Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 690/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.690
Ședința publică din data de 1 2008
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Ștefan Fieraru
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 09 aprilie 1976, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.391 pronunțată la data de 18 iulie 2008 de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respinsă ca nefondată cererea de întrerupere executării pedepsei de 20 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.43/2001 pronunțată de Tribunalul Călărași.
A fost condamnatul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei cu titlu de onorariu apărător desemnat din oficiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat personal, în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu, cu delegație avocațială nr.4874/2008 emisă de Baroul Prahova.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, apărătorul desemnat din oficiu a luat legătura cu recurentul-condamnat și având cuvântul depune la dosar un înscris denumit caracterizare emis de Penitenciarul Mărgineni. Precizează că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea, luând act că nu sunt cereri de formulat au probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul condamnat, precizează că în mod nelegal prin sentința recurată Tribunalul Dâmbovița nu a admis cererea de întrerupere a executării pedepsei, în condițiile în care din referatul de anchetă socială efectuat în cauză a rezultata situația familială și socială precară a condamnatului.
Față de actele și lucrările dosarului, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr.391 și pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că motivele invocate de condamnat în susținerea cererii nu reprezintă împrejurări speciale care să justifice întreruperea executării pedepsei, așa cum prevăd dispozițiile legale aplicabile.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Recurentul-condamnat, având cuvântul personal, arată că regretă comiterea faptei, că a încălcat legea și este de acord să fie pedepsit pentru aceasta, însă familia sa are nevoie de ajutor pentru refacerea imobilului în care locuiesc, acesta fiind deteriorat. Arată că are în întreținere patru copii minori, solicitând admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.391 de la data de 18 iulie 2008, Tribunalul Dâmbovița, în temeiul dispozițiilor art.455 rap. la art.453 alin.1 lit.c cod proc. penală, a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 09 aprilie 1976, aflat în Penitenciarul Mărgineni, privind întreruperea executării pedepsei de 20 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.43/2001 pronunțată de Tribunalul Călărași, definitivă prin decizia penală nr.4016/2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și l-a obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că petentul condamnat a susținut în motivarea cererii de întrerupere a executării pedepsei că familia sa se află într-o situație materială precară, locuința este într-o stare avansată de degradare și că soția sa și cei patru copii minori au nevoie de sprijinul său.
Pe baza anchetei sociale efectuată în cauză, instanța de fond a reținut că într-adevăr familia condamnatului are o situație financiară și locativă dificilă, întrucât soția sa nu are serviciu iar doi dintre copii minori au probleme de sănătate, însă această situație exista înainte de încarcerarea petentului și nu constituie o împrejurare specială intervenită în timpul executării pedepsei care să determine întreruperea executării pedepsei, reținând totodată că într-o perioadă de 3 luni, admisibilă unei astfel de cereri, condamnatul nu ar putea obține venituri necesare pentru a îmbunătăți situația materială a familiei sale.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs, în termen legal, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținând, în esență, că nu s-a ținut seama de concluziile anchetei sociale care a confirmat situația grea a familiei sale, că doi dintre copii sunt bolnavi, fiind încadrați în diferite grade de handicap și au nevoie de îngrijire permanentă de medicamente și hrană specială, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond întreruperea executării pedepsei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.455 rap. la art.453 alin.1 lit.c cod proc. penală executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave, printre altele, și pentru familia condamnatului.
În cauză, petentul se află în executarea unei pedepse de 20 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.43/2001 a Tribunalului Călărași, definitivă prin decizia penală nr.4016/2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
În motivarea cererii de întrerupere a executării pedepsei, condamnatul a invocat motive socio-familiale, susținând că familia sa, soția și cei patru minori, au nevoie de sprijin întrucât locuința se află într-o stare avansată de degradare și doi dintre minori au probleme de sănătate, fiind încadrați în gr.I și respectiv II de handicap, fiind necesară o îngrijire permanentă, medicamente și hrană specială.
Din conținutul anchetei sociale întocmită de Consiliul Local de pe lângă Primăria (filele 24-25 dosar fond) rezultă că locuința familiei petentului se află în stare de deteriorare, atât în interior cât și în exterior, că cei doi minori și au probleme de sănătate, având gradul I și respectiv II de handicap, însă această situație a existat și anterior încarcerării condamnatului, împrejurări care nu au intervenit în cursul executării pedepsei, cum corect a reținut instanța de fond, astfel că motivele invocate nu se încadrează în cerințele prevăzute de legiuitor pentru întreruperea executării pedepsei.
Mai mult, într-o perioadă de 3 luni condamnatul nu ar putea realiza licit venituri suficiente pentru îmbunătățirea situației materiale și financiare a familiei sale și nici să contribuie la ameliorarea stării de sănătate a celor doi copii minori care au astfel de probleme.
Susținerea condamnatului că prezența sa în familie ar constitui un sprijin moral pentru aceasta, nu poate să conducă la admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, întrucât legiuitorul a condiționat admiterea unei astfel de cereri numai de numai de existența unor împrejurări speciale (de natură materială) intervenite în cursul executării pedepsei, ori, așa cum s-a arătat mai sus situația invocată de recurent a preexistat încarcerării sale.
Așa fiind, Curtea constată că motivele invocate de recurent sunt neîntemeiate și în consecință hotărârea atacată fiind legală și temeinică, recursul condamnatului va fi respins ca nefondat, în temeiul art.38515pct.1 lit.b cod proc. penală, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.391 din 18 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat din care 40 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 1 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
4 ex./08 2008
. fond --Trib.
Jud. fond.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Elena Negulescu, Ștefan Fieraru
