Infractiuni silvice Spete. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 22/R/2009
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Luminița Hanzer JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin:, procuror șef secție judiciară
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.165/A/24.09.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor silvice, prev.de art.32 alin.1 din nr.OG96/1998 republicată și respectiv, prev. de art.98 alin.1 și 4 din Codul Silvic.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av., din Baroul Maramureș, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile Direcția Silvică B M și Primăria comunei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul ales al inculpatului depune la dosar concluziile scrise, precum și adresa cu nr.13646 din 17.12.2008 a Direcției Silvice B M, cu mențiunea că aceasta a fost depusă ca urmare a demersurilor făcute de inculpat prin cabinetul avocațial și solicită a fi avută în vedere de instanță la soluționarea cauzei.
Totodată, depune la dosar o cerere formulată de apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., privind acordarea parțială a onorariului avocațial, pentru studiul dosarului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și, în principal, să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Judecătoria Sighetu Marmației, având în vedere că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, deoarece acesta nu a știut față de cine răspunde și în ce limite. Instanța de fond, verificând regularitatea actului de sesizare, trebuia să pună în discuție calitățile procesuale ale părților. În speță, prejudiciul a fost cauzat patrimoniului comunei, care avea în administrare parcela, de pe care se susține că inculpatul a tăiat cei doi arbori. Prin urmare, partea civilă nu a fost corect stabilită, inculpatul fiind obligat la plata despăgubirilor civile către Direcția Silvică și nu către Primăria com. De asemenea, în fața instanței de fond, inculpatul a arătat că-și menține declarația dată în cursul urmăririi penale, însă aceasta nu echivalează cu o cercetare judecătorească. Hotărârea de condamnare se bazează numai pe probele administrate în faza de urmărire penală și pe declarația coinculpatului din dosar. Nu s-au făcut confruntări între cei doi inculpați și atunci, dacă coinculpatul a arătat că a tăiat alți arbori, de ce ar fi mai valoroasă susținerea acestuia decât a inculpatului, care recunoaște comiterea faptei, dar declară alte dimensiuni ale arborilor. Pentru aceste motive, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În subsidiar, solicită în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b sau d pr.pen. achitarea inculpatului pentru infracțiunea care i se reține în sarcină. Acesta a avut cerere aprobată de către pădurar pentru a tăia lemne și în acest sens există declarații de martori la dosar. Soluția de achitare se impune a fi pronunțată în baza art.10 lit.d pr.pen. Raportat la adresa depusă la dosar, paguba cauzată nu este de 5 ori mai M decât prețul unui mc de masă lemnoasă și ca atare, se impune achitarea pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală, în baza art.10 lit.b pr.pen. Arată că nu susține achitarea inculpatului în baza art.10 lit.b/1 pr.pen. cu aplic.art.18/1 pen. dat fiind dispozițiile din legea specială - art.120 din Legea nr. 46/2008.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a celor două hotărâri pronunțate anterior. Prima instanță și cea de apel, au pronunțat soluții corecte, s-a stabilit o stare de fapt pe baza probelor corect administrate, în faza de urmărire penală. Declarațiile coinculpatului și ale martorilor, înlătură apărarea inculpatului. Acesta a arătat că a tăiat un, avea acordul pentru acest lucru, motiv pentru care s-a și dispus pentru această faptă, neînceperea urmăririi penale. Dar, în speță a fost trimis în judecată pentru că a tăiat doi arbori, fără a avea aprobare. Acest aspect l-a arătat coinculpatul, care a auzit când inculpatul a tăiat arborii și l-a ajutat să-i încarce în căruță. S-a arătat că inculpatul avea acordul Primăriei. Cererea acestuia pentru tăierea arborilor a fost aprobată, dar numai după comiterea faptei, deci nu poate fi luată în considerare. S-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare pentru că nu s-au stabilit în mod corect calitățile procesuale. Primăria com. se află în administrarea Ocolului Silvic, astfel că în mod corect s-a stabilit calitatea de parte civilă în această cauză. Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apărătorul inculpatului arată că există un contract de prestări servicii, conform căruia Direcția Silvică este paznicul pădurii, dar proprietar este Primăria com. astfel că paguba s-a creat în patrimoniul Primăriei. Inculpatul a fost obligat nelegal să plătească despăgubiri civile către Direcția Silvică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptei și că a tăiat arborii având aprobarea verbală a pădurarului.
CURTEA
Prin sentința penală nr.75/19 februarie 2008, Judecătoria Sighetu Marmațieia condamnat pe inculpații:
1. (fiul lui și, născut la 13 aprilie 1988, în S-M),
- pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev. de art. 32 al. 1 teza I și II din nr.OG 96/1998, republicată în 2003, cu aplicarea art. 74 lit.a, c, art. 76 lit. penal, la 300 lei amendă;
- pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev. de art. 98 al. 1 și 4 din Codul silvic, cu aplicarea art. 74 lit.a, c, art. 76 lit.f penal, la 400 lei amendă.
În temeiul art. 33 lit. a și 34 lit.c penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai M, de 400 lei amendă.
S-a constatat că prejudiciul în valoare de 618 lei, a fost recuperat prin restituirea materialului lemnos și achitarea sumei de 222 lei, potrivit chitanței nr. -/15.06.2007, eliberată de Ocolul Silvic.
2. (fiul lui și, născut la 04.06.1982, în ),
- pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev. de art. 32 al. 1 din nr.OG 96/1998, republicată în 2003, cu aplicarea art. 74 lit.c, 76 lit.f penal, la 300 lei amendă;
- pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev. de art. 98 al. 1 și 4 din Codul silvic, cu aplicarea art. 74 lit.c, 76 lit. penal, la 400 lei amendă.
În temeiul art. 33 lit.a și 34 lit.c penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai M, de 400 lei amendă.
În temeiul art. 14 al.3 lit.b și 346 al.1 pr.penală, raportat la art. 998.civil, a obligat inculpatul să plătească părții civile Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, Direcția silvică B M, suma de 591 lei, despăgubiri civile.
În temeiul art. 83.penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 383 din 1 septembrie 2005, Judecătoriei Sighetu -M, inculpatul urmând să execute și pedeapsa de 6 luni închisoare, cu consecințele art. 71 și 64 lit. a -c, penal.
În temeiul art. 191 al.2 pr. penală, inculpatul, a fost obligat să plătească statului 175 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorar avocat din oficiu, iar inculpatul, 75 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că în cursul lunii februarie 2007, inculpatul însoțit de martorul, s-a deplasat pe terenul proprietatea acestuia situat în locul numit "", de unde a tăiat doi arbori de esență molid, din care unul s-a aflat pe suprafața împădurită și amenajată silvic (III, 63/c), iar celălalt s-a aflat pe o parcelă de natură fânaț.
Inculpatul nu a avut aprobare în condițiile legii pentru le tăiat din pădure, acesta fiind evaluat la 396 lei.
În cursul lunii martie 2007, inculpatul, însoțit de martorul s-a deplasat din nou în locul numit "" și fără să posede forme legale, a tăiat de pe picior 1 de esență molid, pe care l-a încărcat și l-a transportat cu ajutorul martorului.
Locul comiterii acestei fapte îl reprezintă pădurea amenajată silvic (III, 57/B) administrată de Ocolul Silvic, proprietatea Primăriei.
Prejudiciul cauzat fondului forestier național, a fost stabilit la suma de 222 lei.
În timpul comiterii faptei descrisă anterior, inculpatul s-a întâlnit în pădure cu inculpatul, care era singur. Acesta din urmă s- oprit într-o zonă apropiată de cea în care se afla învinuitul (la 30. distanță) și a tăiat de pe picior fără aprobare în condițiile legii, doi arbori de esență molid. Apoi, cu ajutorul inculpatului, i-a încărcat pe căruță și a plecat spre casă, practic cei doi inculpați părăsind pădurea în același timp. Valoarea celor doi arbori a fost stabilită la 591 lei.
Faptele inculpatului care în lunile februarie, martie 2007, în mod repetat s-a deplasat în suprafețele împădurite amenajate silvic, proprietatea învinuitului și a Primăriei, de unde fără să posede forme legale, a tăiat de pe picior doi arbori de esență molid, totalizând 618 lei, s-a constatat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii silvice prev. de art. 32 alin.1 teza I și II din nr.OG 96/1998.
Fapta inculpatului, care în cursul lunii martie 2007 s-a deplasat în pădurea Primăriei, amenajată silvic și fără să posede forme legale, a tăiat de pe picior doi arbori de esență molid, în valoare de 591 lei, s-a constatat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii silvice prev. de art. 32 alin.1 din nr.OG 96/1998.
Fapta inculpatului, care în cursul lunii martie 2007, fără să posede forme legale, a luat din pădurea Primăriei un de esență molid și apoi l-a ajutat pe învinuitul să-și însușească alți doi arbori tăiați din același perimetru (III, 57/B), totalizând un prejudiciu în valoare de 813 lei s-a constatata că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii silvice prev. de art. 98 alin. 1 și 4 din Codul Silvic.
Fapta inculpatului care în cursul lunii martie 2007, și-a însușit cei doi arbori tăiați fără drept din pădurea Primăriei (III, 57/B), cu ajutorul învinuitului, cauzând un prejudiciu în valoare de 591 lei, s-a constatat că, constituie infracțiunea silvică prev. de art. 98 alin. 1 și 4 din Codul Silvic.
Ținând seama de disp. art.72 și 52.pen. raportat la pericolul social al faptelor, la persoana inculpatului care este în vârstă de 19 ani, necăsătorit, fără copii minori, nu posedă antecedente penale, a recunoscut sincer faptele comise și a recuperat prejudiciul, instanța l-a condamnat la pedeapsa amenzii, cu aplicarea art. 74 lit.a, c, 76 lit. penal, potrivit dispozitivului sentinței, cu aplicarea art. 33 lit.a și 34 lit.c penal.
Instanța a constatat că prejudiciul în valoarea de 618 lei a fost recuperat prin restituirea materialului lemnos și achitarea sumei de 222 lei, potrivit chitanței nr. -/15.06.2007 eliberată de Ocolul silvic.
Pe inculpatul - în vârstă de 25 de ani, căsătorit, cu doi copii minori în întreținere, cu antecedente penale - instanța l-a condamnat la pedeapsa amenzii, potrivit dispozitivului sentinței, cu aplicarea art. 74 lit.c, 76 lit.f, 33 lit.a și 34 lit.c penal.
Prin sentința penală nr. 383 din 1 septembrie 2005 Judecătoriei Sighetu M, inculpatul a mai fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendare condiționată pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, și deoarece faptele din prezenta cauză au fost comise în interiorul acestui termen, instanța a făcut aplicarea prev. art. 83.penal, revocând suspendarea condiționată a pedepsei de 6 luni închisoare, urmând să execute și pedeapsa de 6 luni închisoare, cu consecințele art. 71 și 64 lit.a-c penal.
Inculpatul, s-a apărat cu faptul că a avut aprobare din partea Primăriei com. pentru cantitatea de 3. lemn de foc, potrivit cererii depuse la dosar de la fila 83, la data de 6 martie 2007.
Instanța a apreciat că această cerere nu-i dădea dreptul să taie, fără forme legale, respectiv arborii să fie marcați și să obțină bon de transport.
Cererea inculpatului este trecută în borderoul com. de la filele 84-86, însă acest borderou nu are nr. de înregistrare, iar telefonic secretarul com. a comunicat instanței că partida pentru exploatarea lemnelor pentru persoanele trecute în borderou, a fost aprobată doar în luna august 2007, iar cei menționați nu aveau voie să facă exploatarea decât după marcarea lemnelor.
In temeiul art. 14 al.3 lit.b și 346 al.1 pr.penală, raportat la art. 998.civil, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, Direcția silvică B M, suma de 591 lei, despăgubiri civile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care, prin apărător, a solicitat achitarea sa, în baza dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d pr.penală, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina sa. A susținut că exploatarea materialului lemnos s-a făcut în baza cererii aprobate de Primăria comunei (fila 70 din dosarul primei instanțe). Pe de altă parte, prejudiciul nu a fost corect determinat, întrucât la calculul acestuia, nu s-a ținut seama de categoriile și diametrele cioatelor indicate de apelantul inculpat cu ocazia cercetării la fața locului.
În subsidiar, s-a solicitat achitarea în baza dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.1pr.penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, ținându-se seama că inculpatul avea aprobare, iar arborii însușiți erau doborâți de fenomene naturale.
Pe de altă parte, s-a mai arătat că faptele comise de inculpat se impune a fi încadrate juridic potrivit dispozițiilor legale prev. de Legea nr.46/2008, în prev. art.108 al.1 lit.a și art.110 al.1 lit.a și al.2, cu aplicarea art.13 Cod penal.
Prin decizia penală nr.165/A/24septembrie 2008, Tribunalul Maramureșa admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.75 din 19 februarie 2008 Judecătoriei Sighetu M, care a fost desființată în parte, în cel privește pe inculpatul, doar sub aspectul încadrării juridice a faptelor și a pedepselor accesorii și judecând în aceste limite,
In temeiul art.334 pr.penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul:
- din infracțiunea prev. art.32 al 1 din OG. 96/1998 republicată cu aplic. art.74 lit.c, 76 lit.f penal în infracțiunea prev. de art.108 al.1 lit.a din Legea nr.46/2008 cu aplic. art.74 lit.c, 76 lit.f penal și art.13 penal;
- din infracțiunea prev. de art.98 al.1 și 4 din Codul silvic cu aplic. art.74 lit.c, 76 lit.f penal în infracțiunea prev. art.110 al 1 lit.a, al.2 lit.a din Legea nr.46/2008 cu aplic. art.74 lit.c, 76 lit.f penal și art.13 penal,
și au fost menținute pedepsele aplicate pentru săvârșirea acestora.
S-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului prev. de art.64 lit.c penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Instanța de apel a constatat că, starea de fapt stabilită de prima instanță corespunde probelor administrate în cauză, din acestea reieșind că în luna martie 2007, inculpatul a tăiat, fără drept, doi arbori de esență molid din pădurea Primăriei, aflată în administrarea Ocolului Silvic (UP III, a 57/B), cauzând un prejudiciu de 591 lei. Apoi, cu ajutorul inculpatului, inculpatul și-a însușit cei doi arbori tăiați, transportându-i la domiciliu.
Inculpatul a invocat în apărare faptul că arborii însușiți proveneau din doborâturi de fenomene naturale, că au fost exploatați în baza aprobării primăriei și că aceștia aveau diametre cuprinse între 28- 40 mm, contrar dimensiunilor reținute în fișa de calcul a prejudiciului.
Tribunalul a apreciat însă că, susținerile inculpatului sunt infirmate de probele administrate în cauză. Astfel, anterior faptei pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză, respectiv în luna noiembrie 2006, inculpatul cu acordul scris al Primăriei comunei și-a însușit un de esență molid cu diametrul de peste 100 cm și alți 3 arbori cu diametre cuprinse între 28- 40 cm, care fuseseră doborâți de fenomene naturale, însă pentru această faptă s-a dispus prin rechizitoriu, neînceperea urmăririi penale.
Ca atare, arborii indicați de inculpatul, cu ocazia cercetării la fața locului și menționați în procesul verbal ( fila 8 dosar ) aveau tăietura foarte veche și erau doborâți de fenomene naturale, însă pentru acești arbori inculpatul nu a fost trimis în judecată.
Din declarațiile inculpatului, reiese că în luna martie 2007, la o distanță mică de locul unde se afla, l-a văzut și auzit pe inculpatul când a doborât de pe picior doi arbori de esență molid, după care l-a ajutat să încarce arborii în căruță, constatând că arborii aveau tăieturile proaspete și erau arbori verzi, respectiv nu erau arbori doborâți de fenomene naturale. Cu ocazia cercetării la fața locului, a indicat corespunzătoare celor doi arbori tăiați de inculpatul (proces verbal - fila 6 dosar,).
arborilor de către inculpatul este confirmată și de martorii și, care arată că arborii transportați acasă de inculpat aveau tăietura proaspătă la și nu puteau fi doborâți de fenomene naturale.
Împrejurarea că inculpatul a depus la Primăria comunei o cerere pentru aprobarea tăierii cantității de 3 mc lemn de foc, nu înlătură caracterul penal al faptei. Cererea a fost aprobată doar formal și cuprinsă într-un borderou de cereri, însă acest borderou nu a primit număr, iar cererea nu a fost aprobată decât mult ulterior comiterii faptei, pentru partida privind exploatarea lemnelor pentru persoanele trecute în borderou, nu au fost eliberate bonuri și nu s-a realizat marcarea arborilor, astfel că arborii au fost exploatați fără forme legale.
Calculul valorii pagubei produse de inculpatul, a avut la bază diametrele arborilor tăiați efectiv de acesta și nu cei indicați ca doborâți de fenomene naturale, stabilindu-se un prejudiciu de 591 lei (fișa de calcul - fila 35 dosar ).
În cursul judecării apelului, date fiind modificările legislative intervenite, s-a solicitat calculul valorii pagubei, ținându-se seama de dispozițiile nr.OUG85/2006 și Ordinul nr.933/30.11.2007 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior - 74 lei, comunicându-se de către Ocolul Silvic, prin adresa nr.1733/21.08.2008, un prejudiciu de 634 lei.
Prin urmare, în oricare dintre variantele de calcul, paguba cauzată de inculpatul, este de cel puțin 5 ori mai M decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Pe de altă parte, având în vedere că de la data săvârșirii infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei, a intervenit o lege nouă, respectiv Legea nr.46/2008, s-a constatat că se impune aplicarea art.13 penal, privind legea penală mai favorabilă.
S-au avut în vedere că dispozițiile art.98 al.1 din Legea nr.96/1996 și art.32 al.1 din nr.OUG96/1998 au fost abrogate prin Legea nr.46/2008, însă infracțiunile se regăsesc incriminate și prin noua lege în art.110, respectiv art.108.
Din compararea textelor legale menționate s-a constatat că noile reglementări legale, respectiv art.108 al.1 lit.a și art.110 al.1 lit.a din Legea nr.46/2008, nu prevăd condiții de incriminare mai nefavorabile, ținându-se seama că în cauză s-a stabilit că, prin oricare modalitate de calcul a prejudiciului, acesta este de cel puțin 5 ori mai M decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
În privința pedepselor, s-a constatat că ambele legi sancționează fapta de tăiere fără drept de arbori cu închisoarea de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă, iar sub aspectul infracțiunii de furt de arbori, legea nouă prevede limite speciale de pedeapsă mai reduse, închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă, față de vechea reglementare, care prevedea închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă.
Pentru aceste considerente și având în vedere că în cauză s-a dovedit vinovăția inculpatului în comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, fapte ce nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de importanță, tribunalul a constatat că se impune încadrarea juridică a faptelor potrivit noilor reglementări legale cu menținerea însă, a pedepselor aplicate de prima instanță.
Sub aspectul pedepselor accesorii aplicate de prima instanță, s-a constatat că în mod greșit s-a interzis și dreptul prev. de art.64 lit.c penal, întrucât inculpatul nu s-a folosit la comiterea infracțiunilor de vreo funcție sau profesie, fiind astfel legitimă doar aplicarea celorlalte pedepse accesorii și în consecință, s-a înlăturat interzicerea dreptului prev. de art.64 lit.c penal.
Împotriva deciziei Tribunalului Maramureș, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând, în principal, casarea deciziei și a sentinței judecătoriei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond - în temeiul art.385//15 alin.1 pct.2 lit. c pr.pen. iar în subsidiar, casarea hotărârilor anterioare și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b pr.pen.
În motivarea recursului, în sensul solicitării principale, s-a arătat că, nu s-a stabilit în mod corect de către instanțe calitatea de parte civilă în cauză, respectiv a Primăriei Comunei, în loc de Direcția Silvică M, aceasta din urmă fiind doar paznicul pădurii și nu proprietarul, în dauna căruia s-a produs paguba, iar primăria ( în calitate de parte vătămată), nu a fost legal citată, prin primar.
Pe de altă parte, instanța de fond nu a făcut o cercetare judecătorească corespunzătoare, pentru a lămuri cauza sub toate aspectele, nu a apreciat corect probele administrate, neținând seama de recunoașterea inculpatului cu privire la tăierea a doi arbori, pentru care avea aprobare din partea primăriei, luând în considerare doar declarația coinculpatului.
Nu s-a făcut o identificare legală a amplasamentului de unde au fost tăiați arborii, această operațiune fiind realizată de o persoană neautorizată și interesată în cauză - pădurarul.
Valoarea prejudiciului nu a fost corect stabilită, întrucât aceasta nu este de 5 ori mai M decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în acest sens fiind și adresa emisă de Direcția Silvică B M, depusă la instanța de recurs, prin care se atestă că, valoarea arborilor tăiați de inculpat cu acordul pădurarului este de 146,095 lei.
În sensul solicitării subsidiare, de achitare a inculpatului, s-a arătat că, inculpatul a avut aprobările necesare pentru o cantitate de 3 mc. material lemnos de esență rășinoasă, astfel că sub aspect subiectiv, a avut convingerea că are dreptul să procedeze de maniera în care a acționat.
Apoi, în cursul urmăririi penale, dar și la judecarea în apel - când s-a refăcut calculul prejudiciului, s-au reținut nelegal, alte diametre ale arborilor tăiați ( 52.1-56 și 56.1-60 ) decât cele indicate de inculpat în procesul verbal de cercetare la fața locului (40/40 și 30/30 cm) acestea din urmă, trebuind a fi avute în vedere la calcularea prejudiciului.
Verificând hotărârea atacată, în baza materialului și lucrărilor de la dosar, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art. 385/14 pr.pen. Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele, ce se vor arăta în continuare.
În ceea ce privește motivul de casare prev. de art.385/9 alin.1 pct.21 pr.pen. pentru care s-a susținut că se impune casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.c pr.pen. Curtea constată că acesta nu este incident în cauză.
Astfel, s-a invocat împrejurarea că instanțele nu s-au preocupat de stabilirea corectă a persoanei în patrimoniul căreia s-a produs paguba, urmare a faptelor comise de inculpat, deci nu s-au stabilit corect calitățile procesuale de parte civilă, respectiv parte vătămată, iar aceasta din urmă, în persoana Primăriei comunei, nu a fost legal citată.
După cum se știe, exercitarea acțiunii civile în procesul penal este guvernată de principiul disponibilității, ceea ce semnifică posibilitatea persoanei vătămate printr-o infracțiune, să solicite sau nu, repararea pagubei cauzate prin infracțiune ori dreptul de a renunța la calitatea sa.
În cauză, dat fiind raporturile contractuale care există între Direcția Silvică B M, prin Ocolul Silvic și Consiliul Local al comunei ( contract prestării servicii - filele 46-53 dosar ), primul în calitate de prestator servicii, respectiv de administrator al fondului forestier proprietate publică a Primăriei, iar al doilea în calitate de beneficiar, proprietar al fondului forestier - deși persoane vătămate prin faptele inculpatului, rezultă că sunt atât administratorul fondului forestier, cât și proprietarul, pretenții civile în cauză a formulat doar primul, nefiind obligatoriu, în toate cazurile, ca proprietarul să fie cel care solicită despăgubiri.
Aceasta, pentru că, pe de o parte, potrivit contractului de prestări servicii, administratorul fondului este cel care constată pagubele produse, iar pe de altă parte, potrivit reglementărilor legale în domeniu, prejudiciul produs pădurii, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de personalul silvic împuternicit potrivit legii și se recuperează de ocolul silvic care asigură administrarea pădurii, iar sumele reprezentând contravaloarea prejudiciului care se recuperează se distribuie conform dispozițiilor legale, deoarece prin tăieri ilegale de arbori, se produc pagube nu doar în patrimoniul proprietarului, ci și la nivelul fondului forestier național - așa cum sunt reglementate aceste aspecte în Legea nr. 46/2008 ( art.1 și urm. art.104 -105).
Cât privește nelegala citare a Primăriei, în calitate de parte vătămată, acest caz de casare poate fi invocat doar de partea lipsă la judecată, nelegal citată, și nu de inculpatul recurent, dacă această împrejurare nu a putut influența soluția cu privire la inculpatul recurent, iar în cauză nu a influențat-
În privința celorlalte motive de recurs, invocate tot în cadrul solicitării principale, de trimitere a cauzei spre rejudecare ( cercetare judecătorească necorespunzătoare, în sensul că nu s-au administrat toate probele necesare clarificării cauzei sub toate aspectele - confruntări; stabilirea corectă a amplasamentului terenului de pe care au fost tăiați arborii; calculul corect al prejudiciului ), se constată că, nici acestea nu se circumscriu vreunui caz de casare prevăzut de art.385/9 pr.pen. și în special, celor prev. de pct.9,10 pr.pen.
Aceasta deoarece, cercetarea judecătorească s-a desfășurat cu respectarea principiilor judecății în primă instanță - contradictorialității, nemijlocirii și oralității - în aceste condiții fiind audiați inculpații, martorii, R G, ,. De asemenea, pentru verificarea apărărilor inculpatului recurent au fost solicitate relații de la partea vătămată, instanța pronunțându-se prin hotărâre asupra probelor administrate, cât și asupra apărărilor inculpatului.
În privința solicitării subsidiare, de achitare a inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b pr.pen. pe motiv că, fapta nu este prevăzută de legea penală, Curtea constată, de asemenea că, nu este incident cazul de casare căruia i se circumscrie acest motiv de recurs - art.385/9 pct.13 pr.pen.
Astfel, în susținerea acestui motiv s-a invocat, pe de o parte, că inculpatul a avut aprobare pentru o cantitate de 3. material lemnos, procedând deci la tăierea arborilor, convins fiind că este îndreptățit să procedeze astfel, iar pe de altă parte că, la calcularea prejudiciului nu s-au avut în vedere categoriile de arbori indicate de inculpat ( cu diametrele de 40/40 cm și 30/30 cm), ipoteză în care, valoarea arborilor se situează sub cea prevăzută de lege pentru antrenarea răspunderii penale.
În mod corect, ambele instanțe, pe baza probatoriului administrat, au stabilit că apărările inculpatului nu se verifică în cauză și că, el este autorul faptelor reținute în sarcina sa.
S-a reținut corect că, aprobarea de care face vorbire inculpatul este reală într-adevăr, conform comunicării din partea Primăriei Comunei, însă aceasta este doar una formală, atâta timp cât, inculpatul a procedat la tăierea arborilor înainte de eliberarea bonurilor și de marcarea acestora, deci fără îndeplinirea tuturor formalităților prevăzute de legislația în domeniul silvic.
Trecând deci peste această apărare, fără relevanță sub aspectul vinovăției inculpatului, verificându-se și apărările cu privire la categoriile de arbori tăiați, s-a apreciat corect de către instanțe, pe baza probelor administrate și judicios interpretate că, nu arborii indicați de inculpat cu ocazia cercetării la fața locului și care, erau doborâți de fenomene naturale, au fost cei care au făcut obiectul material al infracțiunilor din prezenta cauză, în acest sens fiind nu numai declarația coinculpatului, ci și a martorului ( ambii prezenți în pădure la data când inculpatul a tăiat arborii, auzind și văzând când inculpatul a tăiat și transportat arborii), precum și a martorului, care cu ocazia deplasării la fața locului cu inculpatul ( prima cercetare la fața locului s-a făcut doar cu inculpatul ), a constatat că arborii indicați de inculpat aveau tăietura foarte veche și, chiar de una dintre primele declarații ale inculpatului, în care acesta recunoaște că a tăiat doi arbori ( fila 78 dosar ), spre deosebire de poziția din fața instanței, când arată că, arborii erau tăiați de alte persoane, el doar i-a secționat și încărcat pe căruță.
Așa fiind, se constată că instanța de apel, corect a înlăturat apărările inculpatului, desființând hotărârea atacată doar sub aspectul încadrării juridice a faptelor și conținutului pedepselor accesorii aplicate inculpatului.
În consecință, recursul în cauză apare ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 25 lei, onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, sumă ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 125 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 25 lei reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și născut la 4 iunie 1982), domiciliat în comuna nr. 606, jud. M, împotriva deciziei penale nr.165/A din 24 septembrie 2008 Tribunalului Maramureș.
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 25 lei, onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, av., sumă ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 125 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 25 lei reprezintă onorariul avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./23.01.2009
Președinte:Luminița HanzerJudecători:Luminița Hanzer, Vasile Goja Ana Covrig
