Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 654/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 654
Ședința publică de la 03 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: George
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.129 de la 18 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare e judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat a solicitat admiterea recursului inculpatului în temeiul art. 3859pct. 14 cod pr.penală, casarea deciziei și aplicarea unor pedepse spre minimul general prevăzut de lege. A arătat că nu au fost respectate dispoz. art. 72 cod penal cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că au fost respectate dispoz. art. 72 cod penal și că pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în urma unei revocări a beneficiului suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată anterior inculpatului.
Recurentul inculpat având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, arătând că regretă săvârșirea faptei.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin sentința penală nr.16 din 14 februarie 2008, pronunțată de Judecătoria Balș în dosarul nr-, în baza art.78 alin.2 din OUG nr.195/2002 cu aplic. art.37 lit. a, art.74 lit. a,c, art.76 lit. e, art.80 și Cod Penal art.13 a Cod Penal fost condamnat inculpatul, la 3 luni închisoare.
În baza art.79 alin.4 din OUG nr.195/2002 cu aplic. art.37 lit. a, art.74 lit. a,c, art.76 lit. e Cod Penal, art.80 și art.13 s Cod Penal-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.37 lit. a, art.74 lit. a,c, art. 76 lit. e, art.80 și Cod Penal art.13 a Cod Penal fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit. a și Cod Penal art.34 lit. b s Cod Penal-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
În baza art.83 alin.1.Cod Penal s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin nr.394/ 28.10.2004 pronunțată de Judecătoria Balș și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse cumulată cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în final inculpatul urmând să execute 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71C.p. s-a dispus interzicerea inculpatului pe durata executării pedepsei a drepturilor prev. de art.64 lit. a - c
Cod PenalInculpatul a fost obligat la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, la data de 28.11.2006, inculpatul circula cu autoturismul cu nr. de înmatriculare OT.25. pe raza comunei și datorită neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de trafic a intrat în coliziune cu auto utilitara cu nr. de înmatriculare OT.02. care circula regulamentar din sens opus, iar ulterior știind că permisul de conducere îi fusese anulat, a părăsit locul faptei fără încuviințarea organelor de poliție și după aproximativ o oră a refuzat testarea cu aparatul etilotest. S-a mai arătat că medicul de la Spitalul orășenesc B, în jurul orei 20,00 constatat că inculpatul se afla într-o stare avansată de ebrietate și a refuzat recoltarea probelor biologice.
Pentru reținerea acestei situații de fapt, prima instanță a precizat că a avut în vedere declarația inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei, declarație care se coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului, cu buletinul de examinare clinică, adresa emisă de Serviciul Comunitar Regim permise de Conducere și declarațiile martorilor, și.
În drept s-a apreciat că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.78 alin.2, art.79 alin.4 și art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplic. art.13
Cod PenalLa individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod Penal, respectiv dispozițiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările în care s-a comis fapta și elementele ce caracterizează persoana inculpatului, respectiv atitudinea sinceră a inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor precum și conduită bună a acestuia înainte de săvârșirea infracțiunilor, reținându-se în acest sens și circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit. a și c
Cod PenalPrima instanță a mai arătat, că faptele au fost săvârșite de inculpat în timpului termenului de încercare al suspendării condiționate al pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin nr.394/ 28.10.2004 pronunțată de Judecătoria Balș, deci în stare de recidivă post-condamnatorie.
S- mai constatat că există un concurs între circumstanțele atenuante și cauzele de agravare și în raport de aceste elemente, instanța de fond a apreciat că pedeapsa de 6 luni închisoare pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni este în măsură să realizeze scopul prev. de art.52 să Cod Penal contribuie la reeducarea inculpatului și la prevenirea de noi fapte antisociale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând desființarea sentinței criticate sub aspectul netemeiniciei și pronunțarea unei noi hotărâri în care pentru fiecare faptă în parte să fie redus cuantumul pedepselor iar instanța de control să se orienteze către minimul general al pedepsei închisorii reglementat de art. 53 pct.1 lit. b
Cod PenalS-a arătat că, deși, în mod judicios au fost reținute în cauză circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit. a și c Cod Penal, inculpatul având o atitudine sinceră și cooperând cu organele de urmărire penală, nu s-a realizat totuși o dozare corespunzătoare a pedepselor prin prisma acestor circumstanțe având în vedere și faptul că, referitor la infracțiunea prev. de art.81 al.1 din OUG nr.195/2002, din probele administrate în cauză a rezultat că au existat presiuni directe exercitate asupra inculpatului apelant manifestate prin amenințări cu bătaia din partea celuilalt conducător auto implicat în accidentul de circulație, motiv pentru care inculpatul a plecat de la locul accidentului.
Prin decizia penală nr. 129 de la 18 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de inculpatul, s-a desființa în parte sentința sub aspect penal și în consecință:
S-a dispus escontopirea pedepsei rezultante aplicată inculpatului, în pedepsele componente stabilite pentru infracțiunile concurente.
În baza art.334 C.P.P. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art.78 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplic.art.13 în Cod Penal infracțiunea de prev. de art.86 alin.2 din OUG 195/2002 republoicată,și a infracțiunii prev. de art.81 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.13 în Cod Penal infracțiunea prev. art.89 alin.1 din OUG 195/2002 rep.
În baza art.86 alin.2 din OUG195/2002 republicată, cu aplic.art.37 alin.1 lit.a, art.74 lit.a și c și Cod Penal art.76 alin.1 lit. și art.80 a Cod Penal fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art.79 alin. 4 din OUG 195/2002 cu aplic. art.13 Cod Penal, art.37 alin. 1 lit. a, art.74 lit. a și c și Cod Penal art.76 alin.1 lit. și art.80 a Cod Penal mai fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În baza art.89 alin.1 din OUG.195/2002 rep. cu aplic. art.37 alin.1, art.74 lit. și c și Cod Penal art.76 alin.1 lit. d și art.80 s Cod Penal-a condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art.33 lit. a și art.34 lit. b s Cod Penal-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 5 luni închisoare.
S-a menținut aplicarea dispozițiilor art.83 privind Cod Penal revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei principale de 1 an închisoare aplicată prin nr.394/ 28.10.2004 pronunțată de Judecătoria Balș și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse cumulată cu pedeapsa principală rezultantă nou aplicată, urmând ca în final inculpatul să execute ca pedeapsă principală 1 an și 5 luni închisoare în regim de detenție conform art.57
Cod PenalA fost înlăturată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza I și lit. c Cod Penal
S-au enținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate iar cheltuielile judiciare avansate de stat pe parcursul soluționării apelului în cuantum de 60lei, au rămas în sarcina statului.
Pentru a statua astfel, tribunalul a reținut că, de la data comiterii faptei - 28.11.2006 până la data soluționării cauzei au intervenit modificări ale actului normativ ce incriminează infracțiunile deduse judecății - OUG 195/2002, respectiv OUG63/2006 aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2006-în vigoare de la 1.12.2006, Legea 6/ 09.01.2007 publicată în Of. Partea I nr.30/ 17.01.2007 și OUG 69/2007 publicată în Of. Partea I nr.443/ 29.06.2007
În raport de modificările legislative survenite s-a constatat că infracțiunea de "conducere pe drumurile publice a unui autoturism de o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat", reținută în rechizitoriu și în sentința primei instanțe ca fiind prev. de art.78 alin.2 din OUG 195/2002 este incriminată în legea nouă în art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002 rep. pedeapsa și condițiile de incriminare fiind aceleași, astfel că în mod greșit s-a reținut în actul de sesizare și în sentința primei instanțe ca fiind aplicabilă încadrarea juridică în raport de actul normativ anterior și dispoz. art.13 Cod Penal, întrucât din examinarea textului legal incriminator din OUG195/2002 anterior ultimelor modificări, cât și a dispozițiilor corespunzătoare ulterior acestor modificări s-a constatat că atât condițiile de incriminare cât și pedeapsa prevăzute sunt aceleași, astfel că nu s-a justificat reținerea dispoz. privind aplicarea legii mai favorabile, câtă vreme nu este vorba de dispoziții mai favorabile, ci de aceleași dispoziții. Se impunea în aceste condiții să se rețină textul legal incriminator în vigoare și implicit actul normativ modificat.
Prin urmare, Tribunalul a dispus în baza art. 334.C.P.P. schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art.78 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplic. art.13C.p. " conducere pe drumurile publice a unui autoturism de o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat" în infracțiunea prev. de art.86 alin.2 din OUG 195/2002 rep.
Pentru aceleași argumente s-a dispus și schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de părăsirea locului accidentului din infracțiunea prev. de art.81 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.13 în Cod Penal infracțiunea prev. art.89 alin.1 din OUG 195/2002 rep.
Tribunalul a apreciat că aplicarea legii penale mai favorabile și reținerea încadrării juridice în varianta anterioară ultimelor modificări ale Codului Rutier este justificată numai în cazul infracțiunii de "refuz, împotrivire sau sustragere de la recoltarea probelor biologice", care după ultimele modificări este incriminată în dispoz.art.87 alin.5 din OUG 195/2002 rep. pedeapsa prev. fiind închisoarea de la 2 la 7 ani, în vreme ce anterior această infracțiune era prev. în art.79 alin.4 din OUG 195/2002, pedeapsa fiind închisoarea de la 1 la 5 ani. Astfel doar cu privire la această infracțiune încadrarea juridică era necesar a se stabili în raport de legea veche și cu reținerea art.13 p, aceasta fiind mai favorabilă în raport de criteriul pedepsei.
Față de aceste considerente, pentru infracțiunea prev. de art.79 alin.4 din OUG 195/2002 s-a menținut încadrarea juridică reținută prin actul de sesizare și ulterior în sentința primei instanțe - art.79 alin.4 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.13
Cod PenalCu privire la individualizarea pedepselor principale stabilite pentru fiecare infracțiune dintre cele pentru care s-a dispus condamnarea, respectiv a pedepsei rezultante aplicate, s-a constatat că prima instanță a expus just toate criteriile generale prev. de art.72 Cod Penal"dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, persoana făptuitorului, gradul de pericol social al faptei săvârșite și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală" și a reținut în mod corect în favoarea inculpatului și circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.a și c Cod Penal, având în vedere conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii așa cum a rezultat din declarațiile martorilor și care au precizat că îl cunosc pe inculpat de mulți ani(10 ani),de când a venit în sat și în acest timp inculpatul a avut un comportament corespunzător, nu a creat probleme nici în familie, nici în comunitate, atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunilor rezultând din prezentarea sa în fața organelor judiciare și comportarea sinceră în cursul procesului, acesta recunoscând faptele comise, descriind împrejurările în care le-a săvârșit.
Nu a fost însă just individualizată pedeapsa stabilită pentru fiecare infracțiune aflată în concurs în raport de toate criteriile menționate anterior dar și de celelalte circumstanțe personale ale inculpatului așa cum rezultă din actul de stare civilă aflat la dosar din care reiese că acesta are un copil minor și de limitele pedepselor prevăzute și a celor până la care se puteau reduce ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante.
S-a constatat că în mod eronat s-a reținut în considerentele deciziei că "pedeapsa de 6 luni închisoare pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni este în măsură să realizeze scopul prev. de art.52 să Cod Penal contribuie la reeducarea inculpatului și la prevenirea de noi fapte antisociale", în vreme ce în dispozitiv s-a dispus aplicarea acestei pedepse numai pentru infracțiunile prev. de art.79 alin. 4 din OUG195/2002 cu aplic art.13 p și art.81 alin.1 din OUG 195/2002, dar pentru infracțiunea prev. de art.78 alin.2 din OUG 195/2002 s-a stabilit pedeapsa de 3 luni închisoare, Tribunalul reținând în acest sens mențiunile din dispozitiv care sunt și cele consemnate în minută, cu atât mai mult cu cât fiind în calea de atac exercitată de inculpat potrivit dispoz.art.372 nu C.P.P. i s-ar putea agrava acestuia situația.
Prin urmare, tribunalul, după schimbarea încadrării juridice cu privire la cele două infracțiuni menționate anterior, a redus pedepsele (de la 3 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru infracțiunea de " conducere pe drumurile publice a unui autoturism de o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat" prev. de art.86 alin.2 din OUG 195/2002 rep. de la 6 luni închisoare la 4 luni închisoare pentru infracțiunea de "părăsire locului accidentului" prev. art.89 alin.1 din OUG 195/2002 rep. și de la 6 luni închisoare la 5 luni închisoare pentru infracțiunea de "refuz, împotrivire sau sustragere de la recoltarea probelor biologice" prev. în art.79 alin.4 din OUG 195/2002 cu aplic art.13 Cod Penal) și pedeapsa rezultantă a fost aplicată în raport de pedepsele principale stabilite prin prezenta decizie, respectiv cea mai grea dintre acestea de 5 luni închisoare, având în vedere toate criteriile și circumstanțele expuse, atât circumstanțele reale ale comiterii faptelor, circumstanțele personale ale inculpatului și limitele pedepselor prevăzute de lege, dar și starea de recidivă prev. de art.37 lit.a și Cod Penal circumstanțele atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a și c reținute Cod Penal și de prima instanță și efectele acestora prev. de art.76 alin.1 lit.d și e Cod Penal, apreciind că și pedepsele astfel reduse sunt de natură să realizeze scopurile preventiv, educativ și coercitiv prev. de legiuitor în art.52
Cod PenalSub acest aspect s-a constatat că motivul invocat de apelantul inculpat prin intermediul apărătorului ales este întemeiat.
Cu privire la solicitarea acestuia de a se reduce pedepsele până la minimul general al pedepsei închisorii prev. de art.53 pct.1 lit.b Cod Penal -15 zile - s-a constatat însă că nu este justificată întrucât, pe de o parte, inculpatul a comis într-un interval de timp scurt (aprox. 1 oră) trei infracțiuni aflate în concurs real-cauză de agravare a pedepsei și în raport de natura acestora, modalitatea de săvârșire, consecințele produse și starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul, nu s-a putut susține că infracțiunile, în raport de toate circumstanțele în care au fost săvârșite, ar prezenta un pericol social atât de redus încât să determine aprecierea că s-ar impune coborârea pedepselor stabilite pentru acestea până minimul general al pedepsei închisorii.
Faptele comise de inculpat realizează toate elementele constitutive ale infracțiunilor de " conducere pe drumurile publice a unui autoturism de o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat" prev. de art.86 alin.2 din OUG 195/2002 rep. "părăsirea locului accidentului" prev. art.89 alin.1 din OUG 195/2002 rep. și "refuz, împotrivire sau sustragere de la recoltarea probelor biologice", prev. în art.79 alin.4 din OUG 195/2002 cu aplic art.13
Cod PenalLa stabilirea pedepselor pentru fiecare infracțiune, respectiv a pedepsei rezultante, nu se putea face abstracție de conducerea unui autoturism pe drumurile publice în aceste circumstanțe, de producerea unui accident de circulație datorită culpei inculpatului, de starea în care acesta se afla, punerea în pericol a vieții și integrității corporale a celorlalți participanți la trafic, comportarea ulterioară imediat după producerea accidentului, dar și de împrejurarea că inculpatul a fost și anterior condamnat definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de același gen - la regimul circulației pe drumurile publice - art.79 alin.1 din OUG195/2002 așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar atașată la fila 19 ds. și referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Balș, acesta săvârșind cele trei infracțiuni deduse judecății în cauza de față în termenul de încercare, respectiv în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de condamnarea anterioară.
În consecință s-a apreciat că este neîntemeiată solicitarea apelantului inculpat formulată prin apărător ales, de a se reduce pedepsele până la minimul general al pedepsei închisorii prev. de art.53 pct.1 lit.b Cod Penal,acesta fiind de 15 zile, întrucât o asemenea pedeapsă nu ar fi de natură să realizeze scopurile preventiv, educativ și coercitiv prev. de art.52 Cod Penal, să conducă la reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, de valorile sociale ocrotite prin dispozițiile legale și pentru ca acesta să își conformeze conduita exigențelor normelor legale.
Din examinarea probelor în ansamblu și în vederea stabilirii adevărului Tribunalul a mai apreciat că este neîntemeiată și susținerea apelantului inculpat formulată prin apărător ales referitor la infracțiunea prev. de art.81 al.1 din OUG nr.195/2002, în sensul că inculpatul a plecat de la locul accidentului întrucât au existat presiuni directe exercitate asupra sa manifestate prin amenințări cu bătaia din partea celuilalt conducător auto implicat în accidentul de circulație.
Aceste susțineri sunt infirmate de probele administrate, atât declarația martorului, conducătorul celuilalt autoturism implicat în accident dar și declarația martorei, martor ocular, care a relatat că după producerea accidentului, inculpatul, care se afla în stare de ebrietate vizibilă, a coborât din autoturism, a adresat injurii și apoi a fugit în curtea unei persoane-.
În ceea ce privește declarația martorului cu privire la aspectele susținute de inculpat, petrecute imediat după accident la fața locului s-a constatat că aceasta nu este o probă concludentă întrucât martorul a relatat doar aspectele cunoscute din spusele inculpatului întrucât nu a fost de față la producerea accidentului. Mai mult martorul a declarat că inculpatul i-ar fi spus că ar fi fost lovit de două ori cu palmele peste față de celălalt conducător auto implicat în accidentul de circulație, aspect nesusținut nici chiar de inculpat, care în motivele de apel formulate a precizat doar că ar fi fost doar amenințat cu bătaia, iar cu prilejul audierii de instanța de apel a menționat că ar fi fost lovit cu pumnii, însăși atitudinea manifestată de inculpat sub acest aspect fiind oscilantă și contradictorie.
Cum, potrivit art.69 C.P.P."declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză", instanța a apreciat că în cauză declarațiile inculpatului în sensul menționat sunt neîntemeiate, nu pot reprezenta dovada unei alte situații de fapt decât aceea expusă anterior ca fiind reținută pe baza probelor administrate examinate în ansamblu și în vederea stabilirii adevărului.
Pe de altă parte, dacă situația susținută de inculpat privind motivul plecării sale de la locul producerii accidentului ar fi fost reală, nu exista nicio justificare temeinică pentru faptul că acesta nu s-a deplasat la organele de poliție pentru a anunța cele întâmplate, ci. dimpotrivă chiar martorul a declarat că inculpatul i-a spus că va merge la cumnatul său pentru a-l ruga pe acesta să spună "că a fost la volan".
Astfel, declarațiile inculpatului privind plecarea sa de la locul accidentului datorită comportamentului agresiv manifestat de celălalt conducător auto, apar ca neîntemeiate și nu au putut fi avute în vedere de către instanță, nefiind confirmate de probe concludente, dimpotrivă, fiind contrazise de martorii și ale căror declarații s-au corobora în totalitate cu celelalte fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate.
S-a menține aplicarea dispozițiilor art.83 privind Cod Penal revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei principale de 1 an închisoare aplicată anterior prin nr.394/ 28.10.2004 pronunțată de Judecătoria Balș și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse cumulată cu pedeapsa principală rezultantă nou aplicată prin prezenta decizie, întrucât infracțiunile deduse judecății au fost comise în termenul de încercare de 3 ani care a început la data de 16.11.2004 și se împlinea la 15.11.2007.
S-a înlăturat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza I și lit.c aplicată Cod Penal prin sentința apelată în mod nejustificat și nemotivat întrucât deși drepturile prev. de art.64 pot fi interzise ca pedeapsă accesorie, aceasta ar fi posibil numai cu respectarea principiului proporționalității potrivit jurisprudenței Curții Europene-cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord(Decizia nr.2 din 6 octombrie 2005) prin care s-a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art.3 din Protocolul 1 la CEDO.
În cauza dedusă judecății nu s-a putut susține că inculpatul a comis o infracțiune care să releve existența vreunei legături între faptele comise și exercitarea dreptului fundamental consacrat de constituție de "a alege", într-o societate democratică dreptul la alegeri libere fiind o valoare fundamentală. Aceste argumente dar și comportamentul corespunzător manifestat de inculpat în comunitatea în care locuiește și în familie, circumstanțe personale pozitive, denotă că în mod greșit prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1 teza I întrucât Cod Penal nu putea fi apreciată ca fiind proporțională, nu e impunea în mod rezonabil concluzia că inculpatului îi poate fi limitat acest drept, nefiind indicat de prima instanță nici un motiv care să fi justificat aplicarea acestei pedepse accesorii.
De asemenea și sub aspectul interzicerii ca pedeapsă accesorie a dreptului prev. de art.64 lit.c Cod Penal, Tribunalul a apreciat că în mod greșit și nejustificat prima instanță a dispus aplicarea pedepsei accesorii constând și în interzicerea acestuia întrucât nu a existat nici un element care să confirme că inculpatul s-a folosit de o funcție sau o profesie în timpul infracțiunilor deduse judecății pentru a le săvârși.
Deși interzicerea drepturilor prev. de art.64 este Cod Penal supusă unei largi marje de apreciere din partea statelor, s-a statuat atât în jurisprudența Curții Europene cât și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție că orice restricție trebuie să vizeze un scop legitim, iar mijloacele restrictive utilizate să fie proporționale în raport de datele cauzei și persoana inculpatului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și aplicarea unor pedepse spre minimul general prevăzut de lege. A arătat că nu au fost respectate dispoz. art. 72 cod penal cu privire la circumstanțele personale.
Recursul este nefondat.
Instanța de apel a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 alin.2, art. 79 alin. 4 și art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, având în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, atitudinea inculpatului înainte de comiterea faptelor precum și cea din cursul procesului penal, astfel că pedepsele stabilite precum și pedepsele rezultante aplicate, sunt de natură să contribuie la realizarea scopului educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52 cod penal.
Criticile for,mulate de inculpat sunt nefondate întrucât instanța de fond a reținut incidența dispoz. art. 74 lit. a și c cod penal, apreciind că inculpatul a avut o conduită bună înaintea săvârșirii faptelor și o comportare sinceră în cursul procesului penal.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b cod pr.penală, va respinge recursul formulat ca nefondat.
Va fi obligat recurentul la plata sumei de 35 lei cheltuieli judiciare statului conform art. 192 alin2. cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.129 de la 18 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-,ca nefondat.
Obliga recurentul inculpat la 35 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 octombrie 2008.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.GC.
Gh.
IB/ 22.10.2008.
6 octombrie 2008,
B va încasa de la rec.inc. suma de 195 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Membri Doru Filimon, George
