Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 95/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 95
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Silviu Anti Ioana Vroniceasa
- - -- președinte secție
GREFIER-
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de -A - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 347/26.11.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, asistat de av., apărător ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, arată că decizia pronunțată de Tribunalul Neamț este nelegală sub aspectul greșitei aprecieri a faptelor reținute în sarcina inculpatului.
Instanța de fond a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit.b Cod pr.penală arătându-se că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală. Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere raportul de expertiză medico-legală întocmit de IML
Tribunalul Neamța admis recursul declarat de parchet și a dispus condamnarea inculpatului, înlăturând proba științifică dispusă de instanța de fond pe motiv că aceasta s-a făcut doar în baza declarațiilor inculpatului. Însă, solicită a se avea în vedere că analiza toxicologică efectuată de P N, în cursul urmăririi penale, este lovită de nulitate, întrucât nu s-au prelevat două probe de sânge, la interval de o oră, așa cum prevede Ordinul Ministerului Sănătății. Mai mult, arată că în nicun caz alcoolemia nu se poate stabili doar pe baza declarațiilor inculpatului. În situația în care inculpatul s-ar fi prevalat de dreptul la tăcere, atunci organele de urmărire penale nu ar mai fi avut nicio probă pe care să-și întemeieze concluzia că inculpatul avea o alcoolemie peste limita legală.
Față de aceste aspecte, apreciază că instanța de apel în mod greșit a înlăturat expertiza dispusă de instanța de fond, care a admis această probă întrucât a considerat că prima expertiză nu este completă.
Având în vedere că dubiul profită inculpatului și că în fond, ambele expertize pot fi considerate ca fiind lovite de nulitate, întrucât calculul alcoolemiei s-a făcut retroactiv și cu încălcarea dispozițiilor legale, solicită admiterea recursului în temeiul art. 3859pct.18 Cod pr.penală.
Reprezentantul parchetului arată că hotărârea Tribunalului Neamț este legală și temeinică, din probe rezultă că inculpatul avea o alcoolemie peste limita legală.
Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea recursului.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Prin sentința penală nr. 200 din 4 martie 2009 Judecătoriei Piatra Neamț, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice unui autovehicul de către persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.
În baza art. 12 Cod procedură penală s-a dispus sesizarea N cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. din nr.OUG 195/2002 de către.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în cauză au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut, în fapt, că inculpatul, în data de 4 decembrie 2007 condus autoturismul marca "Ford" înmatriculat sub numărul - pe drumurile publice (pe în comuna, sat, județul N) având îmbibație alcoolică mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge. La reținerea situației de fapt expuse au fost avute in vedere probele administrate in cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile date de inculpat, declarațiile martorilor G și, procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de polițiști din cadrul N la 4 decembrie 2007, buletinul de examinare clinică însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică din 4 decembrie 2007, cerere analiză și proces verbal prelevare probe biologice din 4 decembrie 2007, buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2324 din 7 decembrie 2007 întocmit de P N, copia biletului de externare privind pe, înscris emis de către Spitalul Clinic de Urgențe " " I, fișa de cazier judiciar a inculpatului.
În cursul judecării cauzei s-au administrat următoarele probe: s-au luat mai multe declarații inculpatului, au fost audiați martorii, G și, s-au cerut PNi nformații cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize pentru recalculare alcoolemie în cazul în care persoanei în discuție i-a fost recoltată o singură probă de sânge în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, s-a efectuat o expertiză pentru recalculare alcoolemie de către I precum și un supliment la această expertiză.
Inculpatul a depus la dosarul cauzei, în circumstanțierea conduitei sale anterior datei de 4 decembrie 2007, "caracterizări" întocmite acestuia de către Postul de Poliție - N, de către Primăria comunei, județul și de la locul său de muncă.
Analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și în cursul judecării cauzei instanța a reținut, în fapt, următoarele:
În după amiaza zilei de 4 decembrie 2007, în jurul orelor 1500, inculpatul a mers la locuința lui situată în comuna, sat, județul N, și a ajutat pe acesta să efectueze unele lucrări la un hidrofor. În jurul orelor 1700inculpatul și s-au așezat la masă, au mâncat și au băut câte o bere și câte un pahar de, după care, în jurul orelor 1730, inculpatul a plecat spre locuința sa cu autoturismul marca "Ford" înmatriculat sub numărul -. Între orele 1730- 1743, pe când conducea autoturismul menționat în comuna, sat, județul N, inculpatul a apreciat greșit distanța dintre el și o căruță pe care a încercat să o depășească prin partea dreaptă, autoturismul condus de către inculpat intrând în coliziune cu încărcătura căruței în care se aflau și transportați în căruța condusă de și G au pătruns prin parbrizul autoturismului condus de inculpat și au rănit pe acesta în zona feței. Una din persoanele ce a apărut la locul accidentului după producerea acestuia a anunțat telefonic accidentul rutier, prin serviciul 112, la fața locului sosind la scurt timp un echipaj de poliție și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean Polițiștii sosiți la locul accidentului au început cercetarea locului faptei pentru elucidarea împrejurărilor în care se produsese accidentul soldat cu rănirea inculpatului, luând totodată măsuri pentru transportarea acestuia către Spitalul Județean de Urgență PNp entru a-i fi acordată asistență medicală. La Spitalul Județean de Urgență PNs -a procedat la examinarea clinică a inculpatului, acestuia fiindu-i recoltată doar o singură probă de sânge, la orele 1930,în vederea stabilirii alcoolemiei, deoarece acesta se afla într-o stare critică, prezentând un traumatism cranio - facial, aspect consemnat și în buletinul de examinare clinică însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică din 4 decembrie 2007. Conform buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2324 din 7 decembrie 2007 întocmit de P N, la data de 4 decembrie 2007, orele 1930, inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 1,20 g/l alcool pur în sânge.
În cursul judecării cauzei, în considerarea prevederilor art. 7 alin. 1 și art. 8 alin. 1 din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și tramvaie emis de Ministerul Sănătății, pentru a se stabili nivelul îmbibației alcoolice pe care o avea inculpatul la momentul producerii accidentului rutier în care a fost acesta implicat, a fost încuviințată, la cererea inculpatului, efectuarea unei expertize pentru calculul retroactiv al alcoolemiei (accidentul rutier în care a fost implicat inculpatul s-a produs în jurul orelor 1743, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză și din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de polițiști din cadrul N la 4 decembrie 2007, iar inculpatului i-a fost recoltată o singură probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei la orele 1930). Conform raportului de expertiză medico-legală pentru calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de către I sub nr. 13774/12 noiembrie 2008 și suplimentului la acest raport de expertiză, inculpatul - fundamentat pe declarațiile acestuia privind cantitatea de alcool consumată și intervalul orar de consum confirmate prin depoziția martorului și pe valoarea alcoolemiei acestuia stabilită prin buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2324 din 7 decembrie 2007 întocmit de P N - avea la 4 decembrie 2007, în intervalul orar 1700- 1800, atunci când a condus autoturismul marca "Ford" înmatriculat sub numărul - pe drumurile publice, o îmbibație alcoolică sub 0,80 g/ alcool pur în sânge.
Potrivit prevederilor art. 87 alin.1 din nr.OUG 195/2002, constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/ alcool pur în sânge.
Având în vedere situația de fapt expusă, reținând că fapta inculpatului de a fi condus la 4 decembrie 2007 autoturismul marca "Ford" înmatriculat sub numărul - pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică sub 0,80 g/l alcool pur în sânge nu este prevăzută de legea penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.
Reținând că la 4 decembrie 2007 inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, faptă ce constituie contravenția prevăzută de art. 102 pct. 3 lit. a din G nr. 195/2002, în baza art. 12 Cod procedură penală, instanța a dispus sesizarea N cu privire la săvârșirea contravenției indicate, de către inculpat.
Prin decizia penală nr. 347/A din data de 26 noiembrie 2009 s-a dispus -în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, împotriva sentinței penale nr. 200 din 4 martie 2009 Judecătoriei Piatra Neamț.
S-a desființat în totalitate sentința și, rejudecând cauza, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002.
În condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 al. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii.
În temeiul art. 82 Cod penal, s-a fixat termen de încercare 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul comiterii unei noi infracțiuni.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a arătat că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică a faptei, apreciind însă în mod greșit că aceasta nu constituie infracțiune.
Astfel, inculpatul a recunoscut atât în cursul urmăriri penale, cât și al cercetării judecătorești, faptul că în ziua de 4 decembrie 2007 consumat băuturi alcoolice. În declarațiile date în cursul urmăririi penale acesta a arătat că a consumat 200 ml vin, fără însă a preciza la ce oră.
Audiat în cursul cercetării judecătorești, într-o primă declarație, inculpatul a susținut că a consumat doar 50 ml vin dimineața, deoarece urma un tratament cu antibiotice. Ulterior, la data de 17 octombrie 2008, inculpatul dă o nouă declarație în instanță, în care arată că în jurul orelor 1600- 1620consumat 200 ml și 500 ml bere, la locuința martorului. La termenul din 28 noiembrie 2008, inculpatul solicită să fie din nou audiat, arătând că are de făcut precizări suplimentare, condiții în care declară că a consumat cantitățile de alcool menționate anterior, între orele 1700și 1730. Această declarație a inculpatului a fost confirmată de martorul, însă audierea acestui martor s-a făcut ulterior ultimei declarații a inculpatului, declarație care este vădit subiectivă și în sprijinul inculpatului.
Instanța de fond a apreciat că se impune calcularea retroactivă a alcoolemiei, motivat de faptul că inculpatului nu i s-au prelevat două probe de sânge, așa cum prevede Ordinul Ministerului Sănătății nr. 376 din 10 aprilie 2006.
Calculul retroactiv al alcoolemiei s-a făcut raportat la toate variantele susținute de inculpat, fiind însă reținută de instanța de fond, nemotivat, doar ultima variantă a acestuia, în funcție de care rezultatul expertizei îi este favorabil, apreciindu-se că alcoolemia era sub limita de 0,80 %.
Potrivit dispozițiilor art. 6 al. 1 lit. a din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 376 din 10 aprilie 2006, pentru determinarea alcoolemiei se prelevează 2 probe de sânge, la interval de o oră, iar potrivit art. 7 in același act normativ, în situații medicale speciale, în care nu poate fi efectuată cea de a doua prelevare, se menționează acest fapt în buletinul de examinare clinică la rubrica "observații" și, se prelevează o probă de urină.
Din dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul a suferit mai multe leziuni în urma accidentului produs, fiind internat în spital până la data de 15 decembrie 2007 cu diagnosticul de fractură laterofacială anterioară dreaptă și fractură de mandibulă laterală. În aceste condiții, în buletinul de examinare clinică s-a menționat la rubrica "observații", traumatism craniofacial cu plagă complexă facială dreaptă, acesta fiind motivul pentru care nu s-a prelevat cea de a doua probă de sânge. Faptul că, în aceste condiții, nu s-a prelevat o probă de urină nu duce însă la anularea rezultatului analizei toxicologica-alcoolemie, conform căruia inculpatul avea o alcoolemie de 1,20 %o, întrucât, potrivit art. 21 din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 376 din 10 aprilie 2006, doar utilizarea altei metode de analiză sau modificarea metodei oficiale atrage anularea valorii probatorii a rezultatelor.
În aceste condiții, înlăturarea rezultatului oficial al analizei toxicologice-alcoolemie efectuate de P N, care confirmă faptul că inculpatul avea o alcoolemie de peste 0,80 % și acordarea de valoare probatorie doar expertizei medico-legale efectuate pe baza declarațiilor subiective ale inculpatului, cu privire la orele și cantitățile de alcool consumate, este nelegală, ducând la pronunțarea unei hotărâri nelegale și netemeinice. De altfel, instanța de fond nu a justificat în niciun mod motivul pentru care a avut în vedere doar ultima declarație a inculpatului, care a determinat un rezultat favorabil al expertizei și nu a apreciat ca fiind conformă adevărului declarația dată la data de 17 octombrie 2008 de inculpat și, în raport cu care expertiza efectuată a stabilit că acesta putea avea o alcoolemie cu valori cuprinse între 0,60 - 1,20 %, rezultate apropiate de cele stabilite de P N, imediat după producerea accidentului.
Susținerile din apel formulate de inculpat, prin apărător, referitoare la faptul că instanța de fond a dispus completarea raportului de expertiză prin care se reținea că alcoolemia a fost peste limita legală, deoarece concluziile erau vagi și lipsite de concretețea necesară soluționării cauzei, sunt nefondate. Din actele dosarului de fond rezultă cu claritate faptul că s-a solicitat efectuarea unei noi expertize, deoarece inculpatul a făcut noi precizări în legătură cu consumul de alcool și nu datorită neclarității expertizei.
Față de cele reținute mai sus, având în vedere faptul că hotărârea instanței de fond s-a bazat pe o probă nefundamentată științific, respectiv pe una din expertizele medico-legale efectuate pe baza declarațiilor subiective ale inculpatului, iar din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie întocmit de P N pe baza probei de sânge prelevate de la inculpat, rezultă că acesta avea o alcoolemie de 1,20 %, instanța a constatat că în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului, probele administrate confirmând vinovăția acestuia.
În consecință, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, instanța a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, a desființate sentința și rejudecând cauza, a dispus condamnarea inculpatului.
În baza art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 și a dispozițiilor art. 345 Cod procedură penală, instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă, la individualizarea căreia s-a avut în vedere gradul sporit de pericol social al faptei, determinat de faptul că inculpatul, ca urmare a conducerii sub influența alcoolului, a produs un accident rutier, precum și persoana inculpatului, care a recunoscut consumul de alcool, chiar dacă declarațiile sale au fost inconsecvente. Raportat la aceste aspecte s-a apreciat că o pedeapsă situată la limita minimă prevăzută de textul de lege incriminator, este în măsură să asigure reeducarea inculpatului.
În condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și b Cod penal.
În cauză nu se impune interzicerea dreptului de a vota, întrucât interzicerea acestui drept contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii. În motivarea acestei hotărâri s-a reținut că, indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legătură între interdicția votului și scopul pedepsei, de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și de a asigura reinserția socială a infractorilor.
De asemenea, la comiterea infracțiunii inculpatul nu s-a folosit de nicio profesie, funcție sau activitate, astfel încât nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal.
Având în vedere că prin interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d și e Cod penal s-ar aduce atingere vieții private și de familie, fapt ce ar contraveni Convenției Europene a Drepturilor Omului, în cauză nu se impune aplicarea dispozițiilor art 71 Cod penal cu privire la drepturile părintești.
Întrucât inculpatul nu are antecedente penale, are loc de muncă, a avut o bună conduită în comunitate, așa cum rezultă din caracterizările aflate la dosarul de fond, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia și s-a se dispus, în baza art. 81 Cod penal și art.71 al. 5 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii.
În temeiul art. 82 Cod penal s-a fixat termen de încercare și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În cauză a formulat recurs în termen legal recurentul, care susține, prin apărător ales, că hotărârea primei instanțe este legală, analiza toxicologică inițială este nulă și că dubiul creat în cauză profită inculpatului.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul dispus în art.38510, alin.2 Cod procedură penală, precum și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art.3859, alin.3 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține următoarele:
Instanța de apel a apreciat în mod corect că din probele administrate legal de către prima instanță rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, în concordanță cu faptele reținute.
Succesiunea declarațiilor inculpatului de-a lungul procesului penal demonstrează evoluția subiectivă în modalitatea de expunere a faptelor relevante, respectiv, cantitatea și felul alcoolului ingerat și perioada de timp în care a avut loc.
În afara afirmațiilor inculpatului, și acestea nestatornice, nicio altă probă nu vine să contrazică rezultatul inițial al analizelor toxicologice. În aceste condiții, nu se poate crea, numai pe baza dorințelor inculpatului în schimbarea declarațiilor, o îndoială, un dubiu în ceea ce privește alcoolemia stabilită științific, la data faptei, iar, ca urmare, să se considere că adevărul nu mai poate fi stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Curții de Apel îi este suficient, ca de altfel și instanței de apel, să observe poziția oscilantă a recurentului și explicațiile hilare pe care le oferă spre justificare, pentru a înlătura expertiza toxicologică, ca fiind viciată de declarațiile neadevărate ale inculpatului.
Tot în concordanță cu explicațiile instanței de apel, Curtea constată că lipsa celei de a doua prelevări a probei de sânge nu conduce la anularea rezultatului celei dintâi, în condițiile în care, în declarațiile date organelor de poliție ulterior faptei, a confirmat că a consumat alcool.
Imposibilitatea recoltării probei 2 are aceeași explicație pentru care inculpatul nu a dat declarație organelor judiciare în aceeași zi sau în zilele imediat ulterioare, respectiv, starea sa de sănătate precară.
Prin urmare, în mod corect Tribunalul Neamța considerat că inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, dispunând condamnarea sa.
De asemenea, individualizarea judiciară a pedepsei s-a făcut în mod just, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, are loc de muncă și nu a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii.
Pentru aceste considerente, neconstatându-se întemeiat niciunul din motivele de recurs invocate de recurent, precum și faptul că, în cauză, nu este incident vreun caz de casare ce poate fi luat în considerare din oficiu, în baza art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală, respinge recursul formulat de recurentul inculpat, împotriva deciziei penale nr. 347/AP/26.11.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, ca nefondat.
Constată că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În baza art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă recurentul la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Silviu Anti Ioana Vroniceasa
Pentru,
Aflată în
Președinte complet,
Pentru,
GREFIER,
Aflată în
Prim grefier instanță,
Red. -
Red. - /
Red. -
Tehnored. - - 2 ex.
23.02.2010
Președinte:Gabriel CrîșmaruJudecători:Gabriel Crîșmaru, Silviu Anti Ioana Vroniceasa
