Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 629/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 629
Ședința publică din data de 21.07.2008
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
- -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, ns. la data de 4.07.1981, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 227 din data de 29.04.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - condamnat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Avocat, având cuvântul pentru condamnat după ce în prealabil a luat legătura cu acesta arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru condamnat solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pe fond admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni.
Precizează că instanța de fond nu a avut în vedere starea materială precară a condamnatului, faptul că părinții acestuia sunt bolnavi iar veniturile lor de numai 181 lei sunt insuficiente.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului declarat de condamnat ca fiind nefondat și menținerea sentinței atacate întrucât este legală și temeinică, din concluziile anchetei sociale efectuate în cauză nerezultând că executarea în continuare a pedepsei de către condamnat ar avea consecințe deosebit de grave pentru familia acestuia.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 227 din data de 29.04.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de întreruperea executării pedepsei formulată de condamnatul, fiul lui și, ns.la 4.07.1981, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, privind pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 134/7.12.2005, pronunțată de Tribunalul Sălaj și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1641/14.03.2006, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Condamnatul a fost obligat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei onorariu apărător din oficiu ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, în baza probelor administrate a reținut că prin sentința penală nr. 134/7.12.2005 pronunțată de Tribunalul Sălaj și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1641/14.03.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art. 211 al.1 și 2 lit.b și c, cu aplic.art.37 lit.a
S-a mai reținut că potrivit referatului de anchetă socială, efectuat de autoritatea tutelară de pe lângă Consiliul Local, județul B, familia condamnatului locuiește într-o casă proprietate personală, formată din două camere, bucătărie și hol, modest mobilate și întreținute necorespunzător, iar cei doi părinți ai condamnatului lucrează la negru, beneficiind și de ajutor social, în sumă de 181 lei.
Se concluzionează că, starea materială a familiei condamnatului nu poate suferi o îmbunătățire esențială într-o scurtă perioadă de timp, motiv pentru care se impune respingerea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Împotriva sentinței a declarat recurs condamnatul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând în esență, admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe perioadă de 3 luni, având în vedere starea materială precară a familiei condamnatului, precum și faptul că părinții acestuia sunt bolnavi iar veniturile lor de numai 181 lei sunt insuficiente.
Curtea examinând hotărârea recurată în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate precum și din oficiu sub toate aspectele conform art. 385/6 al.2 și art. 385/9 pr.penală, constată că recursul este nefondat așa cum se va arăta în continuare:
Situația de fapt a fost corect reținută de prima instanță, în sensul că prin sentința penală nr. 134/7.12.2005 pronunțată de Tribunalul Sălaj și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1641/14.03.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie, prev.de art. 211 al.1 și 2 lit.b și c, cu aplic.art.37 lit.a
Ancheta socială efectuată potrivit art. 453 al.1 lit.c pr.penală, de către autoritatea tutelară de pe lângă Consiliul Local, județul B, concluzionează că familia condamnatului locuiește într-o casă proprietate personală formată din 2 camere, bucătărie și hol modest mobilate și întreținute necorespunzător, iar cei doi părinți ai condamnatului lucrează la negru, beneficiind și de ajutor social, în sumă de 181 lei.
Potrivit art. 453 al.1 lit. rap.la art. 455 pr.penală, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă și atunci când din cauza unor împrejurări speciale executarea în continuare a acesteia ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia sa.
Or, în speță, recurentul - condamnat nu a făcut dovada că are posibilități materiale ca în cele trei luni cât poate fi întreruptă executarea pedepsei să își ajute familia. Pe de altă parte, situația precară a familiei condamnatului, este preexistentă săvârșirii infracțiunii pentru care acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
De altfel, din mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 183 din 27.03.2006, emis de Tribunalul Sălaj, rezultă că recurentul a mai săvârșit fapte de natură penală, primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa aplicată prin decizia penală nr. 457 din 23.08.2004, a Tribunalului Bacău, având un rest rămas neexecutat de 382 zile închisoare, liberarea condiționată fiind revocată potrivit art. 61 și apoi contopită în pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea constată că, sentința instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele motiv pentru care în baza art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală, recursul declarat de condamnatul urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul, fiul lui și, ns.la 4.07.1981, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 227 din 29.04.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la 70 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.07.2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./23.07.2008
nr- Tribunalul Prahova
Operatori de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
