Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 600/2009. Curtea de Apel Brasov

- ROMÂNIA -

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 600/R DOSAR NR-

Ședința publică din data de 21 septembrie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Epure JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu

- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Filip

- - - Judecător

- - - Grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public D. procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov

Pentru rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 14 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare se prezintă recurenții inculpați asistat de avocat, apărător ales, asistat de avocat, apărător ales și asistat de avocat, apărător ales.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.

Avocat susține recursul astfel cum a fost formulat solicitând admiterea acestuia. Recursul formulat de inculpat vizează netemeinicia încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov prin care s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

a se avea în vedere că motivarea încheierii atacate cuprinde elemente de ordin general, respectiv că lăsarea în libertate a inculpatului ar stârni reacții negative în rândul comunității din care face parte, că în cauză sunt multe părți vătămate și că inculpatul ar fi avut o poziție procesuală nesinceră.

Susține că la acest moment procesual temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au modificat existând certitudinea că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar influența desfășurarea procesului penal și nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Apreciază că timpul scurs de la arestarea preventivă a diminuat pericolul pentru ordinea publică astfel că inculpatul poate fi judecat și în stare de libertate.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar în cadrul rejudecării înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu fără încuviințarea instanței de judecată.

Avocat susține recursul formulat solicitând admiterea acestuia, admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Apreciază că la acest moment procesual nu se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, înlocuirea acestei măsură cu una neprivativă de libertate fiind de natură să răspundă cerințelor prev. de art. 136. pr.pen.

Susține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, art. 143, art. 148 lit.f pr.pen. nu mai subzistă în forma în care au fost reținute.

Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit.a pr.pen. precizează că inculpatul nu s-a sustras cercetărilor neavând cunoștință de existența acestor întrucât era plecat în Germania anterior începerii cercetării.

Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit.f pr.pen. susține că termenul trecut de la arestarea preventivă este un termen rezonabil care se circumscrie dispozițiilor ar. 5 din CEDO, iar inculpatul nu are antecedente penale astfel că se poate judeca și sub puterea unei măsuri neprivative de libertate cu instituirea în sarcina acestuia a unor obligații pe care se angajează să le respecte.

Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpat. Invederează instanței că față de inculpatul instanța a fost sesizată prin rechizitoriu relativ la comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și complicitate la fraudă informatică. S-a luat măsura arestării preventive a acestuia reținându-se ca și temeiuri dispozițiile art. 148 lit.f raportat la art. 136, 143. pr.pen. Apreciază că la acest moment procesual temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri au suferit modificări. În opinia sa în acest moment rezonanța faptelor reținute în sarcina inculpatul este mult diminuat, inculpatul a fost izolat o perioadă destul de îndelungată de societate astfel că nu se poate reține că prezintă pericol pentru ordinea publică. Consideră că analiza temeiurilor ce stau la baza menținerii inculpatului în stare de arest trebuie să se facă la fiecare moment procesual nu să se raporteze la data luării măsurii arestării preventive. Mai mult nu trebuie confundat pericolul concret cu pericolul generic al faptei reținute în sarcina inculpatului.

Susține că inculpatul nu are acces la o soluționare cu celeritate a cauzei dovadă fiind termenele acordate din motive ce nu îi sunt imputabile.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar în cadrul rejudecării, în principal, revocarea măsurii arestării preventive și în subsidiar înlocuirea măsurii cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii atacate. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat trecerea timpului, care nu a depășit termenul rezonabil, nu este de natură să diminueze impactul social al faptelor reținute în sarcina inculpatului.

Apreciază că soluționarea cauzei se poate realiza cu celeritate doar dacă inculpații se află în arest preventiv având în vedere că până în prezent cercetarea judecătorească nu a debutat. Mai mult inculpații reprezintă eșalonul superior al grupării unul dintre lideri fiind inculpatul, ceilalți inculpați având o poziție ostilă necontribuind la stabilirea stării de fapt.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să își continue studiile universitare. Se obligă să se prezinte la termenele ce vor fi stabilite.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că are probleme de sănătate și solicită judecarea în stare de libertate, cu obligația de a se prezenta de câte ori va fi citat.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față:

Prin încheierea de ședință din data de 14.09.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, au fost respinse cererile formulate de inculpații, și având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea unde aceștia locuiesc.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că modalitatea și împrejurările în care se reține că s-ar fi comis faptele de către inculpați, perioada de timp în care s-a acționat, numărul persoanelor și părților vătămate, prejudiciul creat, impun privarea de libertate a celor trei inculpați, neintervenind vreun element de fapt care să conducă la o schimbare a temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri preventive.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs inculpații care, prin apărători și pentru motivele ce se regăsesc în practicaua prezentei, au solicitat admiterea recursurilor, iar în cadrul rejudecării, înlocuirea măsurii arestării preventive.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate de inculpați, văzând și dispozițiile art.3856alin.3 pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.

Astfel, în mod corect a reținut Tribunalul Brașov amploarea fenomenului de care sunt acuzați inculpații, modalitatea în care au acționat, numărul celor implicați în aceste operațiuni, atât ca subiect activ, cât și pasiv, toate acestea conducând ca concluzia neechivocă a faptului că pericolul pentru ordinea publică nu se poate susține că s-ar fi diminuat.

De altfel, abia fiind sesizată instanța de judecată care s-a pronunțat de curând asupra stării de arest preventiv, nefiind administrată nicio probă din conținutul căreia să se desprindă vreun nou element de fapt pe care să se sprijine cererile inculpaților, soluția adoptată este la adăpost de orice critică.

Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 14.09.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o va menține.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 și 4.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 14.09.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o menține.

În baza art.192 alin.2,4 pr.pen. obligă recurenții-inculpați la plata sumei de 50 Ron fiecare, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.09.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red./28.10.2009

Dact./29.10.2009

Jud. fond

- 2 exemplare -

29 Octombrie 2009

Președinte:Constantin Epure
Judecători:Constantin Epure, Simona Franguloiu, Manuela Filip

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 600/2009. Curtea de Apel Brasov