Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 105/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 105
Ședința publică din data de 21.07.2008
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTOR 2: Vasile Mărăcineanu
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de condamnatul, fiul lui și, ns. la 20.07.1057, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 236 din data de 6.05.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a respins cererea de revizuire ca fiind neîntemeiată.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul - condamnat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, având în vedere disp. art. 407 pr.penală, prin care se arată că sentințele instanței de revizuire, date potrivit art. 403 al.3 și art. 406 al.1 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea, apreciază cauza ca fiind apel și acordă cuvântul părților, în acest sens.
Avocat, având cuvântul pentru condamnat după ce în prealabil a luat legătura cu acesta arată că este de acord și solicită instanței să se constate că, de fapt, calea de atac promovată de condamnat este apel și nu recurs.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că potrivit art. 407 pr.penală, sentințele instanței de revizuire, date potrivit art. 403 al.3 și art. 406 al.1 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea.
Avocat, având cuvântul pentru condamnat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Parchetului,având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru condamnat arată că instanța de fond nu a avut în vedere mai multe probe biologice, de ADN și precizează că acesta a formulat plângeri împotriva martorilor care și-au schimbat declarațiile, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, însă nu poate face nicio dovadă în acest sens la termenul de azi.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței iar pe fond admiterea în principiu a cererii de revizuire.
-2-
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că aspectele și motivele invocate de revizuient au fost avute în vedere de instanțe la momentul pronunțării hotărârilor în fond, apel și recurs, în cauză s-a mai formulat o altă cerere de revizuire și la dosar nu există nicio ordonanță a procurorului sau hotărâre de condamnare a martorilor pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, arată că a formulat plângere împotriva martorilor pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, a mai formulat anterior o cerere de revizuire care a fost respinsă, probele din dosar au fost ascunse de procuror, este nevinovat și a executat 7 ani din pedeapsă pentru o faptă pe care nu a comis-
Solicită instanței admiterea apelului iar pe fond admiterea cererii de revizuire, deshumarea cadavrului și efectuarea ADN-ului precum și atașarea dosarului de la udecătoria Vălenii d Munte, din anul 1991.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 236 din 6.05.2008, Tribunalul Prahovaa respins cererea de revizuire formulată de condamnatul, fiul lui și, ns.la 20.07.1957, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, privind sentința penală nr. 411/21.12.2001 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca neîntemeiată.
Tribunalul Prahova și-a motivat hotărârea reținând că revizuientul - condamnat prin cererea formulată a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 411 din 21.12.2001 a Tribunalului Prahova prin care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 20 ani închisoare.
Recurentul își motivează cererea susținând că probele recoltate de la victimă pentru stabilirea ADN-ului au fost administrate iar la Institutul Național de Medicină Legală B au ajuns alte probe care nu provin de la aceeași persoană, că nici grupa sanguina stabilită în urma expertizei nu este cea reală, neaparținând victimei.
Se mai susține că probele biologice ridicate de la locul faptei nu sunt cele în mod real recoltate iar declarațiile martorilor au fost modificate în timpul urmăririi penale.
Prin sentința penală nr.411/21.12.2001 a Tribunalului Prahovas -a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 20 de ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a,b,d,e cod penal.
S-a reținut în sarcina sa că, în noaptea de 7/8.09.1991, pe timp de noapte a pătruns în locuința victimei în vârstă de 84 de ani, unde profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra a întreținut cu aceasta un raport sexual fără a avea consimțământul său, iar ulterior i-a suprimat viața pentru a ascunde violarea de domiciliu și violul.
Faptele săvârșite de condamnat la acea dată întruneau elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 și 2 cod penal, violul, prev. de art.197 alin.1 cod penal și omor calificat prev. de art.174-175 alin.1 lit.d și h
-3-
cod penal, toate comise în concurs real, pentru care s-au aplicat disp. art.33 lit.a și 34 lit.b cod penal.
Prin decizia penală nr.40/11.02.2002 a Curții de APEL PLOIEȘTIs -a respins apelul inculpatului, hotărârea rămânând definitivă prin decizia penală nr.5345/05.12.2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Aspectele invocate de condamnatul revizuient au fost avute în vedere cu ocazia judecării cauzei în fond și în căile de atac. Astfel, referitor la testul ADN solicitat anterior de către condamnat, cererea care a făcut obiectul unei alte revizuiri, s-a respins prin sentința penală nr.241/2007, deoarece această probă nu se mai putea efectua din cauza degradării materialului biologic pus la dispoziția " Minovici" (4 lamele cu secreție prelevate de la victimă).
Deși inițial condamnatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, acesta a revenit asupra declarației sale și după reconstituire a recunoscut comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire, trebuie să se refere la date, fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la momentul judecății, iar dacă acestea s-ar fi cunoscut ar fi condus la o altă concluzie în cauză.
În speța de față motivele invocate de revizuient au fost avute în vedere de instanțele de fond, apel și recurs și totodată acestea nu se pot încadra între cele limitativ și expres prevăzute de disp. art.394 cod pr.penală.
Revizuientul nu a dovedit existența faptelor noi de care face vorbire în cererea sa, invocând motive care au fost avute în vedere anterior și în timpul judecății.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul, invocând aceleași motive menționate în cererea de revizuire și expuse mai sus, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond admiterea în principiu a cererii de revizuire.
Curtea, verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului,în raport de motivele invocate în recurs, constată că recursul declarat este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
În raport de prevederile art. 393 și urm. pr.penală, reformarea hotărârilor penale intrate în puterea lucrului judecat, poate fi cerută pe calea revizuirii în limitele calității procesuale avute la data judecății fondului iar, când se invocă fapte sau împrejurări noi trebuie ca acestea să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Pe de altă parte, atari împrejurări pot constitui motiv de revizuire numai dacă se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare a persoanei.
Ori, din lucrările dosarului, se constată vinovăția revizuientului.
Este de relevat faptul că din analiza textului art. 394 pr.penală, rezultă că pe calea revizuirii nu se poate solicita audierea unor martori, fără să se fi descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei.
Prin urmare, hotărârea atacată este temeinică și legală, fapt pentru care, Curtea, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală, va respinge recursul declarat de condamnat, ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.penală.
-4-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul - condamnat, fiul lui și, ns.la 20.07.1957, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 236 din data de 6.05.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă apelantul la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției in contul Baroului
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare iar pentru apelantul - arestat și părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.07.2008.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./28.07.2008
nr- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu
