Infractiuni silvice Spete. Decizia 418/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

R O MA NIA

CURTEA DE APEL BACAU

SECTIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.418/2008

ȘEDINȚA SEPARATĂ DIN 19 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu JUDECĂTOR 2: Carmen Căliman

- - - judecător

- - - judecător

- - - grefier

*********************

Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU

-reprezentat legal prin procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, împotriva deciziei penale nr.84/A din 21.02.2008, pronunțată de pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat intimatul-inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu și intimat parte responsabilă civilmente, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța aduce la cunoștință intimatului-inculpat faptul că are dreptul de a nu face nici o declarație în fața instanței de recurs, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Intimatul-inculpat, prin avocat desemnat din oficiu, arată că nu are de declarat alte aspecte decât cele pe care le-a relatat până în acest moment al judecării cauzei penale.

Nemaifiind cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, precizează că susține motivele de recurs formulate în scris prin care a fost criticată soluția sub aspectul netemeiniciei achitării, motivat de faptul că au fost înlăturate fără temei probele administrate; probe pertinente și convingătoare în favoarea unor declarații cu conținut îndoielnic atât a inculpatului cât și a martorilor.

Întrucât în cauză sunt suficiente temeiuri pentru a se reține vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prev.de art.98 al.1,2 Cod silvic cu aplicarea art.99 Cod penal, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și în rejudecare pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice cu aplicarea unei pedepse în limitele regimului sancționator stabilit de lege.

Avocat I, având cuvântul pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursului declarat de Parchet ca nefondat, motivat de faptul că din probele administrate nu rezultă vinovăția inculpatului. Totodată precizează că între declarațiile martorului există contradicții cum că ar fi văzut pe intimatul inculpat tăind arbori, iar procesul verbal de constatare a infracțiunii a fost încheiat cu multe deficiențe.

De asemenea, solicită plata onorariului din fondul Ministerului Justiției.

Intimat parte responsabilă civilmente, solicită respingerea apelului declarat de Parchet deoarece fiul său este nevinovat.

Intimat-inculpat, având cuvântul arată că nu este vinovat de fapta reținută în sarcina sa.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față constată următoarele;

Prin sentința penală nr. 1324/28.11.2006 a Judecătoriei Moineștis -a dispus condamnarea Prin sentința penală nr.1324 din 28.11.2006, pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr. 3278/2006, s-a dispus, în baza art.ll pct.2 lit."a" Cod pr. penală, cu referire la art.10 lit."c" Cod pr. penală, achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la 29.11.1988 în or., jud. B, cu domiciliul în. F, sat F, jud. B, cetățean român, stagiul militar nesatisfăcut, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prevăzută de art.98 al.l Cod silvic, prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 Cod pr. penală din art.98 alin.l, 2 Cod silvic.

In baza art.14 și 346 al.3 Cod pr. penală, s-au respins ca inadmisibile pretențiile civile de 625,4 lei formulate de partea civilă Direcția Silvică B -Ocolul Silvic.

Onorariile apărători din oficiu - av. 100 lei și av. 100 lei, s-a dispus a fi suportate din fondurile Ministerului Justiției.

In baza art.192 al.3 Cod pr. penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele: La data de 13.06.2005, în jurul orei 14, în timp ce efectua serviciul de patrulare, singur, în pădurea proprietatea Primăriei F, administrată de Ocolul Silvic, în pct. S, UP VI, ua 119-120, pădurarul a identificat pe martorul, care trăgea cu calul bușteni.

In procesul verbal de constatare a infracțiunii de tăiere și furt de arbori nr.-/11.07.2005, în care sunt trecuți 3 agenți constatatori, se precizează că inculpatul trimis în judecată, în data de 13.06.2005, împreună cu

, a tăiat și sustras doi arbori, cu diametrul la de 56,48 cm, pe care a refuzat să-i transporte la locul indicat.

Acest proces verbal poartă două semnături ale agenților constatatori și nu este semnat nici de făptuitor, și nici de martor constatare sau martor întocmire.

In instanță, unul din agenții constatatori înscriși în procesul verbal, a declarat, sub prestare de jurământ, că el a scris procesul verbal de constatare, după afirmațiile pădurarului, dar nu-1 cunoaște pe inculpat și nici nu știe dacă acesta a săvârșit infracțiunea.

Audiat în instanță, inculpatul a negat săvârșirea infracțiunii, susținând că nu știe cine a tăiat și sustras le menționat în procesul verbal de constatare a infracțiunii.

Martorul, audiat în instanță, sub prestare de jurământ, a declarat că inculpatul nu a fost în data când a fost el depistat în pădure, trăgând arbori, și nu este adevărat că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în procesul verbal.

Această declarație a martorului, dată în instanță, este contrară declarației date de acesta la urmărirea penală, în care preciza că inculpatul a tăiat un și a fost depistat când îl trăgea cu calul la căruță.

Singura probă acuzatoare pentru inculpat este declarația martorului, dată în instanță, în care se arată că inculpatul, împreună cu martorul, a fost depistat când trăgea bușteni la drumul auto, iar când a fost depistat, a abandonat căruța și a fugit.

Având în vedere că această declarație de martor nu este confirmată de nici o altă probă din dosar, iar procesul verbal de constatare a infracțiunii a fost încheiat cu deficiențe serioase (lipsă semnătură făptuitor și martori, și la aproximativ o lună de la data săvârșirii), instanța a constatat că, prin probatoriul administrat, nu s-a dovedit că inculpatul a săvârșit în data de 13.06.2005 infracțiunea de sustragere a doi arbori, în volum de 3,253 mc și în valoare de 625,40 lei.

Împotriva sentinței penale sus-menționată declarat apel în termen legal, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești.

S-a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei achitări a inculpatului, întrucât la dosar sunt probe care confirmă vinovăția acestuia, avându-se în vedere declarațiile martorului, care 1-a identificat pe făptuitor în pădure, după care, a încheiat procesul verbal, care, într-adevăr este nesemnat, dar arată pentru că inculpatul a fugit și apoi a refuzat să se prezinte pentru a semna actul constatator.

Prin decizia penală nr. 84/A/21.02.2008 a Tribunalului Bacău,în baza art.379 pct.l lit.b Cod pr. penală a respins, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, împotriva sentinței penală nr. 1324/28 noiembrie 2006 Judecătoriei Moinești, pronunțată în dosar nr-. Onorariu avocat oficiu în sumă de 100 lei va fi suportat din fondul

In baza art.192 alin.3 Cod pr. penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, TRIBUNALUL BACĂUa reținut că instanța de fond a făcut o justă apreciere a probelor administrate în cauză pe baza cărora, în mod corect a stabilit situația de fapt și nevinovăția inculpatului.

Pentru a se dispune trimiterea în judecată a inculpatului și apoi condamnarea acestuia, trebuia să existe probe indubitabile de vinovăție, din care să rezulte că există fapta, că aceasta a fost săvârșită de inculpat și acesta răspunde penal.

Inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Prezumția de nevinovăție nu poate fi răsturnată decât prin probe certe, sigure de vinovăție. Atunci când din probele administrate se ajunge la îndoială asupra vinovăției, prezumția nu este răsturnată, regula fiind că îndoiala profită inculpatului (indubiopro reo).

In cauza de față, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.98 al.l, 2 din Codul silvic, cu aplicarea art.99 din Codul penal, reținându-se că în ziua de 13.06.2005, a sustras din pădurea Ocolului Silvic 2 arbori în valoare de 6.254.045 lei.

Examinând actele și lucrările dosarului, atât cele din dosarul de urmărire penală, cât și cele din faza de cercetare judecătorească, tribunalul apreciază că situația de fapt reținută prin rechizitoriu nu se confirmă, nefiind susținută de probele administrate.

Astfel, procesul verbal de constatare al infracțiunii, aflat la fila 5 dosar urmărire penală, este încheiat la aproximativ o lună de la data săvârșirii faptei, respectiv, la 11.07.2005, fiind semnat doar de către și un alt agent T, din a cărei declarație dată în fața instanței de fond, se reține că nu îl cunoaște pe inculpat, personal nu 1-a văzut în pădure și a întocmit procesul verbal de constatare, doar în urma afirmațiilor făcute de către pădurarul

De asemenea, martorul s-a prezentat în instanță și a susținut că nu își mai menține declarația dată la urmărirea penală, unde i-a fost frică de organele de poliție, arătând că a fost singur în pădure la tăiat lemn, iar în preajmă nu 3c afla nicio persoană.

Mai mult, a susținut că în ziua respectivă nici nu 1-a văzut pe inculpat.

De asemenea, declarația martorului nu se coroborează Cu alte probe administrate în cauză, astfel că nu poate constitui temei de condamnare a inculpatului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, pentru netemeinicie invocând greșita achitare a inculpatului minor pentru fapta de sustragere de arbori, pentru care a fost cercetat.

Analizând decizia penală atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, curtea constată că recursul declarat este nefondat și urmează a fi respins ca atare pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

Pe baza unui probatoriu amplu administrat, pertinent și convingător, instanțele de fond și control judiciar, au stabilit o situație de fapt corespunzătoare realității. Argumentele reținute prin actul de inculpare nu se confirmă, depozițiile martorilor în faza urmăririi penale au fost retractate, iar acuzațiile ce i se aduc inculpatului minor nu sunt confirmate de nicio probă, directă sau indirectă care să conducă la convingerea indubitabilă a vinovăției sale, inculpatul minor beneficiind astfel de prezumția de nevinovăție.

Singura probă pertinentă în susținerea acuzației de sustragere a arborilor de către inculpat este dată de depoziția martorului ocular, audiat în cursul urmăririi penale, însă față de împrejurarea că acesta a revenit asupra declarației inițiale cu precizarea că cele relatate în fața organelor de cercetare nu corespund adevărului și au fost date sub presiunea psihică la care a fost supus de către organele de poliție, conduce la concluzia că împotriva inculpatului nu există probe certe de vinovăție care să impună sancționarea legală a acestuia.

Pentru toate aceste, constatând că hotărârea pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de procuror.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 pr. pen.

PENTRU ACESTE MOTOIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, împotriva deciziei penale nr.84/A/21.02.2008,pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău.

Dispune plata din fondurile CĂTRE Baroul Bas umei de 100 lei cu titlu de onorariu avocat oficiu, av. I.

În temeiul art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 19 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dumitru Pocovnicu, Carmen Căliman, Ecaterina Ene

- - - -

- -

GREFIER,

-

red.

red. / Gh.

red.

tehnored. - ex.2

26/27.06.2008

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu, Carmen Căliman, Ecaterina Ene

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni silvice Spete. Decizia 418/2008. Curtea de Apel Bacau