Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 510/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 510

Ședința publică din data de 17 iulie 2009

PREȘEDINTE: Ion Stelian

JUDECĂTOR 2: Ștefan Fieraru

JUDECĂTOR 3: Vasile Mărăcineanu

GREFIER - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul fiul lui și, născut la 18 iunie 1967 în prezent A în Penitenciarul Mărgineni împotriva sentinței penale nr. 154 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,d,e Cod penal aplicată prin sentința penală nr. 335/18.07.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 224/17.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca neîntemeiată.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat personal și asistat de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova conform delegației nr. 3817/15.07.2009.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu acordul instanței, apărătorul desemnat din oficiu a luat legătura cu recurentul condamnat și având cuvântul arată că acesta nu are cereri prealabile de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că nu are cereri de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.

Curtea, luând act de susținerile părților în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat având cuvântul pentru recurentul condamnat solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.

Recurentul condamnat suferă de o serie de afecțiuni care nu pot fi tratate în penitenciar și în cazul în care acesta ar fi lăsat în libertate ar putea efectua tratamente de specialitate.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că din concluziile expertizei medico-legale efectuate în cauză rezultă că afecțiunile de care suferă recurentul condamnat pot fi tratate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Concluzii de respingere a recursului declarat de condamnat ca nefondat.

Recurentul condamnat având ultimul cuvânt precizează că deși suferă de afecțiuni grave, nu primește tratament de specialitate în penitenciar, lipsind chiar și pastilele pentru gripă. Solicită admiterea recursului și a cererii de întrerupere executare pedeapsă.

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Verificând lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 154 din 28 aprilie 2009 Tribunalul Prahovaa respins cererea formulată de condamnatul fiul lui și, născut la data de 18.06.1967, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, privind pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,d,e Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 335/18.07.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 224/17.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca neîntemeiată.

Tribunalul Prahova și-a motivat hotărârea reținând că prin sentința penală nr. 335/18.07.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 224/17.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,d,e, Cod penal pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 și 175 lit. i Cod penal.

A în executarea acestei pedepse în Penitenciarul Ploiești, condamnatul a solicitat întreruperea executării din motive medicale conf. art. 455 rap. la art. 453 lit.a Ulterior C.P.P. urmare a modificării legii de executare a pedepselor condamnatul a fost transferat în Penitenciarul Mărgineni, județul D unde se află și în prezent.

Conform dispozițiilor instanței în cauză s-a efectuat o expertiză medico - legală după care s-a întocmit un raport din care rezultă că petentul condamnat prezintă diagnosticul de: OD afakie operatorie. OS hipermetropie forte, cataractă congenitală incipientă, lumbago subacut, sindrom dispeptic ulceros.

Comisia medicală a concluzionat că față de acest diagnostic condamnatul poate fi tratat în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor iar afecțiunile constatate nu-l pun pe acesta în imposibilitatea continuării executării pedepsei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul, care susține că suferă de o serie de afecțiuni care nu pot fi tratate în penitenciar, de aceea solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.

Curtea, verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de criticile formulate, constată că recursul este nefondat așa cum se va arăta în continuare.

În aplicarea dispozițiilor art. 455 rap. la art. 453 alin. 1 lit. a Cod proc. penală, instanțele judecătorești au acceptat constant faptul că întreruperea programelor de reeducare penitenciară poate fi dispusă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Din raportul de expertiză medico-legală A la dosarul cauzei se constată că recurentul prezintă diagnosticul: OD afakie operatorie. OS hipermetropie forte, cataractă congenitală incipientă, lumbago subacut, sindrom dispeptic ulceros și că aceste afecțiuni pot fi tratate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor și nu-l pun pe acesta în imposibilitatea efectuării pedepsei.

Aceste elemente, în raport de dispozițiile legale mai sus citate și considerațiile făcute pe marginea lor, justifică pe deplin concluzia primei instanțe privind neîntrunirea condițiilor cerute de lege pentru întreruperea programului instituționalizat penitenciar.

Prin urmare, hotărârea atacată este temeinică și legală, fapt pentru care Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod proc. penală, urmează să respingă recursul ca nefondat.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod proc. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul fiul lui și, născut la 18 iunie 1967 deținut în Penitenciarul Mărgineni împotriva sentinței penale nr. 154 din 28 aprilie 2009 Tribunalului Prahova.

Obligă recurentul la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iulie 2009.

Președinte, Judecători,

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./22.07.2009

Dosar fond nr- Trib.

Judec. fond

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

Președinte:Ion Stelian
Judecători:Ion Stelian, Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 510/2009. Curtea de Apel Ploiesti