Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 156/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 156/2009
Ședința publică de la 12 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Monica Farcaș
Grefier - -
Prezentul complet a fost constituit în conformitate cu art. 95 și urm. Din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de revizuientul împotriva deciziei penale nr. 259/8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul condamnat asistat de apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care avocata condamnatului a depus la dosar copia listei privind candidații la specializarea "Institutori limbi străine" din care a făcut parte și numita.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocata condamnatului a susținut recursul astfel cum a fost redactat în scris, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și rejudecând a se admite cererea de revizuire astfel cum a fost formulată. A precizat că actele depuse la dosar reprezintă înscrisuri noi, s-a făcut dovada că se urmărea organizarea de cursuri de institutori de limba germană la care a fost înscrisă și numita dar datorită faptul că nu s-a format o grupă de 30 de cursanți, cursurile nu s-au mai realizat. Adeverința eliberată numitei dovedește doar că aceasta era înscrisă al acel curs, astfel că nu poate fi reținut ca fiind fals conținutul acestei adeverințe. Mai mult de atât s-a depus la dosar structura orarului din anul anterior tocmai pentru că se preconiza organizarea unui astfel de curs.
Deplasarea recurentului în Germania s-a făcut în calitate de reprezentant al fundației, singurele persoane angajate ale fundației erau cei din conducere, restul erau colaboratori fără a fi remunerați și fără a avea contract de muncă.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate precizând că cererea de revizuire nu se întemeiază pe fapte sau împrejurări noi, art. 394 lit.a pr.penală nu se referă la depunerea unor înscrisuri ci la fapte.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 343/11.06.2008 a Judecătoriei Sibiu, a fost respinsă, în baza art. 403 al. 3 teza a-II-a C.P.P. cererea de revizuire a sentinței penale nr. 1149/12.10.2006 a Judecătoriei Sibiu formulată de către revizuientul cu domiciliul în Tg. J, str. - -. 3,.1,. 9, jud.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. a fost obligat revizuientul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în cazul de revizuire invocat de revizuient, art. 394 al. 1 lit. a C.P.P. este necesar să fie noi faptele și împrejurările invocate sau faptele probatorii și mijloacele de probă prin care acestea pot fi administrate în cauză. Or, în speța de față, revizuientul nu invocă fapte noi ci ceea ce este "nou" este argumentația juridică cu ajutorul căreia actualul revizuient încearcă să obțină achitarea sa. Nici una dintre așa numitele fapte noi nu era în fapt necunoscută instanței de fond (exemplu statutul tradus) după cum nici unul dintre înscrisurile noi depuse (copia orarului sau adresele emanând de la fundație) nu pot conduce la o soluție de achitare de vreme ce nu se raportează la perioada de timp pentru care inculpatul la acea vreme a fost condamnat.
În acest sens, instanța de fond a apreciat că actele invocate de revizuient - contractul de sponsorizare și actul de donație au fost irelevante și nu au cum să schimbe caracterul fals al celor trei adeverințe eliberate de inculpat - prin care s-a atestat calitatea de director și respectiv secretar a celor doi; de altfel statul fundației a fost cunoscut de instanța de fond, fiind depus la dosarul de urmărire penală, fila 23 în limba română.
Cu privire la cele două adrese ale Fundației "" - eliberate către și în 1998 s-au apreciat ca irelevante acestea, probabil au fost întocmite tocmai pentru a-i ajuta pe aceștia în deplasarea în Germania - mai mult în anul 1998 numitul era în Arest, el fiind contactat de inculpat abia în vara anului 2000.
Cu copia orarului depus de inculpat se atestă existența orelor de limbă germană în anul 1999 - 2000, însă perioada care a fost avută în vedere a fost 2000-2001 când susnumita s-ar fi înscris la Colegiul Universitar - Institutori Germană - iar în această perioada există dovada la dosarul de urmărire penală fila 22 că nu a funcționat această formă de învățământ.
Mai mult, chiar dacă ar fi existat această formă de învățământ numita era în imposibilitatea să se înscrie întrucât nu absolvise decât 8 clase.
În fapt, în prezent actualul revizuient nu a contestat nici un moment starea de fapt în materialitatea ei, ci a încercat doar să o detalieze și să arate cu o altă argumentație de ce apreciază el că înscrisurile ce s-a reținut că sunt false ar fi în fapt reale.
Pe cale de consecință, cererea de revizuire a fost apreciată ca neîntemeiată, considerându-se că revizuientul a încercat să dea o altă interpretare probelor existente la dosarul cauzei, cu o altă argumentație juridică.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel revizuientul, criticând sentința apelată, cu motivarea că, în mod greșit a fost respinsă cererea de revizuire, atâta vreme cât fundația, având capacitate de folosință și de exercițiu restrânsă, avea dreptul de a da mandat de reprezentare numitului G, pentru a dovedi că acesta este însărcinat de fundație pentru a efectua deplasarea în Germania, iar, în ceea ce privește adeverința emisă pentru, aceasta a fost emisă în condițiile în care a existat un modul de limbă germană, au fost efectuate înscrieri, s-au plătit taxe, și, de fapt, programate orele de limbi străine, însă nu s-au mai organizat cursurile datorită lipsei numărului necesar de cursanți.
Prin decizia penală nr.259/A/08 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- a fost respins ca nefondat apelul revizuientului, fiind menținută sentința penală nr. 343/11 iunie 2008 Judecătoriei Sibiu.
A fost obligat apelantul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Pentru a pronunța acesta decizie, Tribunalul a reținut că cererea de revizuire formulată de revizuientul, se întemeiază pe dispozițiile art. 394 al. 1 lit. a C.P.P. acesta invocând în sprijinul cererii fapte și împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, și depunând la dosarul cauzei un contract de sponsorizare încheiate între "- " Târgu J și, la data de 16.08.2000 (fila 30 dosar fond), un act de donație încheiat între fundația "" și - (fila 31 dosar fond), statutul fundației "" tradus în limba germană (filele 32-35 dosar fond), orarul colegiului universitar - institutori limbi - pentru semestrul II an școlar 1999-2000 (fila 35 dosar fond), o chitanță de plată a taxei de înscriere la colegiul de limbă germană din 6.10.2000 (fila 37 dosar fond) și două adrese emise de fundația "" la data de 3.02.1998 (filele 38,39 dosar fond).
Nici unul dintre aceste acte prezentate cu ocazia formulării cererii de revizuire nu au caracterul unor acte noi, toate aceste acte existând în materialitatea lor, la momentul soluționării cauzei pe fond, și putând fi invocate și prezentate de revizuient în fața instanței de fond și în căile ordinare de atac. De altfel, unele din aceste acte au și fost depuse la dosarul de fond, cum ar fi statutul fundației (fila 23 dosar urmărire penală).
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că, în mod corect, instanța de fond a reținut că revizuientul nu invocă fapte noi, în sensul dispozițiilor art. 394 al. 1 lit. a C.P.P. împrejurările invocate fiind cunoscute cu ocazia soluționării cauzei pe fond, iar mijloacele de probă putând fi prezentate cu ocazia soluționării cauzei la instanța de fond și în căile de atac.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul legal, revizuientul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea hotărârilor primelor instanțe și pronunțarea unei soluții de admitere cererii de revizuire.
În expunerea motivelor de recurs, revizuientul a susținut în esență că înscrisurile pe care se bazează cererea de revizuire îndeplinesc cerințele legale pentru a fi în prezența unor noi elemente care să conducă la revizuirea hotărârii de condamnare.
În mod eronat s-a reținut că la dosarul instanțelor de fond exista statutul fundației, tradus în limba română, în realitate înscrisul nou fiind statutul tradus în limba germană, acesta urmând a fi folosit în Germania pentru dovedirea existenței fundației.
orarului care atesta existența cursului de limbă germană în anul școlar 1999 - 2000, înscris nou depus în susținerea cererii de revizuire, urma să demonstreze faptul că asemenea cursuri au fost organizate și în anul anterior.
Adeverința emisă numitei atesta faptul că a fost înscrisă la cursul de limbă germană în anul școlar 2000 -2001 și nu se poate reține că este falsă, deoarece împrejurarea că s-au făcut înscrieri este probată cu chitanța emisă pe numele unei terțe persoane, iar neîndeplinirea condițiilor de studii nu era un argument pentru a se susține că înscrierea nu a avut loc.
Cu privire la celelalte două adeverințe reținute a fi false, referitoare la calitatea persoanelor care reprezentau societatea, s-a susținut că acestea au fost emise în baza prevederilor art. 24 alin.2 și art. 26 din OG nr. 26/2000.
S-a arătat că toate actele invocate reprezintă înscrisuri noi, care nu au fost cunoscute de instanța de fond la momentul pronunțării soluției de condamnare, fiind imposibil de depus la dosarul cauzei, datorită faptului că arhiva fundației a fost deținută în condiții improprii.
Examinând hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate, dar și prin raportare la prevederile art. 385/9 alin.3 pr.penală, Curtea constată că recursul revizuientului este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 394 alin.1 lit.a pr.penală, hotărârile judecătorești definitive pot fi atacate cu revizuire când se descoperă fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
De asemenea, conform art. 394 alin.2 pr.penală, cazul de la lit.a constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârilor de achitare, de încetare a procesului penal sau de condamnare.
Textul legal face referire expresă la fapte și împrejurări (thema probandum - obiectul probațiunii), care în accepțiunea legiuitorului urmează să fie noi, necunoscute de instanță la momentul soluționării fondului cauzei, iar nu la mijloace de probă noi, care să ateste împrejurări deja aduse la cunoștința instanței.
Din examinarea actelor existente la dosarul cauzei în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare, Curtea constată că împrejurările descrise în cuprinsul cererii de revizuire au fost invocate de revizuient atât în fața instanței de fond, cu ocazia judecării procesului finalizat prin pronunțarea hotărârii de condamnare, cât și cu ocazia judecării căilor ordinare de atac pronunțate împotriva sentinței penale nr. 1149/12 octombrie 2006 Judecătoriei Sibiu.
Argumentația expusă în susținerea cererii de revizuire, iar ulterior în motivele de apel, respectiv în prezentul recurs, a constituit în fapt apărarea formulată de revizuient cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Astfel, faptele și împrejurările invocate în cererea de revizuire au fost cunoscute de instanțele care s-au pronunțat pe fond, deci nu constituie fapte și împrejurări noi, în accepțiunea art. 394 alin.1 lit.a pr.penală, pentru a constitui temeiul acestei căi extraordinare de atac.
Raportat la aceste considerente, Curtea reține că prin promovarea revizuirii, recurentul a urmărit practic o reinterpretare a probelor avute în vedere la soluționarea fondului, precum și o prelungire a probatoriului, fapt inadmisibil în cadrul acestei căi extraordinare de atac.
Prin urmare, nefiind îndeplinite cerințele prev. de art. 394 alin.1 lit. și 2.pr.penală Curtea constată c în mod corect a fost respinsă cererea de revizuire a inculpatului, recursul acestuia fiind nefondat.
În consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit.b pr.penală Curtea va respinge recursul, iar în temeiul art. 192 alin.2 pr.penală va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de revizuientul împotriva deciziei penale nr. 259/08.12.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă revizuientul recurent să plătească în favoarea statului suma de 240 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.03.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. FM
Tehnored. VV 2 ex/15.04.2009
,
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Monica Farcaș
