Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1791/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(2695/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1791/
Ședința publică de la 8 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Francisca Maria Vasile
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Florică
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva deciziei penale nr.506/A/5.10.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu a răspuns intimatul inculpat fiind reprezentat de avocat ales, lipsind intimata parte vătămată SC PIZZA NORD SRL, intimatele părți responsabile civilmente și și autoritatea tutelară SERVICIUL DE PROBAȚIUNE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimatului inculpat, arată că a luat legătura cu bunica acestuia care a arătat că inculpatul nu se poate prezenta dat fiind că se află la școală unde are un eveniment la care prezenta este obligatorie.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că prezenta inculpatului este obligatorie însă în raport de motivul de recurs pe care îl va invoca, nerespectarea dispozițiilor care reclamă trimiterea spre rejudecare, nu insistă în prezenta inculpatului.
Curtea, având în vedere cele învederate de apărătorul inculpatului referitor la motivul pentru care inculpatul nu se poate prezenta la acest termen de judecată, precum și cele învederate de reprezentantul Ministerului Public, constatând că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de PARCHETUL de pe lângă TRIBUNALUL în temeiul art. 385/15 pct.2 lit. c Cod procedură penală, casarea deciziei penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând cazurile de casarea prev. de art.385/9 pct. 6 Cod procedură penală.
Menționează că judecarea inculpatului în apel a avut loc în lipsa apărătorului inculpatului minor deși asistența juridică era obligatorieconform art.171 alin.2 Cod procedură penală prin raportate la art.197 alin.2 Cod procedură penală. În consecință, în baza art.385/15 pct.2 lit. c Cod procedură penală, solicită casarea deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Apărătorul intimatului inculpat, având cuvântul, apreciază că prin admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare s-ar tergiversa soluționarea definitivă a cauzei.
Consideră că soluția pronunțată de Judecătoria sectorului 6 B este legală, temeinică și totodată favorabilă inculpatului, motiv pentru care apreciază că s-ar impune să se treacă peste aspectele formale invocate, astfel concluzionând solicită respingerea recursului parchetului.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.310/17.04.2009 a Judecătoriei Sectorului 6 B, pronunțată în dosarul nr- în baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1,4 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal, coroborat cu art.74 lit.a Cod penal rap.la art.76 alin.l lit.d Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art. 33 lit. b Cod penal, coroborat cu art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 lună închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de an. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art.33 alin. 1 lit. b Cod penal rap. la art.34 alin. 1 lit. b Cod penal. s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul are de executat pedeapsa rezultantă de 2 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 8 luni, stabilit în condițiile art. 110 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
S-a luat act că partea vătămată SC s Pizza Nord SRL, cu sediul în B,-, sector 5, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin. 1 Cod proc. pen. inculpatul a fost obligat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de 9.05.2008, inculpatul s-a întâlnit cu amicul său, martorul, în fața Scolii nr. 160, unde primul era elev. La acea dată martorul era angajat al părții vătămate SC Pizza Nord SRL, având ca atribuții de serviciu livrarea la domiciliul clienților a produselor alimentare ale firmei. în acest sens, martorul utiliza autoturismul marca Daewoo cu numărul de înmatriculare B-16-.
Inculpatul a urcat în autoturismul condus de martor, care 1-a lăsat să pună mâna pe schimbătorul de viteze și să se urce la volanul autoturismului în timp ce autoturismul staționa. Pentru că în pauză ieșise prietena martorului, numita, ce nu a putut fi identificată de instanță, elevă a aceleiași instituții școlare, martorul a coborât din mașină, lăsând cheile în contact, și a început să vorbească cu prietena sa.
Fără ca martorul să-și dea acordul în acest sens, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Daewoo cu numărul de înmatriculare B-16-, a pornit contactul și 1-a condus pe -, 20-30 de metri după care a intrat în coliziune cu două autoturisme parcate regulamentar în zonă. Inculpatul avea vârsta de 16 ani la acel moment și, pe cale de consecință, nu deținea permis de conducere pentru niciuna dintre categoriile de autovehicule.
La stabilirea situației de fapt, instanța fondului a avut în vedere procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de organele de urmărire penală la data de 9.05.2008, procesul-verbal de verificare a inculpatului cu privire la calitatea de posesor al unui permis de conducere întocmit la data de 9.05.2008, declarațiile martorului și ale inculpatului date pe parcursul cercetării judecătorești.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului minor de a lua din posesia martorului a autoturismului marca Daewoo, fără consimțământul acestuia, cu scopul de a-l folosi pe nedrept, întrunește elementete constitutive ale infracțiunii de furt de folosință, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal.
De asemenea, fapta inculpatului minor de a conduce pe - un autovehicul fără a poseda permis de conducere pentru niciuna dintre categoriile de autovehicule, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/20002 rep. cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal
Întrucât infracțiunile au fost săvârșite de același subiect activ prin aceeași acțiune, instanța fondului a apreciat ca, în cauză sunt întrunite condițiile de existență ale pluralității infracționale sub forma concursului ideal de infracțiuni prevăzută de art. 33 lit.b Cod penal.
Față de disp.art. 100 Cod penal, la alegerea sancțiunii ce a fost aplicată minorului, instanța fondului a avut în vedere dispozițiile părții generale a Codului penal privitoare la condițiile răspunderii penale, la starea de minoritate a făptuitorului la momentul săvârșirii faptei, gradul de pericol social în concret al faptelor, modalitatea în care a fost săvârșită și urmările produse.
În ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, ce au fost avute în vedere, instanța fondului a reținut că, potrivit referatului de evaluare întocmit în cauză, acesta provine dintr-o uniune consensuală cu caracter de stabilitate, părinții acestuia susținându-1 financiar și emoțional, este elev la un colegiu economic, prezintă un potențial mediu de învățare, dar rezultatele la învățătură sunt mult sub posibilitățile elevului, pentru că acesta lipsește de la ore și manifestă superficialitate în timpul orelor de curs. Perspectivele de reintegrare socială ale acestuia sunt apreciate ca fiind mari, fiind, însă, condiționate de o supraveghere a modului în care acesta se implică în viitor în activitatea școlară.
De asemenea, din fișa de cazier judiciar, instanța fondului a reținut că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine nesinceră în ceea ce privește infracțiunea de furt de folosință și, în urma conducerii pe drumurile publice a autoturismului fără permis, inculpatul a accidentat două autoturisme care staționau regulamentar.
Față de cele de mai sus, s-a apreciat că aplicarea unei măsuri educative nu este de natură să conducă la îndreptarea minorului, urmând să-i aplice o pedeapsă.
Față de natura pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile cu privire la care a fost cercetat inculpatul, față de dispozițiile art. 109 Cod penal care reglementează limitele de pedeapsă în cazul infracțiunilor săvârșite de minori, față de criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal analizate anterior, instanța fondului a reținut circumstanța atenuantă prev. de art.74 alin. 1 lit. a Cod penal și, în baza art.76 alin. 1 lit. d Cod penal, coborând fiecare dintre pedepsele aplicate sub minimul special prevăzut de lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 criticând-o pentru netemeinicia hotărârii instanței ca urmate a greșitei individualizări a pedepsei și pentru nelegalitate ca urmare a omisiunii de a atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cp.
Prin decizia penală nr. 506/A din 5.10.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 împotriva sentinței penale nr.310/17.04.2009 a Judecătoriei Sectorului 6 B, pronunțată în dosarul nr-.
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, conform art.371 al.2 Cod pr.pen. Tribunalul a constatat că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din materialul probator administrat pe parcursul procesului penal (plângerile părții vătămate, procese verbale de depistare, proces verbal de verificare, declarațiile martorului, declarațiile inculpatului), rezultând fără echivoc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Referitor la critica formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 B, s-au reținut următoarele:
În conformitate cu dispoz.art.72 Cod penal, la stabilirea pedepselor se ține seama de gradul de pericol social relativ scăzut al faptei, de persoana inculpatului, care potrivit referatului de evaluare întocmit in cauza prezintă perspective de reintegrare socială apreciate ca fiind mari, fiind, însă, condiționate de o supraveghere a modului în care acesta se implică în viitor în activitatea școlară și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De asemenea, Tribunalul a constatat că, din fișa de cazier judiciar, instanța fondului a reținut, in mod corect, că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale și ca fata de natura pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile cu privire la care a fost cercetat inculpatul, față de dispozițiile art. 109 Cod penal care reglementează limitele de pedeapsă în cazul infracțiunilor săvârșite de minori, față de criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal analizate anterior, nu se impune majorarea cuantumului pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare.
moral al inculpatului este concretizat și de faptul că acesta nu are antecedente penale, este elev iar pe de alta partea s-a prezentat la fiecare termen de judecata ceea ce demonstrează ca a înțeles gravitatea faptelor săvârșite.
Raportat acestor împrejurări, instanța de fond a procedat la o judicioasă individualizare a pedepsei, fiind nejustificată cererea Parchetului de a fi mărit cuantumul pedepsei sau de a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
In ceea ce privește, motivul de nelegalitate invocat de către Parchet, si anume faptul ca inculpatului nu i-au fost puse in vedere, potrivit art.359 C.P.P. dispozițiile art.83 Cp. Tribunalul a apreciat ca aceasta omisiune a instanței privește un aspect strict formal si care nu se răsfrânge asupra legalității hotărârii apelate, iar pe de alta parte, revocarea suspendării condiționate va opera cu condiția săvârșirii cu intenție de alte infracțiuni și indiferent daca inculpatului i-a fost atrasa atenția asupra cazurilor de revocare a acestei masuri.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
- încălcarea dreptului la apărare al inculpatului minor, caz de casare prevăzut de art. 385/9 alin.1 pct.6 pr. pen. Se arată că la dezbaterile asupra apelului inculpatul minor a lipsit iar apărarea nu a fost asigurată, deși era obligatorie, potrivit art. 171 alin.2 pr pen.cu consecința nulității absolute prevăzută de art.192 alin.2 C pr.pen.;
- greșita încadrare juridică prin reținerea concursului ideal, menționându-se că nu există o acțiune unică de săvârșire a infracțiunilor de furt și conducere fără permis, având în vedere că pentru a sustrage un autoturism nu este nevoie de permis de conducere. Se invocă cazul de casare prevăzut de art.385/9 alin.1 pct.17 pr. pen;
- greșita individualizare a pedepselor - caz de casare prevăzut de art. 385/9 alin.1 pct.14 pr. pen - constând în aceea că nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.110/1 pr. pen. în sensul supravegherii inculpatului minor până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Curtea va analiza prioritar cazul de casare prevăzut de art. 385/9 alin.1 pct.6 pr. pen. incidența acestuia determinând casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare.
Examinând hotărârea recurată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma cazului de casare menționat mai sus, Curtea constată că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 171 alin.2 pr. pen care prevăd că asistența juridică este obligatorie, printre altele, atunci când inculpatul este minor. Or, în speță, inculpatul era minor la data săvârșirii faptelor, urmând să împlinească vârsta de 18 ani în 10.01.2010.
Așa cum rezultă din cuprinsul părții introductive a deciziei penale nr.506/A/05.10.2009 întocmită în conformitate cu art. 355. pr. pen. la dezbaterile asupra apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 B, inculpatul minor lipsă nu a beneficiat de asistență juridică deși aceasta era obligatorie potrivit art. 171 alin.2 pr. pen, find astfel incidente dispozițiile art. 197 alin.2 pr. pen. nulitatea reglementată de acest text de lege neputând fi înlăturată în niciun mod și luându-se în considerare chiar și din oficiu.
Lipsa apărătorului la judecată când prezența acestuia era obligatorie constituie cazul de casare prevăzut de art. 385/9 alin.1 pct.6 pr. pen. și atrage, conform art. 385/15 alin.2 lit.c pr. pen. casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Așa fiind, Curtea va admite recursul parchetului și va dispune în sensul celor arătate mai sus, instanța de rejudecare fiind TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția I Penală.
Constatarea nulității absolute a deciziei recurate face inutilă analiza celorlalte critici formulate de parchet, urmând ca acestea să fie avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Potrivit art. 192 alin.3 pr. pen cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, urmând ca plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu să fie suportată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva deciziei penale nr.506/A/5.10.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală, în dosarul nr-.
Casează în totalitate decizia penală recurată și trimite cauza spre rejudecare la TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 8.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red-
2 ex/5.01.2010
12 Ianuarie 2010
Președinte:Francisca Maria VasileJudecători:Francisca Maria Vasile, Niculina Alexandru, Florică
