Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 20/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENAL ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENAL NR. 20/R/2009
Ședința public din 14 ianuarie 2009
Instanța compus din:
PREȘEDINTE: Luminița Hanzer judector
JUDECTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin:, procuror șef secție judiciar
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.196/A/29.10.2008 pronunțat în dosar nr- al Tribunalului Maramure ș, inculpatul fiind trimis în judecat pentru svârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat, prev.de art.25 pen. rap.la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,e pen.
La apelul nominal fcut în cauz se prezint inculpatul, asistat de aprtor ales, av., din Baroul Maramure ș, cu delegație la dosar, lips fiind partea vtmat.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care aprtorul inculpatului depune la dosar o copie dup diploma de licenț a inculpatului și dou decizii ale Curții de APEL CLUJ, secția comercial și de contencios administrativ, pentru a dovedi c între inculpat și unitatea angajatoare exist o stare conflictual, inculpatul fiind suspendat din funcție, deși nu s-a pronunțat faț de acesta o hotrâre definitiv de condamnare pân în acest moment.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acord cuvântul pentru susținerea recursului.
Aprtorul inculpatului solicit admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legal și temeinic, în mod corect dispunându-se achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b pr.pen. În subsidiar, solicit achitarea inculpatului în baza art.10 lit.b/1 pr.pen. rap.la art.18/1 pen. deoarece fapta comis nu prezint gradul de pericol social al unei infracțiuni. Arat c deși instanța de apel nu a administrat nicio probațiune, cu toate acestea s-a pronunțat faț de inculpat o hotrâre de condamnare. Consider c instanța de fond a stabilit o stare de fapt corect și a apreciat corect probele existente la dosar, deoarece acestea au fost administrate în fața magistratului. Instanța de fond a concluzionat c din probe rezult vinovția inculpatului pentru svârșirea infracțiunilor care i se rețin în sarcin, fr a se combate, îns, motivarea instanței de fond și fr a se referi la scopul infracțiunilor (în scopul însușirii pe nedrept). Parchetul nu a reușit s dovedeasc faptul c bunurile au fost sustrase în scopul însușirii pe nedrept. Solicit a se avea în vedere și persoana inculpatului, care este absolvent al unei facultți de drept, c are 3 copii, toți la facultate și c nu are antecedente penale, iar valoarea prejudiciului de circa 30 milioane lei a fost recuperat în întregime. Bunurile au fost gsite sigilate la domiciliul inculpatului. Nu exist nicio certitudine c acestea au fost însușite de inculpat în scopul de a dispune pe nedrept de ele. Aceast deposedare trebuie fcut în mod definitiv. Arat c va depune și concluzii scrise la dosar dac se va amâna pronunțarea.
Reprezentanta Parchetului solicit respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legal și temeinic a deciziei atacate. Este real faptul c nu s-au administrat probe la instanța de apel, dar s-au apreciat corect probele administrate în faza de urmrire penal și în fața primei instanțe, astfel c soluția de condamnare este corect. Inculpatul recunoaște comiterea faptei, a artat c a cerut celorlalți inculpați s transporte calculatoarele fr a fi vzuți de angajații societții. Faptul c ulterior a artat c a luat aceste calculatoare pentru a învța s lucreze pe ele, poate fi luat ca o aprare de circumstanț. Infracțiunea s-a comis când s-au luat cele dou calculatoare și au fost transportate la domiciliul inculpatului. S-a solicitat achitarea în subsidiar în baza art.10 lit.b/1 pr.pen. rap.la art.18/1 pen. având în vedere valoarea prejudiciului și faptul c nu are antecedente penale, dar atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal nu a fost sincer. A recunoscut inițial comiterea faptei, îns apoi a revenit și a artat c nu a sustras calculatoarele în scopul însușirii pe nedrept. Pentru toate aceste motive, solicit respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arat c nu a sustras calculatoarele în scopul însușirii lor pe nedrept, ci pentru a învța pe ele. Arat c regret fapta comis și solicit a se avea în vedere c se afl în stare conflictual cu societatea.
CURTEA
Prin sentința penal nr. 86 din 9 iulie 2008 Judectoriei Tg. L s-a dispus achitarea inculpatului (fiul lui G și, nscut la 24 mai 1954 în, județul M, CNP -,. în Tg. L,-, jud. M) pentru instigare la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedur penal rap. la art. 10 lit. d Cod procedur penal.
În baza aceluiași temei legal a fost achitat și inculpatul (fiul lui și, nscut la 10 nov. 1966 în Tg. L, CNP -,. în Tg. L,-, jud. M) pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal.
S-a luat act de faptul c în cauz nu exist constituire de parte civil.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedur penal cheltuielile judiciare au rmas în sarcina statului, iar onorariul de avocat desemnat din oficiu în sum de 100 lei (avocat ) s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.
În considerentele sentinței s-a reținut faptul c inculpatul este încadrat la Administrația Finanțelor Publice Tg.L, jud. M pe postul de "consilier superior clasa I" și în aceast calitate a luat la cunoștinț ca toți ceilalți angajați despre faptul c la data de 22.03.2007 au fost depozitate echipamente PC într-o încpere din incint ( proces-verbal fila 6 din dosarul de urmrire penal). De asemenea, angajaților li s-a adus la cunoștinț faptul c, dup instalarea echipamentelor, toate lucrrile de specialitate vor fi efectuate în regim informatizat (declarație inculpat fila 14 din dosar). Inculpatul, în vârst de 54 de ani, nu știa s lucreze pe calculator și vzând c au trecut câteva luni și echipamentele nu au fost înc instalate a hotrât s ia, pentru o perioad, unul acas pentru ca fiica sa s-l inițieze în acest sens.
Astfel, la data de 08.05.2007, hotrându-se s ia calculatorul acas, în fața cldirii l-a întâlnit pe vecinul su, inculpatul, care fcea parte din echipa de muncitori ce spau șanțuri pentru canalizare. Pentru c pleca pe teren, l-a rugat pe acesta s-i duc acas dou cutii, atunci când avea s termine programul de lucru.
Inculpatul a fost de acord și l-a însoțit pe inculpatul în incint, acesta artându-i de unde s ia cele dou cutii.
La terminarea programului su de lucru, inculpatul a intrat în imobil, a luat cele dou cutii pe care le-a transportat la domiciliul inculpatului, aflat înc pe teren și pe care le-a predat fiicei acestuia. în care se aflau componentele PC-ului au fost gsite nedesfcute și ridicate a doua zi de ctre organele de poliție. Tot a doua zi, atunci când inculpatul l-a întâlnit pe inculpatul i-a dat acestuia suma de 10 lei pentru faptul c i-a transportat bunurile, așa cum îl rugase.
Aceast situație de fapt a fost dovedit cu declarațiile celor doi inculpați (filele 13,14), cu proba testimonial (filele 21, 22, 34 și 40), precum și cu înregistrarea video efectuat de ctre camera de supraveghere din incinta imobilului.
În ceea ce privește îns tragerea la rspundere penal, instanța a apreciat c faptele svârșite de ctre cei doi inculpați nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecat.
Se susține în actul de trimitere în judecat faptul c " inculpatul l-a determinat pe, pe care îl cunoștea de mai mult timp s sustrag echipamentul de tehnic de calcul" și c inculpatul l-a determinat cu intenție pe s sustrag un numr de dou cutii în care se aflau componentele unui echipament PC, în valoare total de 3000 RON și care erau situate într-o încpere a imobilului în care funcționeaz Administrația Finanțelor Publice a orașului Tg.L, jud. "
Instanța a considerat c în cauz sunt incidente dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "d" Cod de procedur penal, cu privire la fiecare dintre cei doi inculpați, pentru urmtoarele considerente:
Este fr putinț de tgad faptul c inculpatul a dorit s duc în domiciliul su echipamentul PC și c l-a rugat pe s fac acest transport.
De asemenea este cert faptul c a luat cutiile de unde îi artase și i le-a dus acestuia acas, iar ulterior a primit 10 lei pentru transport.
Legea penal sancționeaz faptele, fie ele și ilicite, doar dac sunt îndeplinite anumite condiții bine determinate de actul normativ.
, în sensul legii penale, este o persoan care, cu intenție, determin pe o alt persoan s svârșeasc o fapt prevzut de legea penal. În cauza dedus judecții se spune deci, c inculpatul, cu intenție, l-ar fi determinat pe inculpatul s svârșeasc infracțiunea de furt. În condițiile art. 25 Cod penal, ar trebui ca, cu intenție s-l fi determinat pe s sustrag acel calculator în scopul ca acesta s și-l însușeasc pe nedrept.
Din întreg probatoriul cauzei rezult faptul c inculpatul nu a știut nici ce conțin cele dou cutii în care era ambalat echipamentul, cu atât mai puțin nu dorea s-și însușeasc pe nedrept un calculator aparținând Administrației Finanțelor Publice. Nu trebuie omis faptul c inculpatul este un om simplu, un muncitor care spa șanțuri în fața cldirii și care a fost rugat de vecinul su, "domnul inspector", s-i care acas cele dou cutii. Chiar și suma derizorie, de 10 lei, pe care a primit-o ulterior de la vecin este de natur s duc cu gândul la faptul c în nici un caz nu a dorit s-și însușeasc acel calculator (fiind cert c acesta a fost transportat în domiciliul inculpatului ), ci a fost rsplata pentru transport de la un vecin "generos". Chiar acest vecin, inculpatul a spus în declarația sa, faptul c nu știa ce este în cutii și nici faptul c nu are voie s le ia acas.
Astfel, în ceea ce privește fapta svârșit de inculpatul, nu ne aflm în fața infracțiunii de furt calificat, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, respectiv, în ceea ce privește latura subiectiv, fapta nu a fost svârșit cu forma de vinovție cerut de legiuitor pentru a fi sancționat penal, respectiv intenția.
Este adevrat faptul c latura subiectiv a unei infracțiuni este destul de greu de dovedit de ctre cel care acuz, îns, vizionând înregistrarea video a camerei de supraveghere, instanța a putut observa faptul c inculpatul nu a avut atitudinea unei persoane care se ferește, care se teme s nu fie vzut, respectiv a unei persoane care este conștient de faptul c svârșește o fapt ilicit.
Nu ne aflm nici în fața unei situații care ar putea fi încadrat în dispozițiile art. 31 Cod penal.
Inculpatul, a svârșit fr discuție o fapt ilicit îns nu în sensul legii penale. Așa cum a recunoscut, nedovedindu-se contrariul, dorea s duc acas acel calculator pentru a-și ruga copiii s-l învețe s lucreze cu el, știind c în curând aceasta va deveni obligație de serviciu. Acest fapt este cu atât mai credibil cu cât a dovedit, prin înscrisuri (filele 28-33), c nu era foarte agreat la serviciu și se temea c va rmâne fr loc de munc, la vârsta de 54 de ani, în situația în care nu va face faț noilor cerințe.
În aceast situație, având în vedere faptul c, la cererea sa, i-a transportat echipamentul acas pentru a-l folosi o perioad, fapta svârșit de ctre inculpatul este o fapt antisocial dar care poate atrage doar sancțiuni de alt natur și nu penal, legea român sancționând furtul de folosinț doar în cazul vehiculelor.
Dat fiind situația de fapt și întreg probatoriul cauzei, cei doi inculpați beneficiaz în continuare de prezumția de nevinovție în accepțiunea art. 66 Cod de procedur penal, prezumție ridicat la de principiu în art. 5/2 din Codul d e procedur penal.
Prezumția de nevinovție, care se regsește și în art. 6 paragraful 2 din Convenția European pentru Aprarea Drepturilor Omului, ratificat de România prin Legea nr. 30/1994, stabilește c orice persoan acuzat de o infracțiune este prezumat nevinovat pân ce vinovția sa va fi legal stabilit, acest aspect purtând și cu privire la sarcina probei, care revine acuzatorului.
Având în vedere aceste considerente și cum inexistența dovedirii tuturor elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care cei doi inculpați au fost trimiși în judecat atrage, în mod logic, dup sine și inexistența unui suport pentru tragerea la rspundere penal, instanța urmeaz s-i achite pe aceștia conform dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lâng Judectoria Tg. L care a solicitat condamnarea inculpatului pentru instigare la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. a, e Cod penal și a inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal la pedepse privative de libertate.
Prin decizia penal nr. 196/A/29.10.2008 a Tribunalului Maramure ș în baza art. 379 pct. 2 lit. a proc. pen. și art. 382 alin. 1. poc. pen. a fost admis în parte apelul declarat de Parchetul de pe lâng Judectoria Tg. L împotriva sentinței penale nr. 86 din 9 iulie 2008 Judectoriei Tg. L pe care a desființat-o integral și în consecinț:
S-a respins cererea privind schimbarea încadrrii juridice a faptelor inculpaților și din instigare la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 25. pen. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e pen. (pentru inculpatul ) în instigare la infracțiunea de furt prev. de art. 25. pen. rap. la art. 208 alin. 1C. pen. și din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e pen. (pentru inc. ) în infracțiunea de furt prev. de art. 208 alin. 1. pen.
A fost condamnatinculpatul,fiul lui G și, nscut la 24 mai 1954 în, județul M, CNP -,. în Tg. L,-, jud. M la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru instigare la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 25. pen. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e pen. cu aplic. art. 74 lit. a și 76 lit. c pen. dup schimbarea încadrrii juridice a faptei, conf. art. 334. pr. pen. din instigare la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 25.pen. rap. la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a, e pen.
În temeiul art. 81 și 82. pen. s-a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani 5 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83. pen.
În baza art. 71 alin. 2, 5. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a-c pen. și suspend executarea acestor pedepse accesorii pe durata suspendrii condiționate a executrii pedepsei închisorii.
A fost condamnatinculpatul, fiul lui și, nscut la 10 nov. 1966 în Tg. L, CNP -,. în Tg. L,-, jud. M la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e pen. cu aplic. art. 74 lit. a și 76 lit. c pen. dup schimbarea încadrrii juridice a faptei, conf. art. 334. pr.pen. din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e pen.
În baza art. 81 și 82. pen. s-a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani 3 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83. pen.
În baza art. 71 alin. 2 și 5. pen. s-au interzis inc. drepturile prev. de art. 64 lit. a, b pen. și s-a suspendat executarea acestor pedepse pe durata suspendrii cond. a executrii pedepsei principale.
S-a constatat c partea vtmat Direcția General a Finanțelor Publice M pentru Administrația Finanțelor Publice Tg. L nu s-a constituit parte civil în cauz.
În baza art. 191 alin. 1 și 2.proc.pen. a fost obligat inculpatul s plteasc statului suma de 140 lei - chelt. judiciare la prima instanț din care suma de 100 lei reprezint onorariul de avocat desemnat din oficiu și pe inculpatul s plteasc statului suma de 40 lei cu același titlu.
În temeiul art. 192 alin. 3.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rmas în sarcina acestuia.
În cuprinsul motivelor sale de apel, parchetul a fcut trimitere la înregistrarea video vizionat de instanț, la faptul c inculpatul a intrat în sediul prții vtmate de 4 ori, la susținerile inculpatului care i-a cerut s ia cutiile fr s fie vzut de vreun salariat al instituției respective, la declarațiile martorului potrivit cruia inculpatul nu a mai recunoscut faptul c le-a luat, iar la întrebarea polițistului acesta a refuzat inițial s recunoasc faptul c a comis fapta. În faza de urmrire penal inculpatul a recunoscut comiterea instigrii la infracțiunea de furt calificat și și-a motivat-o cu aceea c a suferit o cdere psihic asociat cu consumul de buturi alcoolice.
Pentru a pronunța aceast decizie tribunalul a reținut c din probele administrate în cauz rezult faptul c în data de 8 mai 2007 intimatul-inculpat i-a solicitat intimatului-inculpat s îi transporte la domiciliu de la locul su de munc - Administrația Finanțelor Publice Tg. L dou cutii aparținând acesteia având în interior un calculator și un monitor și i-a solicitat s dea dovad de precauție în sensul de a nu fi vzut de ceilalți colegi ai s
În acest sens cel de-al doilea intimat-inculpat s-a deplasat de mai multe ori (de 4 ori) la sediul Administrației Finanțelor Publice Tg. L, iar cu ocazia ultimei deplasri acesta a transportat de aici (dintr-un birou care nu era închis) la domiciliul celui dintâi intimat-inculpat cutiile mai sus amintite.
Aprarea formulat de intimatul-inculpat în sensul c nu a avut intenția de a-și însuși bunurile în litigiu, ci doar de a învța s opereze pe calculator se va respinge, fiind doar o aprare de circumstanț. În msura în care intenția acestui intimat-inculpat ar fi fost aceasta, ar fi menționat acest aspect de la începutul cercetrilor penale. Or, în cuprinsul declarației date la data de 29 mai 2007 intimatul-inculpat nu a menționat acest aspect, ci dimpotriv a artat c i-a propus celuilalt intimat-inculpat s îi transporte acas cutiile fr s fie vzut de personalul instituției, a recunoscut faptul c este vinovat de svârșirea faptei (furt calificat) și c nu își poate explica aceast fapt.
Nu s-a putut reține nici faptul c intimatul-inculpat nu avea reprezentarea scopului urmrit de intimatul-inculpat atâta timp cât acesta din urm i-a solicitat s manifeste precauție în sensul de a nu fi vzut de ceilalți colegi ai s
Fapta intimatului-inculpat constituie instigare la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e pen. iar cea a intimatului-inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e pen.
În sarcina acestora nu s-a reținut și agravanta de la lit. aaa rt. 209 alin. 1.pen. (a comiterii faptei de dou sau mai multe persoane împreun) întrucât pentru aceasta este necesar conlucrarea simultan a participanților - cerinț care nu este îndeplinit în situația în care unul dintre aceștia este autor, iar cel de-al doilea este instigator, necomițând vreun act de conlucrare. S-a reținut îns agravanta de la lit. e (loc public) întrucât Administrația Finanțelor Publice este un loc care prin natura și destinația sa este întotdeauna accesibil publicului. De asemenea, și biroul din care s-au sustras în mod efectiv bunurile nu era închis (potrivit declarației martorei ), fiind în aceste condiții accesibil publicului.
Întrucât pentru motivele anterior menționate faptele celor doi intimați-inculpați nu pot fi încadrate juridic în infracțiunea de furt și respectiv în instigare la infracțiunea de furt (încadrare juridic solicitat a fi reținut de ctre parchet), s-a respins cererea de schimbare a încadrrii juridice din infracțiunile reținute în rechizitoriu în acestea.
La individualizarea judiciar a pedepselor aplicate intimaților-inculpați tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise și al acestora (nu au antecedente penale), acest ultim element atrgând incidența în cauz a prev. art. 74 lit. a pen. Nefiind dovedit faptul c intimatul-inculpat cunoștea ce anume conțineau cele dou cutii, tribunalul urmeaz i-a aplicat o pedeaps într-un cuantum mai redus decât cel al pedepsei aplicate intimatului-inculpat.
Vzând faptul c scopul pedepselor poate fi atins și fr executarea lor în regim de detenție (intimații-inculpați fiind la prima lor fapt penal) precum și faptul c, în speț, sunt îndeplinite și celelalte cerințe prev. de art. 81.pen. s-a dispune suspendarea condiționat a executrii pedepselor aplicate celor doi intimați-inculpați.
În baza art. 71 alin. 2, 5.pen. li s-au interzis acestora drepturile prev. de art. 74 lit. a, b pen. (pentru intimatul-inculpat și cel prev. de lit. c pentru c s-a folosit de profesia pe care o are pentru a comite fapta-obiect al prezentului dosar) și s-a suspendat executarea lor pe durata suspendrii condiționate a executrii pedepsei principale. Aplicarea art. 64 lit. a teza I pen. se justific întrucât faț de natura infracțiunii se consider c aceștia nu sunt în msur s aprecieze valorile patrimoniale din societate și nu sunt în msur, în mod implicit, s fac aprecieri juste cu privire la modul în care este ales organul legiuitor și celelalte organe de stat care se aleg prin vot. S-a apreciat ca fiind necesar și aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b pen. întrucât ocuparea funcțiilor la care se refer aceste texte legale presupune existența unui profil moral impecabil.
Întrucât partea vtmat Direcția General a Finanțelor Publice M nu s-a constituit parte civil, s-a luat act de aceast împrejurare (în speț nu s-a impus a fi citat în calitate de parte vtmat ANAF B, întrucât, potrivit art. 24 alin. 2 pct. 42 din HG nr. 208/2005, ANAF reprezint statul în fața instanțelor doar în cazul raporturilor juridice fiscale și alte activitți ale agenției-situații care nu se regsesc în speț).
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând soluția atacat ca fiind nelegal și netemeinic și a solicitat casarea deciziei instanței de apel și, rejudecând, s se dispun, în principal achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a proc.pen. rap. la art. 10 lit. b proc.pen.
În subsidiar a solicitat achitarea potrivit art. 10 lit. b/1 proc.pen. rap. la art. 18/1 pen.
În motivarea recursului inculpatul a artat c instanța de fond a stabilit o stare de fapt corect și a evaluat corect probele administrate, dar c instanța de apel a pronunțat o decizie fr a administra nemijlocit vreo prob și c în cauz nu s-a dovedit existența scopului însușirii pe nedrept.
A mai precizat inculpatul c valoarea prejudiciului a fost relativ redus și c a fost integral recuperat, c este absolvent al unei facultți, are în întreținere 3 copii și nu are antecedente penale, aspecte care sunt în msur s conduc la concluzia c fapta nu prezint gradul concret de pericol social al unei infracțiuni.
Pe baza actelor și lucrrilor dosarului, precum și prin prisma motivelor invocate, Curtea constat c recursul inculpatului nu este fondat.
Potrivit art. 208.pen. constituie infracțiunea de furt "uarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fr consimțmântul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept".
Din punct de vedere al laturii obiective, acțiunea de luare, deși este o acțiune unic, se realizeaz prin dou acte: a) deposedarea care presupune scoaterea bunului din sfera de stpânire a posesorului sau detentorului șib) imposedarea care const în trecerea acelui bun în sfera de stpânire a fptuitorului.
Este de observat c inculpatul nu a negat împrejurarea c, la cererea sa, coinculpatul a luat dintr-o încpere situat în incinta Administrației Finanțelor Publice Tg. L dou cutii în care se afla un calculator și un monitor, bunuri pe care le-a transportat la domiciliul recurentului.
Situația este confirmat și prin declarațiile coinculpatului ( 12-17 dos. urm. pen. 13 dos. fond, 27 inst. apel) și declarțiile martorilor ( 25-26 dos. urm. pen. 21 dos. fond), ( 22 dos. fond), ( 34 dos. fond) și ( 40 dos. fond).
Totodat, acțiunea de luare trebuie s se realizeze fr consimțmântul persoanei în posesia sau detenția creia se afla bunul, aceast cerinț fiind realizat și atunci când persoana vtmat nu a fost pus în situația de a-și exprima sau acordul.
În speț, recurentul recunoaște c nu a adus la cunoștința vreunei persoane abilitate din cadrul Administrației Finanțelor Publice Tg. L c urma s ia acas bunurile menționate și c nu avea o asemenea permisiune ("art c nu am anunțat pe nimeni din conducere c urmeaz s iau calculatorul acas"; "nu cred c avea de unde s știe c nu am permisiunea de a lua calculatorul acas" - 14 dos. fond). De asemenea, lipsa consimțmântului prții vtmate l-a determinat pe recurent s-l atenționeze pe coinculpat "s nu îl vad cineva sus în birouri" (14 dos. fond).
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de furt se comite cu intenție direct și este condiționat în realizarea sa și de cerința îndeplinirii scopului însușirii pe nedrept.
În literatura de specialitate și în practica judiciar s-a statuat în mod constant c "un lucru se socotește însușit în momentul în care fptuitorul îl ia în stpânire și poate dispune de el, adic poate s-l consume, s-l foloseasc sau s-l înstrineze" (,Explicații teoretice ale Codului penal român,vol. III, Ed Academiei, B, 1971, p. 600).
Scopul însușirii pe nedrept este realizat ori de câte ori fptuitorul urmrește s treac, fr îndreptțire și în mod definitiv, acel bun în stpânirea sa efectiv, spre a dispune de el ca și când i-ar aparține. Mai mult, atingerea efectiv a scopului nu este cerut de lege, fiind suficient ca fptuitorul s urmreasc scopul însușirii pe nedrept.
Neavând nici un drept asupra bunurilor, recurentul le-a luat din posesia prții vtmate fr consimțmântul acesteia, le-a transportat la domiciliul su unde urmau a fi folosite de ctre susnumitul ca un adevrat proprietar, intrând astfel în stpânirea sa efectiv și definitiv, inculpatul recurent având astfel reprezentarea faptului c partea vtmat este pus în imposibilitate de a-și exercita drepturile asupra acelor bunuri și-i cauzeaz o pagub, ceea ce face ca cerința scopului prevzut de lege s fie îndeplinit.
Susținerea inculpatului potrivit creia a luat bunurile deoarece urmrea s învețe s opereze pe calculator nu poate fi primit atâta timp cât partea vtmat nu a fost încunoștințat asupra acestui demers și nu a permis scoaterea de bunuri din incinta unitții.
Împrejurarea c bunurile au fost recuperate de ctre partea vtmat nu este de natur a înltura existența scopului însușirii pe nedrept deoarece, pe de o parte, inculpatul a intrat în stpânirea definitiv și deplin a bunurilor, iar pe de alt parte, paguba a fost recuperat ca urmare a demersurilor organelor de urmrire penal, sesizate fiind de partea vtmat.
Pe cale de consecința, Curtea concluzioneaz c nu este întemeiat critica potrivit creia infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecat și pentru care s-a dispus condamnarea de ctre instanța de apel nu întrunește toate elementele constitutive, lipsind latura subiectiv.
Referitor la aplicarea art.18/1 pen. curtea reține c la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de svârșire a faptei, de scopul urmrit, de împrejurrile în care a fost comis, de urmarea produs precum și de persoana și conduita infractorului.
Atunci când se apreciaz dac fapta svârșit prezint sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie s se aib în vedere, printre altele, și urmrile faptei sunt reduse și amploarea acesteia.
De altfel, sancțiunea aplicat, penal sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizrii scopului su și al legii, numai în msura în care corespunde gravitții faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezint în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența msurii luate faț de el.
În speț, fapta inculpatului nu întrunește condițiile cerute de art.18/1 pen.
Astfel, în aprecierea gradului de pericol social concret, nu se poate face abstracție de circumstanțele reale în care s-a comis fapta.
Or, din probe rezult c inculpatul a antrenat în activitatea infracțional înc o persoan pe care a "instruit-o" cu privire la modul de sustragere (i-a artat locul unde erau depozitate bunurile și l-a atenționat s nu fie vzut într-un loc unde prezența sa nu era justificat), fapta a fost comis în loc public, iar prejudiciul, deși recuperat, a fost unul destul de ridicat aspecte care conduc instanța la concluzia c aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ nu este suficient pentru realizarea scopului de coerciție și reeducare.
Este adevrat c inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut, în esenț, comiterea infracțiunii, încercând totuși s-și atenueze rspunderea penal invocând aspecte neveridice. Aceste elemente, îns, nu pot fi privite izolat de celelalte circumstanțe în care s-a comis infracțiunea și nu sunt suficiente pentru a conchide c fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind avute totuși în vedere de ctre instanța de apel în procesul de individualizare a modalitții de executare a pedepsei.
Pentru toate aceste motive în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b proc.pen. se va respinge ca nefundat recursul inculpatului, iar decizia atacat se va menține în totalitate ca fiind legal și temeinic.
Potrivit art. 192 al. 2.proc.pen. inculpatul va fi obligat s achite 200 lei cheltuieli judiciare ctre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui G și, ns. la 24 mai 1954,. în Tg. L- jud. M) împotriva deciziei penale nr. 196/A din 29 octombrie 2008 Tribunalului Maramure
Oblig pe inculpatul recurent s plteasc în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitiv.
Dat și pronunțat în ședința public din data de 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red./
2 ex. - 23.01.2009
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Luminița HanzerJudecători:Luminița Hanzer, Vasile Goja Ana Covrig