Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 132/2010. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BAC

SECȚIA PENAL

DECIZIA PENAL NR. 132

ȘEDINȚA PUBLIC DIN: 22 FEBRUARIE 2010

Complet format din

PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru judector

JUDECTORI: - -

: - -

GREFIER: -A -

Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNG - - Biroul Teritorial Bac u - reprezentat prin procuror

La ordine venit spre soluționare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNG - - Biroul Teritorial Bac u împotriva încheierii din data de 17.02.2010 pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de faț s-au desfșurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedur penal, în sensul c au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal fcut în ședința public, s-a prezentat intimatul - inculpat în stare de arest, asistat de avocat - aprtor ales.

Procedura de citare a fost legal îndeplinit.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de ctre grefier, dup care:

Avocat pentru inculpat și reprezentantul Parchetului, pe rând, au artat c nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul prților, pentru dezbateri.

Reprezentantul Parchetului, susține motivele de recurs formulate în scris și în temeiul art. 38515al. 2 lit. d Cod procedur penal a solicitat admiterea acestuia așa cum a fost formulat, casarea încheierii pronunțat de Tribunalul Bac u la data de 17 februarie 2010, reținerea cauzei spre rejudecare și menținerea strii de arest a inculpatului, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea msurii subzist în continuare, pericolul social pe care îl reprezint inculpatul, nefiind diminuat nici în prezent.

Pericolul social concret prev. de art. 148 lit. f Cod procedur penal rezult din contribuția inculpatului, care a fost un factor decizional în cadrul grupului, a faptului c a svârșit fapta în mod repetat, iar msura este inadecvat faț de tratamentul aplicat celorlalți inculpați.

Avocat având cuvântul pentru intimat - inculpat, susține c hotrârea judectoreasc trebuie respectat și opinia majoritar a acesteia. Trebuie observat c cererea a fost admis în temeiul art. 139 al. 1 Cod procedur penal, nu în baza art. 148 lit. f Cod procedur penal și pentru s temeiurile avute în vedere la luarea acestei msuri s-au modificat.

Msura arestrii preventive a fost înlocuit cu o alt msur,respectiv obligarea de a nu prsi țara și prin punerea inculpatului în libertate, acesta are o serie de obligații la care trebuie s se supun. Soluția instanței s-a bazat pe faptul c s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea msurii coroborat cu dreptul inculpatului de a fi pus în libertate și controlul integrat care dup trecerea unei perioade de timp, nu mai constituie o condiție suficient pentru a menține starea de arest preventiv.

Inculpatul a fost arestat preventiv la momentul respectiv pentru a fi identificate și trase la rspundere celelalte persoane precum și liderii gruprii. Aceștia în prezent sunt liberi, inculpatul este arestat din 18 iulie, a declarat tot ce a fcut, chiar a relatat și alte aspecte în plus, ulterior a fost depistat și, care a influențat martorii cu violenț. Ceilalți care nu sunt în libertate, nu au fost puși întrucât au avut o atitudine violent, au influențat martorii, iar inculpatul în aceste 7 luni de arest preventiv s-a reabilitat și nu mai reprezint un pericol social pentru ordinea public, faț de fapta svârșit. A fost scos de sub urmrire penal pentru fapta de falsificare a instrumentelor de plat, judectorul instanței de fond și-a format convingerea asupra inculpatului prin punerea acestuia în libertate de trei ori. Cu siguranț va primi o pedeaps cu suspendare, dar asta nu înseamn ca pân la pronunțarea hotrârii, s fie arestat în continuare.

Faț de poziția acestuia, conduita sa de pân acum, apreciaz c msura nu mai este necesar. Dac pericolul social disprea, msura era revocat, inculpatul se bucura de libertate total, dar instanța a apreciat s pericolul social s-a diminuat.

Instigarea trebuia s fie înainte de svârșirea infracțiunii în cel mai ru caz poate fi reținut o favorizare a infractorului, iar toate temeiurile avute în vedere au disprut, mai puțin pericolul social care s-a diminuat.

În concluzie, solicit respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii pronunțat de Tribunalul Bac u întrucât temeiurile s-au modificat, cei care sunt rspunztori întradevr, sunt în stare de libertate iar inculpatul nu mai poate influența martorii sau aflarea adevrului.

Intimatul-inculpat, personal în ultimul cuvânt, regret cele întâmplate și solicit punerea în libertate, pentru a demonstra c s-a reabilitat.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Prin încheierea din data de 17.02.2010 pronunțat de TRIBUNALUL Bac u în dos- s-a dispus respingerea cererilor de revocare a arestrii preventive și înlocuire a arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi localitatea formulat de inculpatul, prin aprtorul ales, ca nefondat.

În temeiul art.139 alin.1 Cod pr.penal, s-a înlocuit msura arestului preventiv luat împotriva inculpatului (fost ) cu msura preventiv a obligrii de a nu prsi localitatea.

Supravegherea inculpatului, pe durata msurii de obligare de a nu prsi localitatea va fi exercitat de Poliția Municipiului

În temeiul art.145/1 alin.2 pr.pen. cu art.145 alin.1/1,alin.1/2 Cod pr.penal, a fost obligat inculpatul s respecte urmtoarele obligații:

a) s se prezinte la instanța de judecat ori de câte ori este chemat;

b) s se prezinte la organele de poliție desemnate cu supravegherea, de instanța de judecat;

c) s nu își schimbe locuința fr încuviințarea organului judiciar care a dispus msura;

d) s nu dețin, s nu foloseasc și s nu poarte nici o categorie de arm;

e) s nu se aproprie de, martorii ori alte persoane și s nu comunice cu acestea direct sau indirect;

În temeiul art.145/1 alin.2 pr.pen. art.145 alin.3 Cod pr.penal, s-a atras atenția inculpatului -, c în cazul înclcrii cu rea-credinț a msurii a obligrii de a nu prsi localitatea sau a obligațiilor care le revin, se va lua faț de acesta msura arestrii preventive.

În temeiul art.145/1 alin.2 pr.pen. cu art.145 alin.2/1 pr.pen. s-a dispus comunicarea copiei certificate a prezentei încheieri: inculpatului, Poliției Mun.B, Direcției Generale de Pașapoarte, Jandarmeriei, Poliției Comunitare și Inspectoratului General de Poliție de Frontier, în vederea asigurrii respectrii obligațiilor care îi revin inculpatului.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului - dac nu este reținut sau arestat în alt cauz, dup rmânerea definitiv a prezentei încheieri.

S-a constatat c inculpații: (fost ), au avut aprtori aleși.

În temeiul art.192 alin.3 Cod pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rmas în sarcina acestuia.

În temeiul art. 192 alin.2 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei ctre stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța aceasta hotrâre instanța de fond a avut in vedere urmtoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng - Serviciul Teritorial - s-a dispus rimiterea în judecat în stare de arest preventiv a inculpaților:

-- fiul lui G și, nscut la data de 25.05.1976, domiciliat în B, str. - 14/C/13, posesor al CI seria - nr. -, CNP -, pentru svârșirea infracțiunilor de deținere de echipamente în vederea falsificrii instrumentelor de plat electronice, prev. și ped. de art. 25 din Legea 365/2002, în cadrul unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 al. 1,3 din Legea 39/2003,; art. 26.pen. raportat la art. 217 al.1 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen. și art. 221 al.1 pen. art. 26 rap. la art. 208 al.1, art.209 al.1 lit.a,e,g pen, totul cu aplic. art. 33 lit. a pen (pct.1 și II.1.)

constând în aceea c:

- la începutul anului 2009 a inițiat și constituit un grup infracțional organizat cu caracter transfrontalier, specializat în confecționarea artizanal, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plat, deținând în vederea folosirii și comercializrii echipamente de skimming, utilizate de alți membri ai gruprii, la clonarea de carduri, cu rezultat de prejudiciere a titularilor de carduri, prin efectuarea de operațiuni frauduloase la -uri, prioritar din strintate (prioritar în Italia) pentru obținerea de beneficii financiare ilicite. În cursul lunii mai 2009, urmare a colaborrii infracționale cu inc., ca elemente decizionale (colideri), a extins gruparea infracțional a crei baze le-a pus, vizând extinderea zonelor de acțiune ilicit (din Italia și Anglia )privind materializarea de fraude bancare cu carduri contrafcute.

- în cursul lunii iunie 2009,în scopul confecționrii de dispozitive de skimming, pentru efectuare de fraude bancare, a colaborat infracțional cu inculpații, obținând în dou rânduri, componente sustrase, pe timp de noapte, urmare a acțiunii de distrugere a unor bancomate aflate în circuitul public de pe raza jud. B, având cunoștinț c reprezint rezultat infracțional.

- - fost- fiul lui și, nscut la data de 29.08.1974 în mun. B, domiciliat în mun. B, str. - - 5/A/15, CNP - pentru svârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 25 din Legea 365/2002, art. 7 al. 1, 3 din Legea 39/2003, art. 25.pen. raportat la art. 217 al.1 pen. și art. 208 al.1, art.209 al.1 lit.a,e,g pen cu aplic. art. 41 al.2 pen.,totul cu aplic. art. 33 lit. a pen (pct.2. și II.2)

constând în aceea c: începând din luna mai 2009 colaborând infracțional cu inc. și procedând la recrutarea inculpaților și, s-a identificat în calitatea de membru coordonator al unui grup infracțional cu caracter transfrontalier specializat în confecționarea artizanal și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plat, fabricând, deținând în conexiune ilicit cu alți membri ai gruprii, echipamente de skimming pentru obținerea de beneficii financiare ilicite.

- în cursul lunii iunie 2009, materializat colaborare infracțional, în calitate de instigator, privind distrugerea și sustragerea în trei rânduri, (pe timp de noapte și din loc public), de componente de la _uri de pe raza jud. B, pe care le-a predat direct și intermediar inc., spre ulterioar folosire, ca mostre pentru confecționarea de dispozitive de skimming prin aportul infracțional al altor complici.

-- fiul lui și, nscut la data de 25.10.1982 în mun. B, domiciliat în mun. B, str. - 82/A/13, CNP - -, pentru svârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 25 din Legea 365/2002, art. 7 al. 1,3 din Legea 39/2003, art.217 al.1 pen. și art. 208 al.1 art. 209 al.1 lit.a,e,g pen cu aplic. art. 41 al.2 pen,

totul cu aplic. art. 33 lit. a pen. (pct.3 și II.3), constând în aceea c: începând cu luna mai 2009 sub coordonarea principal a inculpatului s-a identificat în calitate de membru executant, al unui grup infracțional cu caracter transfrontalier specializat în confecționarea artizanal, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plat, deținând și înlesnind confecționarea, în conexiune ilicit cu alți membri ai gruprii, de echipamente de skimming, în vederea punerii în circulație pentru obținerea de beneficii financiare ilicite.

- în cursul lunii iunie 2009, la instigarea inc. a desfșurat în trei rânduri, pe timp de noapte și în loc public, activitți de distrugere și sustragere componente de la -uri aflate în circuitul public, singur și în colaborare infracțional cu inc., pentru beneficiul infracțional al grupului din care fcea parte.

- zis- fiul lui, G și, nscut la data de 17.06.1987 în mun. B, domiciliat în mun. B,-,. B,.20, CNP - - pentru svârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 26 Cp rap. la art. 25 din Legea 365/2002, art. 7 al. 1,3 din Legea 39/2003, art. 217 al.1 Cod Penal și art.208 al.1 Cp, art. 209 al. 1 lit.a, e, g, Cp, cu aplic. art. 41 al. 2 Cp, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cp. (pct. 4),

constând în aceea c: începând cu luna mai 2009 sub coordonarea principal a inculpatului, în conexiune ilicit și cu inc. -, a acționat în calitate de membru executant, al unui grup infracțional cu caracter transfrontalier specializat în confecționarea artizanal, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plat, astfel c, a procurat în dou rânduri, prin furt și distrugere 2 guri de bancomat de la -uri de pe raza mun. B și com., în scopul de a înlesni fabricarea dup un dispozitiv autentic a unor echipamente artizanale de citire a datelor înscrise pe magnetic a cardurilor.

Pentru inculpatul, s-a considerat c se impune în continuare menținerea arestrii preventive deoarece:

Activitțile desfșurate de acesta în cadrul grupului constau în procurarea gurilor de bancomat, pentru ceilalți membri ai gruprii, cât și în interes personal.

De altfel, realizarea de venituri prin activitțile infracționale descrise anterior, reprezint singura surs de subzistenț a inculpatului, ca de altfel a tuturor membrilor gruprii la care facem referire.

La fel și pentru acest inculpat se regsesc incidența dispozițiile art. 148 lit. f din Codul d e procedur penal deoarece riscul ca inculpatul a vrut s prseasc țara și de asemenea dac ar fi lsat în stare de libertate acesta ar putea cu ușurinț s zdrniceasc aflarea adevrului prin sustragerea, alterarea sau distrugerea unor probe. Pe de alt parte acuzațiile ce planeaz asupra inculpatului vizeaz o infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lsarea în libertate a acestuia prezint pericol concret pentru ordinea public, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor, natura infracțiunii, modalitțile de svârșire, aria extins și împrejurrile comiterii acestora.

Sub aspectul reținerii dispozițiilor art.7 din Legea 39/2003, privind grupul infracțional organizat, pentru acest inculpat, instanța a considerat c lsarea în libertate a acestuia prezint pericol pentru ordinea public datorit caracterului grav al faptelor comise, prin însși natura acestora, având în vedere c el și ceilalți inculpați sunt cunoscuți cu preocupri pe linia fraudei informatice, s-au constituit într-un grup numeros organizat pentru comiterea de infracțiuni, fapt ce rezult inclusiv din declarațiile acestora, și de asemenea cunoscuți ca având numeroase legturi cu persoane având aceleași preocupri infracționale.

De asemenea, s-a considerat c, având în vedere c probatoriul administrat în cauz, relev amploarea deosebit a activitții infracționale a inculpatului, prin desfșurarea pe o perioad îndelungat de timp și prin relațiile și conexiunile cu alte rețele infracționale care acționeaz pe același segment de crim organizat, dovedește periculozitatea acestora, care rezid și din pedepsele prevzute de lege pentru infracțiunile comise, exist date suficiente care certific necesitatea menținerii msurii arestrii preventive, în vederea asigurrii bunei desfșurri a procesului penal, prin administrarea nestingherit a probelor direct, nemijlocit și neviciate, în fața instanței.

Totodat, s-a considerat c menținerea strii de arest a inculpatului este necesar pentru a se asigura un sentiment de securitate, prin reacția prompt a autoritților judiciare în asigurarea bunei înfptuiri a justiție în cazul acestor infracțiuni deosebit de grave, care au dobândit valențe de fenomen infracțional generalizat la nivelul întregului glob.

Ori, sub aspectul legalitții, analizând dosarul cauzei, instanța a constatat c luarea acestei msuri preventive faț de inculpat s-a luat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond cât și sub aspectul condițiilor de procedur și întinderii în timp a msurii.

În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevrat c detenția preventiv trebuie s aib un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normal - și ea nefiind admis s se prelungeasc dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul c ea se va computa sau nu din pedeaps, îns în jurisprudența constant a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecrui caz, pentru a vedea în ce msur "exist indicii precise cu privire la un interes public real care, fr a fi adus atingere prezumției de nevinovție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecrii în stare de libertate".

Prin urmare, instanța este obligat s vegheze la un just echilibru între msura privrii de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetțenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de svârșire al faptelor și din consecințele acestora.

În condițiile speței, la acest moment interesul general prevaleaz în raport cu interesele inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate, deoarece, securitatea patrimoniilor ar fi amenințat și prin aceasta în mod evident pericolul pentru ordinea public național și a întregii comunitți europene devine actual.

Din actele dosarului rezult c exist înc și alți membri ai grupului în stare de libertate, fie în țar fie în strintate cu care inculpatul ar putea s intre din nou în legtur ori care l-ar putea s comit și alte infracțiuni.

De asemenea aceștia ar putea comite alte infracțiuni exercitând presiuni asupra martorilor din țar de a nu spune adevrul ori de a-i împiedica s participe la audiere etc. În prezent pericolul zdrnicirii aflrii adevrului prin influențarea unor prți, martori ori alterarea ori distrugerea mijloacelor de prob sau prin alte asemenea fapte este actual și datorit lui, condițiile prevzute de art. 300 ind. 2 Cod pr. penal sunt îndeplinite și prin urmare s-au respins cererile de revocare și înlocuire a arestului preventiv cu msura obligrii de a nu prsi localitatea.

Cererea de înlocuire a arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi localitatea formulat de inculpatul, s-a considerat ca fiind fondat pentru urmtoarele considerente:

Ținând seama de comportarea sincer de la începutul procesului penal, atât pe parcursul urmririi penale cât și în faza de cercetare judectoreasc în timpul procesului, instanța a apreciat c inculpatul prezint garanții pentru buna desfșurare a procesului penal în sensul c nu va zdrnici aflarea adevrului și nu va tergiversa soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. A fost singurul care a cooperat cu organele de urmrire penal de la început.

S-a reținut de ctre instanț, comportarea bun pe care a avut-o pân în prezent acest inculpat în fața instanței, de activitatea sa infracțional, de mediator în presupusa activitate de obținere a gurilor de bancomat, de punerea în legtura a inculpatului cu persoana în msur a obține acele "ciocuri", respectiv cu și, inculpați care au participat efectiv la distrugerea gurilor de bancomat. Inculpatul l-a insoțit pe inc. la firma de mase plastice, nu a intermediat luarea legturii cu vreo persoan cunoscut de el.

Din actele dosarului rezult, este adevrat, intenția acestuia de obținere ilicit de bani, sens în care s-a raliat celorlalți doi, indicați mai sus, hotrându-se s plece în afara țrii pentru folosirea de instrumente falsificate pentru extragere de numerar, lucru care nu a reușit datorit accidentului rutier avut. Pentru aceast acțiune a sa, pentru celelalte elemente reținute în actul de sesizare al instanței, s-a apreciat c s-ar impune judecarea sa în stare de libertate, urmând ca la final, în cazul rsturnrii prezumției de nevinovției s-i fie aplicat o pedeaps.

Este adevrat c și ceilalți inculpați, au prezentat, spre aprare martori în circumstanțiere care au reliefat comportamentul lor bun și foarte bun în societate, îns aceste depoziții nu susțin întru-totul convingerea instanței de a acorda liberarea condiționat sub control judiciar, tocmai datorit poziției lor nesincere, sau parțial sincere manifestate la urmrirea penal și în fața instanței.

Astfel c cererea de înlocuire a arestului preventiv cu msura obligrii de a nu prsi localitatea a fost admis așa cum a fost formulat.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, bineînțeles dac nu este reținut ori arestat într-o alt cauz.

S-au stabilit obligațiile crora inculpatul va trebui s se supun, cât timp se va afla în libertate provizorie.

Inculpatului i s-a atras atenția cu privire la conținutul art.145/1 alin.2 Cod pr.penal și 145 alin.3 Cod pr.penal.

Prezenta hotrâre va fi comunicat organelor stabilite prin lege în vederea asigurrii respectrii obligațiilor care îi revin inculpatului

S-a constatat c inculpații, au avut aprtori aleși.

Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Biroul Teritorial Bac care a criticat încheierea recurat sub urmtoarele aspecte:

Pe considerentul relevant al întrunirii și actualitții condițiilor cumulative prevzute de lege pentru incidența prevederilor art. 148 al. lit. pr.pen. se identific cu suficienț concluzia c încheierea pronunțat la data de 17.02.2010 în cauza penal -, prin care s-a dispus cu referire la inculpatul (fost ) înlocuirea msurii arestului preventiv cu msura obligrii de a nu prsii localitatea faț de susnumituleste netemeinic, deoarece exist probe și indicii puternice c acesta a svârșit faptele penale, care i se imput prin probatoriul administrat, pentru care sunt prevzute pedepse cu închisoarea mai mari de 4 ani, iar modalitatea și împrejurrile în care s-au comis faptele penale de ctre subiectul infracțional menționat și natura relațiilor afectate, impun în continuare concluzia c lsarea sa în libertate genereaz o stare de insecuritate social prezentând pericol social concret pentru ordinea public.

Infracțiunile circumscrise acestui segment de fraud bancar sunt înainte de toate fapte penale care expun un grad ridicat de pericol social abstract și concret, în condițiile în care presupune ca prim etap copierea datelor de identificare a cârdurilor atașate contului, alterând astfel sistemul de securitate bancar, prin penetrarea și subminarea mijloacelor de aprare promovate de industria cârdurilor, ipostaz ce depreciaz semnificativ încrederea opiniei publice în sistemul financiar bancar.

Verificrile penale ale cauzei l-au identificat pe inculpatul. (fost ) într-o poziție dominant în cadrul gruprii infracționale, acesta gestionând planuri ilicite de anvergur împreun cu coinculpatul cu interes de fraudare bancar prin intermediul instrumentelor de plat electronic, vizând accesarea propagat a unor spații externe. Probațiunea stabilește faptul c acesta a coordonat segmentul de fraudare în țara . Marea Britanie, unde urma s se deplaseze o parte din membrii gruprii - și - zon în care avea deja organizat logistica infracțional și avea cooperarea infracțional a altor întreprinztori infracționali, sprijinitori, ori membri ai grupului.

In mod concret inculpatul (fost ) în realizarea scopului infracțional a desfșurat activitți de procurarea și confecționarea direct și indirect de echipamente de skimming în țar, dovedind struinț infracțional prin determinarea deplasrii unor membrii ai gruprii în strintate, în țara . menționat, în dou rânduri, finalizarea activitții infracționale nefiind atins determinat de faptul c inițial a intervenit un accident rutier, care a schimbat pasager planurile infracționale, iar a doua oar s-a procedat la declanșarea acțiunii de prindere în flagrant în contextul în care autoritțile judiciare au identificat necesitatea, stoprii conexiunilor infracționale pentru a se evita disfuncții privind controlarea anturajului de conivenț care dobândise valențe de fenomen infracțional.

infracțional la nivel decizional a subiectului infracțional menționat în principal cu inculpatul, cu care se înțelesese s acceseze și componenta de fraudare și în Italia, denot un potențial criminogen ridicat și un pericol social concret și major pentru societate, dat fiind amploarea activitților infracționale atât sub aspectul zonelor accesate în strintate, cât și sub aspectul numrului întreprinztorilor infracționali ce acționau în aceast grupare infracțional și nu în ultimul rând și conexiunile ilicite cu alte rețele infracționale formate tot din cetțeni români.

Faț de împrejurrile concrete de svârșire a faptelor care îl expun pe inculpatul (fost ) ca element coordonator în cadrul anturajului, se impune particularizat menținerea de ctre autoritțile judiciare a msurii de arest preventiv pentru a se reuși adecvarea percepției segmentului social c se acționeaz eficient împotriva persoanelor care au svârșit acest gen de fapte deosebit de grave.

În contextul în care se reține c instanța de judecat a acordat prioritate poziției procesuale a inculpatului emise pe parcursul procesului penal pân la momentul actual, se impune a se face referire la faptul c în mod clar acesta a procedat la o recunoaștere parțial activitților infracționale reținute în sarcina sa în baza probatoriului administrat în cauz, acesta negând participația sa penal în modalitatea instigrii la svârșirea faptelor penale de distrugere și furt a dispozitivelor de skimming comise de ctre membrii executanți ai gruprii respectiv inc. și.

Probele cauzei au demonstrat circuitul de svârșire a faptelor penale, pe care acest inculpat nu le recunoaște, respectiv reținându-se c acesta a avut direct sau indirect posesia echipamentelor sustrase în mai multe rânduri de la -uri de ctre subiecții infracționali menționați, în scopul obținerii unor modele pe baz crora s realizeze contrafacerea de alte dispozitive de skimming. De altfel monitorizrile intruzive și depozițiilor celorlalți coinculpați relev inițiativa infracțional a acestui inculpat cu referire și la acest segment de acțiune ilicit. Contextul de comitere a acestor infracțiuni evidențiaz fr nici un dubiu coeziunea infracțional între membrii gruprii și cu atât mai mult, calitatea de decident a inc., în realizarea scopului infracțional propus de acest anturaj infracțional. Cu ocazia efecturi de percheziții domiciliare la locațiile inc. și, ambii constatați ca având rol de coordonatori în cadrul angrenajului infracțional verificat, s-au identificat atât componentele sustrase de la bancomate de pe raza mun. B, cât și alte dispozitive în diferite stadii de confecționare, cu privire la care s-a demonstrat c urmau a fi utilizate în scop ilicit - fraudarea de -uri în strintate.

De subliniat este faptul c pericolul social pentru ordinea public nu este relevat numai de potențialul violent a unor subiecți infracționali (cazul unor altor infracțiuni care se circumscriu altei forme de ilicit penal, care ar atrage iminent masuri preventive), ci, între altele, de orice manifestare apt a vtma climatul social firesc, optim pentru funcționarea normal a instituțiilor, implicit și realizarea componentei financiare prin pârghiile bancare în cazul circulației fondurilor bnești prin folosirea mijloacelor de plat electronic.

Noțiunea de ordine public implic un climat social firesc, în care s fie asigurat funcționarea normal a instituțiilor statului, existența și menținerea unei stri de siguranț, securitate și liniște a cetțenilor și de respectare a drepturilor acestora, fiindynecesar totodat și protejarea acelor provizii financiare a cror deposedare o urmresc subiecți infracționali, care acționeaz în domeniul ilicitului, în care a fost constatat și inc - împreun cu ceilalți membrii ai gruprii.

itatea cu acest specific creeaz mari pagube naționale și internaționale prin instalarea rezultatului de prejudiciere pronunțat în patrimoniul titularilor legali de cârduri, altereaz calitatea vieții oamenilor pe acest segment, tulbur încrederea publicului în sistemul economic și nu în ultimul rând contureaz stigmatul de etichetare în mod nefavorabil a cetțenilor români în afara granițelor țrii noastre, în condițiile în care tot mai mulți concetțeni au fost constați ca elemente proeminente, activând continuu în rețele infracționale periculoase și de mare amploare în domeniul de fraud bancar prin intermediul mijloacelor de plat electronic.

Un sistem legislativ, care trimite la închisoare un mic hoț, dar depune armele în fața criminalitții de acest gen, nu rspunde principiului egalitții în fața legii, iar lupta împotriva infracționalitții pe aceast component este menit a redresa echilibrul sistemului justiției penale, din punct de vedere al raportului dintre aceste infracțiuni și cele tradiționale, cultivând în acest mod încrederea publicului în funcționarea justiției.

Practica și literatura de specialitate, dup modificarea art. 148 Cod procedur penal, au statuat c pericolul concret prevzut la lit. f are un sens mult mai larg și presupune o rezonanț a faptei în rândul colectivitții, de natur a naște temerea c împotriva unor asemenea persoane periculoase organele judiciare nu reacționeaz eficient, sentimentul de insecuritate din rândul colectivitții putând proveni din împrejurarea c o persoan care a comis o infracțiune de o gravitate sporit este cercetat în stare de libertate, circumstanț ce ar putea încuraja și alte persoane la comiterea de infracțiuni. In același sens, s-a stabilit c pericolul pentru ordinea public trebuie apreciat și prin împrejurrile în care s-au comis faptele, natura și gravitatea acestora și elementele care caracterizeaz persoana infractorului.

Se consider c prin lsarea în libertate a inculpatului, s-ar induce un puternic sentiment de insecuritate social, de nesiguranț în rândul opiniei publice, fapt ce ar avea repercusiuni negative asupra finalitții actului de justiție.

Se impune de asemenea a se face referire și la necesitate asigurrii echidistanței de analiz a incidenței msurilor preventive în raport cu ceilalți subiecți infracționali cercetați în cauz, echilibrarea situației judiciare nefiind identificat prin crearea ascendenței nejustificate a unor aspecte particulare de conduit procesual, de altfel insuficient demonstrat ca fiind sincer, cu rezultat de admitere a cererii formulate de ctre inc.. Mai mult decât atât clemențele penale particularizate nu trebuie s surmonteze în nici un fel atât interesele statuate de lege privind desfșurarea în bune condiții a procesului penal cât și interesul plenar al opiniei publice privind încrederea în actul de justiție, care impune severitate corespunztoare.

Analizându-se raționamentele de incidenț a prevederilor art. 148 lit.f pr.pen. expuse în încheierea de ședinț din data de 17.02.2010 de ctre instanța de judecat cu referire la ceilalți coinculpați se constat c, acestea sunt active și cu referire la inculpatul (fost }, exemplificând în acest sens dup cum urmeaz:

- și acesta a acționat în cadrul grupului infracțional cu caracter trans frontal ier, ba chiar a fost identificat ca element decizional în cadrul anturajului ilicit, determinând pe membrii executanți și la svârșirea de fapte penale pe linia comerțului electronic, furt și distrugere și colaborând ilicit ca pe palierul de coordonare al gruprii infracționale coinculpatul pentru accesarea simultan a țrilor "." Marea Britanic si Italia:

- s-au identificat c a acționat într-un grup infracțional organizat cu caracter transfrontalier și cu multiple conexiuni infracționale directe și indirecte în țar și strintate;

- amploarea deosebit a activitții infracționale a inculpatului prin desfșurarea pe o perioad îndelungat de timp, prin relațiile și conexiunile cu alte rețele infracționale care acționeaz pe același segment de crim organizat, demonstreaz periculozitatea
acestuia în sarcina cruia se rețin fapte ca si a celorlalți inculpați pentru care sunt aplicate pedepse mai mari de 4 ani;

- nu este nicidecum strin de demersurile de distrugere și furt de componente de la -ri de pe raza jud. B sustrase de ctre membrii executanți pentru c probațiunea îl indic ca fiind coordonator al acestor acte ilicite, de asemenea, fiind și cel care a gestionat și accesarea ilicit a spațiului extern - Marea Britanie de ctre aceeași membri executanți;

- fcându-se referire la modalitțile și împrejurrile de svârșire a faptelor, natura infracțiunilor, aria extins cu referire la ceilalți inculpați, elemente pe care instanța le apreciaz condiții de incidenț în continuare a prevederilor art.148 lit.f pr.pen. acestea îi incumb și inculpatului;

- posibilitatea contactrii a altor membri ai gruprii aflați în stare de libertate, fie în țar fie în strintate (cauza dedus judecții a fost disjuns și cercetrile penale sunt în curs de instrumentare), este necesar a fi curmat și cu referire la inculpatul, întrucât acesta ca element decizional în ierarhia grupului este de la sine înțeles c ar proceda la contactarea întreprinztorilor infracționali cunoscuți, mai ales a celor din Marea Britanie, aceștia fiind constatați în conexiune prin monitorizrile intruzive ale cauzei;

- mai mult decât atât se identific ca inadecvat prioritatea de clemenț penal aplicabil inculpatului (fost ), în raport cu ceilalți participanți penali, care uni dintre ei sunt elemente executante în cadrul gruprii și au avut conduite procesuale sensibil diferite inițial, dar constatându-se în final c au procedat tot la o recunoaștere parțial a infracțiunilor predicat;

Critica adus încheierii de ședinț care a stabilit înlocuirea msurii arestului preventiv cu msura obligrii de a nu prsi localitatea cu referire la inculpatul raportat la aspectele concrete ale cauzei, atât în ceea ce privește situația de inculpare a acestuia, prin asigurarea echidistanței msurilor privative de liberate, raportat la ceilalți coinculpați și analiza conduitei procesuale a acestora nu identific faptul c limitele rezonabile de acțiune a msurii preventive poate fi individualizat numai pentru acest inculpat, limite, care de altfel este necesar a fi concluzionat, c nu au fost depșite dat fiind complexitatea cauzei și anvergura angrenajului infracțional cercetat.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedur penal sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept, Curtea apreciaz c recursul declarat de Parchet este întemeiat, urmând a fi admis ca atare pentru considerentele ce urmeaz:

Curtea reține faptul c în mod greșit instanța de fond a apreciat c temeiurile avute în vedere la luarea msurii arestrii preventive s-au schimbat și nu se mai justific menținerea în stare de arest a inculpatului.

La momentul la care s-a dispus arestarea preventiv a inculpatului s-au avut în vedere dispozițiile art.136 alin.8 Cod procedur penal, art.143 și art.148 lit.f Cod procedur penal, temeiuri care se mențin în continuare, nu s-au schimbat și fac necesar privarea de libertate a inculpatului.

Este adevrat c inculpatul a fost audiat și punerea sa în libertate nu poate influența aflarea adevrului, îns în același timp, Curtea are în vedere c celelalte temeiuri avute în vedere la luarea msurii arestrii preventive subzist în continuare și anume: gradul de pericol social al faptelor ce se presupun a fi comise de ctre inculpat, modalitatea și împrejurrile comiterii acestora.

Curtea subliniaz c infracțiunile în materia comerțului electronic prezint un grad deosebit de ridicat de pericol social. Aceste infracțiuni, de o amploare deosebit aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penal,respectiv dreptul de proprietate, reprezentând totodat, una dintre cele mai grave și rspândite forme ale criminalitții organizate. Curtea constat c probatoriul administrat pân la acest moment, demonstreaz și probeaz existența unui pericol concret pentru ordinea public pe care l-ar prezenta lsarea în libertate a inculpaților - pericol ce este apreciat, în speț, prin raportare la toate datele și elementele cauzei penale de faț, respectiv natura și gravitatea faptelor despre care se prezum c au fost svârșite de inculpat, activitatea infracțional în legtur cu care se prezum c a fost implicat - constând în acțiuni de deținere de dispozitive utilizabile la falsificarea de instrumente de plat electronice și de instigare a altor persoane la sustragerea unor asemenea dispozitive - aspecte ce reclam necesitatea unei reacții ferme și eficiente a autoritților judiciare în privința persoanelor cercetate pentru fapte de natura celor în discuție, în sensul stoprii ori eliminrii fenomenului infracțional.

Nici termenul de 7 luni în care inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv nu depșește termenul rezonabil consacrat de art.5 din așa încât s fac posibil punerea în libertate a inculpatului.

Reținând c în cauz subzist temeiurile avute în vedere la luarea msurii arestrii preventive, Curtea urmeaz ca în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedur penal s admit recursul procurorului declarat împotriva încheierii din data de 17.02.2010 a Tribunalului Bac

- casa în parte încheierea recurat și rejudecând în fond:

- Respinge cererea de înlocuire a arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi localitatea formulat de inculpatul.

- menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.

În baza art. 192 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare din recursul procurorului vor rmâne in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.385/15 pct.2 lit. d Cod procedur penal, admite recursul declarat de Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Biroul Teritorial Bac împotriva încheierii din data de 17.02.2010 pronunțat de TRIBUNALUL BAC U în dos.- numai în ceea ce îl privește pe inculpatul.

Caseaz în parte încheierea recurat, reține cauza spre rejudecare și, în fond:

Respinge cererea de înlocuire a arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi localitatea formulat de inculpatul.

În baza art.192 al.2 Cod procedur penal, oblig inculpatul s plteasc statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.

În baza art. 192 al.3 Cod procedur penal, cheltuielile judiciare din recursul procurorului rmân in sarcina statului.

Definitiv.

Pronunțat în ședinț public azi 22.02.2010 în prezența inculpatului arestat.

PREȘEDINTE JUDECTORI,

GREFIER,

a

Red.înch.

Red. -

Tehnored. - 3 ex.

23.02.2010

Președinte:Gabriel Crîșmaru
Judecători:Gabriel Crîșmaru, Adrian Bogdan Dumitru Pocovnicu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 132/2010. Curtea de Apel Bacau