judiciare și nu sunt obligatorii.
În formularea dispozițiilor art. 74 Cod penal legiuitorul a folosit expresia "pot fi considerate" ceea ce reprezintă o opțiune și nu o obligație. În consecință, acordarea circumstanțelor nu constituie o obligație pentru instanță decât în măsura în care o astfel de modalitate de diminuare a pedepsei se justifică în raport cu scopul său și cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 52 Cod penal și art. 72 Cod penal.
Prin urmare, nu constituie o încălcare a textelor legale în materia circumstanțelor atenuante, împrejurarea că instanța de fond nu a dat relevanța juridică dorită de inculpat atitudinii sincere manifestată pe parcursul procesului penal, cu atât mai mult cu cât relevanța acesteia este nesemnificativă, dat fiind că starea de fapt și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite pe baza celorlalte probe administrate în cauză.
Doar lipsa antecedentelor penale, nu justifică reducerea pedepsei sub minimul special, în condițiile în care acesta a condus autoturismul pe o distanță relativ mare, pe o arteră intens circulată (drum european), la o oră la care traficul este aglomerat, a fost oprit de echipajul de poliție din cauza depășirii limitei legale de viteză.
Corect, instanța de fond a apreciat că acestea pot doar conduce la aplicarea pedepsei într-un cuantum egal cu minimul special și că sunt apte a aprecia că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.
Față de cele expuse mai sus, tribunalul a apreciat că hotărârea atacată este temeinică și legală, iar în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul apelant împotriva sentinței penale nr. 483/22.04.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a menținut-o în totul, obligând pe apelant să plătească suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate în sensul reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea de circumstanțe atenuante în sensul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, nu are antecedente penale, iar pedeapsa de 1 an cu suspendarea condiționată este mult prea mare.
Verificând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se analizează din oficiu, instanța constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
În mod legal și temeinic a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplicarea art.81 pen, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, întrucât la data de 29.07.2008 a condus autoturismul proprietatea prietenei sale pe din loc. O până în loc.. La aplicarea pedepsei s-a avut în vedere atât fapta comisă, cât și împrejurările în care s-a comis aceasta, precum și persoana inculpatului, faptul că nu are antecedente penale, care a recunoscut și regretat fapta săvârșită, ceea ce a determinat instanța să se orienteze spre minimul special prevăzut de lege. Față de toate aceste aspecte, doar lipsa antecedentelor penale nu justifică reducerea pedepsei sub minimul special, pericolul concret al faptei fiind destul de ridicat, în condițiile în care inculpatul a condus autoturismul pe un drum european pe o distanță relativ mare, la o oră la care traficul este aglomerat, cu o viteză peste limita prevăzută de lege. Aplicarea dispozițiilor privitoare la circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit. a pen, legată de conduita bună a inculpatului înaintea săvârșirii infracțiunii este o posibilitate acordată de lege instanței de judecată, iar nu o obligație a acesteia.
Văzând această stare de fapt, în drept, dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr.195/A din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va menține în întregime.
Va obliga pe recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu (delegația nr.5438/18.11.2009), va fi avansat din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGEca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr.195/A din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu (delegația nr.5438/18.11.2009), va fi avansat din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 02 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
red.dec.- /10.02.2010
jud.apel,
jud.fond
tehnored.3ex/10.02.2010
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Popovici Corina, Condrovici Adela
