Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 24/2010. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 24/R/2010

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală

JUDECĂTORI: Delia Purice, Ioana Cristina Morar Valentin

: -

GREFIER:

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 285/A din data de 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, inculpații fiind trimiși în judecată după cum urmează:

inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 40 alin. 1.pen. inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de deținere, asistat de apărător din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat R din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, în substituirea d-ului avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile, și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Întrebați fiind de către instanță, conf. disp. art. 70.proc.pen. dacă doresc să dea o declarație în fața instanței de recurs, inculpații, și arată că sunt de acord, declarațiile lor fiind consemnate conform proceselor verbale depuse la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 285 din data 9 noiembrie 2009 și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună reindividualizarea pedeapsei aplicate inculpatului, în sensul reducerii acesteia. Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că inculpatul la momentul săvârșirii faptei se afla la ștrandul clujean. Probele administrate în cauză nu sunt de natură să răstoarne declarațiile martorilor și trebuie interpretate în favoarea inculpatului. Cu onorar.

Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale prin care s-a respins apelul formulat de inculpat sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, respectiv 2 ani și 8 luni închisoare cu executare. S-a reținut la individualizarea judiciară a pedepsei disp. art. 74 lit. c pen. având în vedere atitudinea inculpatului, care a regretat săvârșirea faptei, iar prejudiciul cauzat a fost recuperat parțial. A precizat în detaliu modul și împrejurările săvârșirii infracțiunii. Solicită să se dea o mai mare eficiență disp. art. 74 lit. c pen. având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale. Cu onorar.

Apărătorul din oficiu al inculpatului arată că recursul inculpatului vizează exclusiv latura penală a cauzei, respectiv reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea sa și reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia. Se poate ajunge la concluzia că a început reabilitarea inculpatului. Dorește să se poate reintegra în societate. Cu onorar.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați, în temeiul art. 385¹⁵pct. 1 lit. b proc.pen. ca nefondate. Inculpații solicită clemența instanței de recurs și aplicarea de circumstanțe atenuante, considerând că e posibil raportat la faptele comise. Individualizarea judiciară a pedepselor s-a efectuat în mod corect de către instanța de fond, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați și, conf. disp. art. 350.proc.pen. să se dispună deducerea din pedepsele aplicate a duratei arestului preventiv pentru inculpații și.

Solicită ca cei trei inculpați să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.

CURTEA

Deliberând reține că prin sentința penală nr. 661 din 8.10.2009 pronunțată de Judecătoria Cluj -N, a fost condamnat inculpatul fiul lui si, născut la data de 29.05.1991 in C-N, CNP -, studii 3 clase, domiciliat in comuna str.- -, cu antecedente penale deținut in Penitenciarul Gherla pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin 1 lit.a,i penal cu aplic. art. 41 alin 2. penal si art. 40 alin 1C. penal la o pedeapsa de: 3 ani închisoare cu executare in regim de detenție.

In temeiul art. 40 alin 1. penal s-a constatat ca prezenta infracțiune a fost comisa in condițiile pluralității intermediare in termenul de încercare al liberării condiționate din pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 631/2008 a Judecătoriei Cluj N in dosar nr- definitiva prin nr 302/2008 a Tribunalului Cluj la data de 18.11.2008 pentru fapte comise in perioada minorității fiind arestat la data de 29.03.2008 si liberat condiționat la data de 10.06.2009 cu un rest de 474 zile de închisoare neîmplinit la data comiterii prezentei fapte.

In baza art. 61. penal s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate din pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare aplicata prin nr. 631/2008 a Judecătoriei Cluj -N si a fost contopit restul rămas neexecutat de 474 zile cu pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare cu executare in regim de detenție.

In baza art. 71 alin 2. penal i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua penal pe durata prevăzuta in art. 71 alin 2. penal.

In temeiul art. 350. proc. penală s-a menținut arestul preventiv a inculpatului si in temeiul art. 88. penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv si a reținerii din data de 7.08.2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul, fiul lui G si, născut la data de 6 octombrie 1990 in C N, studii 7 clase, fără loc de munca si ocupație, domiciliat in C N- jud. C, ffl in C N- jud. C, CNP -, recidivist, deținut in Penitenciarul Gherla pentru săvârșirea infracțiunii de: furt calificat in forma continuată prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin 1 lit.a, i penal cu aplic. art. 41 alin 2. penal si art. 37 lit. a penal la o pedeapsă de:

3 ani închisoare cu executare in regim de detenție

In temeiul art. 37 lit. a penal s-a constatat ca prezenta infracțiune a fost comisă în condițiile recidivei mari postcondamnatorii primul termen al acesteia constând in pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata prin sentința penală nr. 529/18.06.2009 a Judecătoriei Cluj N definitiva la 30.06.2009 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, pedeapsă ce a fost suspendata sub supraveghere conform art. 86 indice 1,. penal iar prezenta fapta a fost comisa in termenul de încercare de 5 ani a suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate.

In baza art. 86 indice 4. penal cu referire la art. 83. penal s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicata prin nr. 529/18.06.2009 a Judecătoriei Cluj N definitiva la 30.06.2009 și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei la care s-a adăugat pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre de 3 ani respectiv inculpatul executând in final pedeapsa de 6 ani închisoare cu executare in regim de detenție.

In baza art. 71 alin 2. penal i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua penal pe durata prevăzuta in art. 71 alin 2. penal.

In temeiul art. 350. proc. penala s- menținut arestul preventiv a inculpatului si in temeiul art. 88. penal s-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv si a reținerii din data de 5.08.2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul fiul lui si născut la data de 29.09.1990 in C N, cetățean R studii 5 clase stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de munca, necăsătorit, arestat in alta cauza,CNP - domiciliat in comuna nr. 618 jud C, in prezent deținut în Penitenciarul Gherla pentru săvârșirea infracțiunii de: furt calificat in forma continuata prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin 1 lit.a,i penal cu aplic. art. 41 alin 2. penal cu aplic art. 74 lit c Cp enal rap. la art 76 lit c penal la o pedeapsa de 2 ani si 8 luni închisoare cu executare in regim de detenție.

In baza art. 71 alin 2. penal i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua penal pe durata prevăzuta in art. 71 alin 2. penal.

S-a constatat ca inculpatul este arestat in alta cauză.

S-a constatat recuperat parțial prejudiciul produs părților civile prin restituirea în parte a bunurilor sustrase

Au fost admise acțiunile civile formulate in cauza de partea civila domiciliat in C N- 13 jud C si in CNs tr - nr 15 jud. C, si, domiciliați in CNs tr. - nr 39 jud. C si in temeiul art. 14. proc. penala rap. la art. 346. proc. penala combinat cu art. 998. civil art. 1003. civil au fost obligați inculpații in solidar la plata sumei de 4000 lei către partea civila, a sumei de 700 lei către părțile civile si cu titlu de despăgubiri civile si respinge restul pretențiilor civile solicitate ca neîntemeiate.

In baza art. 118 alin.1 lit. penal s-a dispus confiscarea speciala in favoarea statului de la inculpatul a unui levier metalic, pilă cu din plastic, 2 mănuși culoare portocalie.

In temeiul art. 191 alin 1,2. proc. penala a fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 1000 lei fiecare

Conform art. 189. proc. penala onorariile av. oficiu s-a avansat din astfel: suma de 300 lei d-nei av Danica (ptr inc ), suma de 300 lei d-lui av. (ptr. inc in urmărire penala), suma de 150 lei onorar av oficiu partial d-nei av. (inc instanța studiu dosar), suma de 150 lei onorar av. oficiu parțial d-lui av. (ptr. inculpatul in fata instanței de judecata), suma de 150 lei onorar av. oficiu d-nei av. ptr. asistența juridica a martorei.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

La data de 18.07.2009, pe timp de zi, inculpatul, împreună cu inculpații și s-au deplasat în cartierul din C-N, cu intenția de a sustrage bunuri din imobile, pe care ulterior să le valorifice.

Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale in condiții procedurale și asistat de apărător din oficiu inculpatul a recunoscut comiterea faptei și a precizat în detaliu modul și împrejurările în care a fost săvârșită. Acesta declară că la scurt timp după ce a fost eliberat din centrul de reeducare s-a întâlnit în cu inculpații, zis "" si, zis "" și împreună cu aceștia s-au deplasat în cartierul, la Intersecția 7 Străzi unde se află un hotel, la care cei trei au rămas peste noapte. A doua zi dimineață, la ieșirea din hotel au fost așteptați de un taximetrist, identificat în persoana numitului, iar după ce au urcat în taxi s-au înțeles cum să acționeze, în sensul că inculpatul urma să sune insistent la soneriile cu care erau prevăzute porțile de acces în locuințele situate în acest cartier pentru a constata dacă se afla cineva la domiciliu. După ce a sunat la mai multe porți și i s-a răspuns, în jurul orei 11,00 au ajuns și pe strada -, la imobilul cu nr. 15 unde nu i s-a răspuns, astfel că toți trei s-au hotărât să pătrundă în această locuință cu intenția de a sustrage bunuri sau valori. Cu taxiul s-au deplasat în partea din spate a locuinței pentru a verifica curtea, apoi au coborât din autoturismul care i-a așteptat la strada principală. Au escaladat prin spate un gard din lemn de aproximativ un metru și ajungând în curte au pătruns în garajul locuinței care avea poarta de acces închisă, dar neasigurată, de unde inculpatul a luat un levier, și apoi toți trei au urcat pe terasa locuinței îndreptându-se spre ușa de acces lateral dreapta cum se face accesul spre terasa.

Inculpatul a forțat ușa din material termopan cu ajutorul levierului sustras din garaj și după ce aceasta a cedat, au pătruns cu toții în interiorul imobilului. Inculpatul îi supraveghea pe inculpați, în timp ce aceștia au scotocit în living și în bucătărie, însă nu au găsit bunuri pe care sa le sustragă motiv pentru care inculpatul s-a hotărât să sustragă televizorul tip plasma, marca Sony situat pe o comodă în living. Inculpatul a subliniat faptul că nu a scotocit în interiorul locuinței, doar i-a asistat pe cei doi inculpați, întrucât era singurul care nu avea nimic pe mâini și nu a dorit să lase urme pentru a fi identificat. Nu au mai găsit bunuri care să fie sustrase, astfel că au mai sustras o plasmă care era instalată în camera de la etaj. De la parterul locuinței, toți trei au dus plasmele în spatele curții la locul în care au pătruns în locuință cu intenția de a scoate plasmele peste gard. Nu au reușit datorită înălțimii gardului, astfel că s-au deplasat la gardul împrejmuitor din partea din față a locuinței unde gardul era la o înălțime mai mică.

După ce au ajuns cu plasmele în acel loc, cei doi inculpați si l-au lăsat pe inculpatul lângă plasme pentru a asigura paza, în timp ce ei prin forțarea unui geam termopan lăsat întredeschis au pătruns într-o cameră amplasată la parterul locuinței în partea din față. După ce aceștia au ieșit din cameră, au revenit la locul în care se afla iar inculpatul a sunat taximetristul după care cei doi inculpați au sărit gardul. Inculpatul le-a dat plasmele peste gard după care a sărit și el gardul. Au așezat bunurile sustrase în portbagajul autoturismului, iar inculpatul i-a cerut taximetristului să se deplaseze in cartierul, pe- unde locuiește bunica inculpatului, martora. În timp ce se deplasau spre cartierul, inculpatul a scos din buzunar mai multe bijuterii din aur și le-a înmânat inculpatului. Inculpatul bănuiește că aceste bijuterii au fost sustrase din aceeași locuința de unde au fost sustrase și cele două plasme, întrucât la intrarea în acea locuință inculpatul nu le avea asupra sa. Ajunși la locuința martorei, unde se afla și un văr de-al inculpatului, martorul, căruia acesta i-a spus că lasă aceste bunuri acolo până vor găsi compărători. Cele doua televizoare tip plasmă le-au dus în cea de-a doua cameră a locuinței.

Aspectele învederate de inculpatul s-au coroborat cu declarațiile părții vătămate cu privire la bunurile sustrase procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică declarațiile martorului taximetrist, ale martorului ale martorei procesul-verbal de reconstituire și planșa fotografică.

In faza de cercetare judecătoreasca s-a procedat la audierea inculpatului si care cu aceasta ocazie a înțeles sa prezinte o alta versiune asupra evenimentelor ce au avut loc la data de 18.07.2009 mai precis acesta a recunoscut comiterea faptei a celor doua acte materiale de sustragere de bunuri din locuințele părților vătămate dar a susținut ca a fost împreuna cu un băiat pe care îl cunoaște din vedere fără sa știe date cu privire la numele acestuia atunci când a comis sustragerile iar cei doi inculpați nu au participat la furt motivând ca a susținut neadevărat in faza de urmărire penala împrejurarea potrivit căreia la comiterea faptei au participat si ceilalți doi inculpați întrucât așa i s-a solicitat de organele de politie, insa întrebat fiind de către instanța cu privire poziția avuta in fata procurorului la data prezentării materialului de urmărire penala in care inculpatul a susținut aceleași aspecte privind participarea la furt alături de el si a inculpaților si, acesta a arătat ca i-a fost frica fără vreo aluzie ca aceasta teama ar fi provenit de la vreo persoana prezenta ci a invocat existența unei slăbiciuni psihice pe care o are caracterizata prin teama ceea nu poate constitui o explicație plauzibila demn de luat in serios. Este mai mult ca sigur ca inculpatul sa fi fost supus si sa fie si in continuare traumatizat de amenințările pe care le-a primit el si familia sa de la inculpații si pentru aceea ca a recunoscut faptele si a recunoscut participarea celorlalți doi inculpați la săvârșirea lor ori tocmai frica de amenințările primite l-au determinat pe inculpatul sa-si schimbe declarația luând in întregime vinovăția asupra sa si a unui personaj imaginar încercând prin aceasta sa-i elimine pe inculpații si din câmpul infracțional si exonerarea lor de răspundere penala.

Susținerea de ultimă oră a inculpatului cu privire la faptul că a existat o constrângere la momentul la care a dat declarația in fața organelor de urmărire penală, a fost apreciată ca fiind total nesinceră fiind, făcută exclusiv in scopul exonerării de la răspunderea penală a celor inculpați, această schimbare de poziție nefiind argumentată de alte probe de natură să confirme veridicitatea celor din urmă expuse in fața instanței. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu se poate vorbi de exercitarea vreunei presiuni asupra inculpatului pentru a recunoaște ca la comiterea faptei au participat ceilalți doi inculpați, deoarece audierea acestuia a avut loc in prezența unui avocat, Inculpatul a dat amănunte de detaliu asupra traseului parcurs pana la locuințele de unde au sustras bunuri, modul in care au săvârșit faptele, mijlocul de transport chemat de inculpatul, locul unde le-au depozitat la bunica inculpatului, toate aceste elemente care situându-l pe inculpat în centrul activității. Nu in ultimul rând, prima instanță a reținut că inculpatul in fața procurorului a recunoscut fapta comisă fără ca in acest cadru să se poată vorbi sau accepta cât de puțin ideea că există vreo presiune in sensul prezentării unei situații contrare decât cea reală.

In conformitate cu dispozițiile articolului 63 alin.2 p Cod Penal probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate iar declarațiile inculpatului în conformitate cu art. 69 C.P.P. pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Inculpatul nu este obligat să relateze faptele pentru care este învinuit și de asemenea nu are obligația de a declara tot ce știe sau de a spune adevărul având libertatea de a minți fără ca organele judiciare să-l sancționeze pentru aceasta. Din contră, organele judiciare au obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale. Prin prisma celor mai sus evocate instanța de fond a reținut ca sincere si corespunzând adevărului declarațiile inculpatului in urmărire penală.

Fiind audiat în cauză in faza de urmărire penală, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, declarând că în data de 18.07.2009 între orele 10.00-19.00 fost pe terenul de fotbal situat în incinta Școlii Generale nr. 24 din cartierul unde a jucat fotbal întreaga zi împreună cu frații săi și alte persoane pe care le cunoaște doar din vedere.

Având în vedere ansamblul material probator administrat în cauză, declarațiile inculpatului nu au fost reținute ca fiind conforme cu realitatea, aflându-se în contradicție flagrantă cu celelalte mijloace de probă, cu atât mai mult cu cât susținerea inculpatului nu a putut fi probată și existând astfel o legitimă suspiciune că cele susținute de inculpat ar fi adevărate. S-a apreciat că nu este credibilă afirmația că a participat la mai multe meciuri de fotbal in intervalul orar precizat de 9 ore, inculpatul oferind insuficiente amănunte legate de ceilalți participanți la jocurile de fotbal. De asemenea, inculpatul nu a fost în măsură să explice în mod convingător motivul pentru care a reținut ca acele partide de fotbal au avut loc exact in data de 18.07.2009, aceasta data nefiind legata de nici un eveniment care sa îl facă sa retina acea dată.

Totodată inculpatul a dat o explicație ce nu a putut fi verificata, legata de procurarea ceasului găsit asupra lui si care ar aparține părții vătămate, pretins sustras in data de 18.07.2009, arătând ca l-a cumpărat de la din cartierul.

Instanța de fond a considerat ca exista o probabilitate extrem de mică ca in condițiile in care inculpatul este acuzat de alți participanți la pretinsul furt ca ar fi sustras bunuri si din locuința părții vătămate sa își cumpere exact bunul pretins sustras de la partea vătămata, bun ce a fost identificat de partea vătămată, care posedă acte de proveniență privind acel ceas.

Totodată inculpatul nu a oferit argumente convingătoare prin care sa combată acuzele ce i se aduc de participare la furturi de către unul din posibilii coautori si nici motivul pentru care laptopul sustras de la partea vătămată s-a găsit la locuința bunicii sale.

Susținerile inculpatului ca declarațiile acuzatoare date de, varul sau si bunica sa au fost apreciate ca fiind nesincere si date cu scopul de a-l incrimina pe nedrept pentru furturile din locuințe, aceștia dorind sa se răzbune.

Din probele existente la dosar, respectiv din declarațiile date de numitul, si, din procesele-verbale de cercetare la fata locului si planșele foto, declarațiile părților vătămate, a rezultat ca in data de 18.07.2009 au fost sustrase bunuri din locuințele părților vătămate si, probe ce îl plasează pe inculpat ca autor al acestor sustrageri, astfel ca instanța de fond a înlăturat declarațiile inculpatului ca nesincere.

In fața primei instanțe inculpatul nu a dorit sa dea vreo declarație.

In apărarea sa inculpatul a solicitat audierea a doi martori indicând numele, prenumele acestora pentru a dovedi ca s-a aflat pe terenul de fotbal in 18.07.2009, probe pe care instanța de fond le-a respins reținând pe de o parte faptul ca inculpatul nu a dorit sa declare nimic in fata instanței astfel ca nu a rezultat necesitatea administrării unor noi probe în această faza procesuala iar pe de alta parte din declarațiile date in urmărire penala a reieșit cu claritate împrejurarea potrivit căreia a susținut constant ca a jucat fotbal împreuna cu rudele sale si alte persoane ale căror nume nu le cunoaște Prima instanță a apreciat că este surprinzător cum după 3 luni de zile inculpatul - arestat de la începutul lunii august 2009 - își reîmprospătează memoria si își aduce aminte subit numele celor doi martori solicitând audierea lor.

Pentru respingerea audierii martorilor instanța de fond a reținut ca si argumente următoarele: inculpatul nu a avut probe de propus in urmărire penala ceea ce denota ca daca într-adevăr martorii existau in locul unde susține inculpatul ca se afla la aceea data erau cunoscuți la momentul audierii sale de organul de urmărire penala si s-ar fi solicitat audierea lor, in al doilea rând inculpatul face referire la persoane din familia sa ca fiind prezente pe stadion si persoane despre care nu are informații cu privire la nume (declarație data tot in urmărire penala).

Fiind audiat in urmărire penala inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei și a declarat faptul că în data de 18.07.2009, exact în același interval orar, orele 10.00-19.00, s-a aflat la ștrandul, din mun. C-N, cartier, împreună cu o fată pe nume, care la acea data îi era prietenă, despre care știe că locuiește în comuna, dar despre care nu poate da alte amănunte, și alte două fete pe care le-a cunoscut în acea zi și despre care știe că se numesc si, fara a putea sa dea amănunte legate de cele trei tinere.

Inculpatul deși a susținut ca s-a întâlnit cu prietena lui de mai multe ori numita după liberarea lui din penitenciar, nu a putut sa indice numele de familie al acesteia sau numărul de telefon al prietenei sale, susținând ca nu l-a interesat acest aspect si ca ar avea numărul de telefon in agenda telefonului.

Inculpatul a susținut ca a condus-o pe prietena lui in localitatea de domiciliu in si ca nu știe unde locuiește aceasta, întrucât ar fi lăsat-o pe stradă, indicând in mod vag ca aceasta ar locui la intrarea in dinspre C-

Prima instanță a apreciat că nu sunt credibile susținerile inculpatului in sensul ca declarațiile acuzatoare date de au fost date cu scopul de a-l incrimina pe nedrept, acesta dorind sa se răzbune.

Din probele existente la dosar, respectiv din declarațiile date de inculpatul, din procesele-verbale de cercetare la fata locului si planșele foto, declarațiile părților vătămate, a rezultat ca in data de 18.07.2009 au fost sustrase bunuri din locuințele părților vătămate si, probe ce îl plasează pe inculpatul participant la aceste sustrageri.

Au fost avute în vedere și declarațiile martorilor taximetrist, - varul inculpatului si bunica aceluiași inculpat numita, persoane care au declarat despre implicarea inculpatului in sustragerile de bunuri din locuințe din data de 18.07.2009.

Astfel martorul a arătat pe larg ca in data de 18.07.2009 a fost solicitat de către trei tineri de etnie rromă sa efectueze mai multe curse cu taxiul pe care îl conducea in diferite locații din C-N, unde i-a așteptat si de unde aceștia după câteva zeci de minute se întorceau având asupra lor diferite obiecte, printre care a reținut un televizor cu plasma, un laptop si pantofi tip sport, bunuri ce au fost apoi in cartierul la bunica unuia dintre cei trei. Martorul a arătat ca ii cunoaște pe cei trei, inclusiv cu poreclele lor, identificându-i din planșele foto de la politie, precizând si ca pe unul din cei trei l-a transportat in aceeași zi pana la locuința acestuia din localitatea. Martorii - varul inculpatului si bunica aceluiași inculpat numita au susținut si ei ca la domiciliul lor din cartierul din C-N au venit in data de 18.07.2009 inculpații, si care au adus mai multe obiecte printre care si laptopul care a fost găsit acolo de organele de politie si predat apoi partii vatamate.Dintre obiectele sustrase din locuința părții vătămate s-a găsit asupra inculpatului si un ceas, obiect despre care inculpatul a susținut fără nicio dovada ca l-ar fi cumpărat din de la o persoana ce nu a putut sa fie identificata. Apărările inculpatului nu au fost susținute de nicio proba, acesta dând declarații evazive si sărace in amănunte, astfel ca aceste apărări nu au putut fi credibile. Inculpatul nu a putut sa dea o explicație convingătoare legata de motivul pentru care retine cu exactitate ce a făcut in data de 18.07.2009, in condițiile in care nu a putut sa dea relații privind ce a făcut in alte zile. Declarațiile inculpatului au fost înlăturate, ținând cont de faptul că nu s-au coroborat cu celelalte mijloace de probă.

Din declarațiile martorelor, a rezultat faptul că ziua de 18.07.2009 și-au petrecut-o la ștrandul in compania inculpatului, dar în urma audierii acestora, se constată existența unor contraziceri esențiale între declarațiile lor cu privire la aceeași problemă, respectiv martora declară că nu cunoaște porecla inculpatului în timp ce celelalte două martore declara că martora l-a strigat tot timpul cât au stat împreună cu porecla "" și chiar inculpatul când a făcut cunoștința cu cele două le-a spus că porecla sa este "". Martora declară că nu a avut pătură și au stat pe o bară în timpul în care nu se aflau în apă, în timp ce celelalte două martore declar că și-au așezat pătura lângă pătura martorei și că aceasta la plecare a pus-o într-o geantă pe care o ducea în spate. Martora declară că inculpatul era într-o pereche de bermude albe cu care a și făcut baie, în timp ce celelalte două martore au declarat ca în ștrand a făcut baie în slip, iar la plecare avea o pereche de bermude verzi și un tricou alb. De asemenea, fiind întrebate de unde au siguranța că exact în data de 18.07.2009 au fost în ștrand în compania inculpatului, cele trei martore nu au putut da un răspuns precis și de altfel întrebate ce activități au desfășurat în alte date mai apropiate de data ascultării acestora în calitate de martore, acestea nu au putut preciza cu exactitate, nici chiar vag, ce au făcut, declarând că nu au cum să-și amintească ce fac în fiecare zi.

Audiate in fata instanței martorele au prezentat in mare aceeași situație existând elemente de foarte mare precizie in ce privește data de 18.07.2009 când au fost la ștrand împreuna cu inculpatul fără însă sa ofere o explicație pertinenta de ce anume au reținut aceea zi, atâta timp cat nu s-a petrecut ceva ieșit din comun, si nici nu au putut lega ziua respectiva de un alt eveniment cu însemnătate pentru ele.

Astfel diversele versiuni prezentate si anume ca au ținut minte aceea zi deoarece in joia următoare a plecat in stațiune cu părinții ( ), că a existat o reuniune de familie, ori ca s-a despărțit de prietenul sau după o perioada de 4 luni dar despre care a oferit date insuficiente ( ) nu constituie evenimente de natură a fi repere pentru o alta zi. S-a apreciat că, din contră, acestea par argumente puerile.

Analizând in paralel susținerile martorelor, prima instanță a apreciat că se desprinde existența contradicțiilor intre acestea si nu a identității de expuneri. Spre exemplu in timp ce martora -prietena inculpatului - a susținut ca s-a întâlnit cu inculpatul o data la doua zile după 18.07.2009 pana la data la care a fost arestat martora a arătat ca prietena sa a fost plecata in M fiind din aceea zona, iar depozițiile martorei de asemenea se caracterizează prin numeroase contradicții susținând intr-o prima varianta in urmărire penală ca leagă ziua de 18.07.2009 de o reuniune de familie ca apoi in fata instanței sa arate ca in aceea zi s-a despărțit de prietenul ei. Ca atare, s-a reținut că aceste inconsecvente si contradicții demonstrează nesinceritatea martorelor si faptul ca aceste declarații au fost făcuteprocausa, în scopul confirmării versiunii prezentata de inculpatul.

În susținerea subiectivismului martorelor si a nesincerității lor vine inclusiv relatarea numitei care în depoziția din fata instanței a arătat la începutul acesteia ca a fost chemata de ca sa fie martora pentru și i s-a cerut sa spună în declarația de martor faptul ca a fost la ștrand in data de 18.07.2009 și la aceea data a fost și ". Spre finalul depoziției martora a realizat efectul celor mai sus declarate si a încercat să remedieze situația reiterând aceea ca a fost într-adevăr la ștrand si a fost și inculpatul. Mai mult, martora, deși a fost crescuta de bunica sa si locuiește împreuna cu aceasta, nu cunoaște data nașterii persoanei care a îngrijit-o nefiind in măsură de-a un răspuns instanței susținând ca nu cunoaște ziua sau luna.

Din declarația martorului a rezultat faptul că în data de 03.08.2009 s-a deplasat la ștrandul fiind însoțit de către cei doi inculpați și de către numitul, poreclit "". În ștrand s-au întâlnit cu martora și martora, persoane pe care atât el cât și inculpații le cunosc de mai mult timp. Pe parcursul acelei zile martora și inculpatul au fost mai apropiați, petrecându-și ziua împreună. De asemenea, martorul mai declară faptul că inculpatul i-a spus că îi pare bine sa o revadă pe pe care nu a mai văzut-o de când s-a eliberat din penitenciar. Spre seară, cei doi inculpați, numitul, martorul și cele două martore s-au deplasat la pensiunea de pe-, unde inculpatul a întreținut raporturi sexuale cu martora, după care cele doua martore au plecat, celelalte persoane enumerate de către martor rămânând la acea pensiune peste noapte.

Din declarația martorului a rezultat faptul că în data de 18.07.2009, în timp ce îi transporta pe cei trei spre comuna, ajungând pe str. - T, inculpatul i-a spus ca îi va arăta locuința de unde în acea zi au sustras două televizoare tip plasmă, moment în care ceilalți doi i-au atras atenția că locuința nu se afla pe str. - T, ci pe o stradă paralelă.

Din declarația martorului a rezultat faptul că într-una din zilele de la mijlocul lunii iulie 2009, dimineața, a fost sunat pe telefonul mobil de o mai veche cunoștință a cărui poreclă știe că este "", care i-a cerut să se deplaseze pe-, unde acesta se afla cazat la o pensiune. S-a deplasat la aceasta adresa unde s-a întâlnit cu "", care era însoțit de alte două persoane, pe una dintre acestea cunoscând-o cu porecla "". I-a așteptat în camera unde erau cazați, după care numitul "" i-a cerut sa se deplaseze pe str. -, pentru ca au ceva de făcut acolo. Martorul împreună cu cei trei s-au deplasat pe str. -, până la un imobil în dreptul căruia "" i-a cerut să oprească. Au coborât cu toții din autoturism, inc. spunându-i că în aproximativ 40 minute îl va suna pentru a reveni după ei. După aproximativ 50 minute a fost sunat de către "" care i-a cerut să revină după ei. Ajuns din nou pe str. -, i-a văzut pe cei trei aducând spre autoturism două televizoare tip plasmă. "" i-a cerut cheile de la portbagaj, au pus cele două televizoare, după care au urcat toți în autoturism, iar inc. i-a cerut martorului să se deplaseze în cartierul, la domiciliul bunicii lui, întrucât în acel loc doreau să lase cele două plasme. Pe drum aceștia discutau între ei despre modul în care vor vinde plasmele, dar nu au pronunțat un preț anume. La intrarea în cartierul, martorul a fost îndrumat de către "" să o ia la dreapta din strada principală, ajungând astfel pe o stradă neasfaltată, iar în dreptul unei case i-a cerut să oprească. Cei trei au coborât din autoturism, au descărcat cele doua plasme, cu care au intrat în locuință. După ce au lăsat plasmele, numitul "" a revenit la taxi și i-a dat suma de 40 lei, reprezentând contravaloarea cursei efectuate, după care martorul a plecat lăsându-i pe cei trei în acel loc.

Pentru verificarea modului și împrejurărilor în care inculpatul a săvârșit fapta, în cauză s-a efectuat o reconstituire pe timp de zi, ocazie cu care acesta, asistat de apărătorul din oficiu și în prezența părții vătămate și a unui martor asistent, a indicat și descris modalitatea de comitere a infracțiunii.

Prima instanță a reținut că fapta si vinovăția inculpaților au fost probate prin următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare declarații de parte vătămată procesul-verbal de constatare și cercetare la fața locului și planșa fotografică, declarațiile martorilor, procesul-verbal de reconstituire și planșa fotografică, proces-verbal de recunoaștere de pe planșa fotografică,proces-verbal de depistare a inculpatului, declarații de învinuit și inculpați, fișa de cazier judiciar

Valoarea prejudiciului cauzat părții vătămate a fost apreciat de acesta în cuantum de 40.000 lei, sumă care nu a fost recuperată pe parcursul cercetărilor penale și cu care a declarat că se constituie parte civilă împotriva autorilor faptei

La data de 18.07.2009, Poliția municipiului C-N a fost sesizată de către partea vătămată, domiciliat în municipiul C-N,-, jud. C, cu privire la faptul că în data de 18.07.2009, în intervalul orar 09.00-18.00, autori necunoscuți, prin escaladare și efracție, au pătruns în locuința părții vătămate de unde au sustras un laptop marca, o pereche de pantofi sport marca, un ceas de mână bărbătesc marca Casio, un aparat foto HP, un telefon Samsung, precum și bijuterii din aur, cauzând prin aceasta un prejudiciu în cuantum de 10.000 lei.

Din actele de cercetare penală efectuate în cauză au rezultat următoarele:

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, descriind modul și împrejurările în care s-a comis aceasta. Astfel, inculpatul a declarat că nu își amintește exact data, doar că era după-masa, când aflându-se în cartierul la locuința inculpatului, unde se afla și inculpatul, cei trei s-au înțeles și au căzut de acord să se deplaseze în oraș pentru a pătrunde în locuințe de unde să sustragă bunuri sau valori. În acest sens inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul, taximetrist, pentru a veni după ei în cartierul. După ce s-au urcat in taximetru, la cererea inculpatului s-au deplasat in cartierul, zona Între Lacuri, de unde au luat-o pe o stradă laterală aflată în partea stânga față de strada principală, loc în care s-au oprit. Aici au coborât toți trei, iar inculpatul a sunat la întâmplare la una dintre locuințele situate pe această stradă și întrucât nu le-a răspuns nimeni au sărit gardul împrejmuitor, după care ajunși în curte au pătruns în garajul aflat în construcție, de unde inculpatul a luat un levier cu care ulterior a încercat să forțeze ușa de acces în locuință, dar aceasta nu a cedat, motiv pentru care împreună cu inculpatul s-au hotărât să escaladeze balconul locuinței deoarece au observat că ușa acestuia era întredeschisă, în timp ce inculpatul a așteptat în fața ușii de acces.

Ajunși în balcon, au forțat ușa iar după ce aceasta a cedat, au pătruns în locuință și au deschis din interior ușa inculpatului. Din nou inculpatul nu a scotocit prin camere asistând pe cei doi inculpați. A observat că din bucătăria locuinței, dintr-un corp de mobilă unul dintre cei doi inculpați a luat o plasa de rafie de culoare roșie, din camera cu balconul au sustras un laptop marca "" pe care inculpatul l-a pus în plasă. Au mai căutat și în celelalte camere, atât la parter cât și la etaj, de unde a sustras un aparat foto marca HP, care era protejat de o husă de culoare roșie, pe care l-a pus în aceeași plasa, iar inculpatul mai multe bijuterii. De lângă ușa care face accesul între hol și cameră, inculpatul a sustras o pereche de pantofi sport marca " " de culoare neagră, pe care i-a pus în plasa care era dusă de către inculpatul, și tot din locuința, inculpatul a mai sustras un ceas de mână bărbătesc a cărui marca /nu o poate preciza, după care au părăsit locuința ieșind pe ușa de acces pe care inițial au forțat- Ajunși in curte au observat că de la balconul etajului unu al blocului situat vis-a-vis de locuința în care au pătruns se agita o persoană și și-au dat seama că au fost văzuți, motiv pentru care, din curte toți trei au escaladat gardul împrejmuitor din partea stânga cum se face accesul în curtea locuinței și s-au îndreptat spre taxiul care îi aștepta între blocuri. Bunurile sustrase au fost transportate de către inculpatul și inculpatul, și ajunși în taxi după ce au așezat plasa de rafie între scaune și banchetă, inculpatul i-a dat ceasul sustras inculpatului care și l-a pus pe mână. Bunurile sustrase au fost lăsate din nou pe-, la locuința martorilor și, doar bijuteriile au rămas la inculpatul. De asemenea, inculpatul a declarat ca inculpații si au folosit mănuși la comiterea acestei fapte, iar el a acționat cu mâinile goale.

Situația de fapt descrisă de inculpatul s-a coroborat cu celelalte mijloace de probă, respectiv declarațiile părții vătămate cu privire la bunurile sustrase procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică declarațiile martorului taximetrist ale martorului ocular ale martorei procesul-verbal de reconstituire și planșa fotografică raportul de constatare tehnico-științifică

Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, declarând că în data de 18.07.2009, între orele 10.00-19.00 fost pe terenul de fotbal situat în incinta Școlii. nr. 24 din cartierul, unde întreaga zi a jucat fotbal cu mai multe persoane pe care nu le cunoaște după nume precum și cu frații săi, după care s-a deplasat la domiciliu și nu a mai ieșit din casa. Fiind întrebat cu privire la ceasul marca "Casio" pe care îl avea pe mână în momentul în care a fost reținut de către organele de politie și ridicat pe baza de dovadă, acesta a declarat că l-a cumpărat în data de 01.08.2009 din de vechituri de la o persoana necunoscută contra sumei de 30 lei. Susținerea inculpatului a fost apreciată ca fiind nesinceră, fiind înlăturată, deoarece ar exista o probabilitate extrem de mică ca (în condițiile în care inculpatul este acuzat de alți participanți la pretinsul furt că ar fi sustras bunuri din locuința părții vătămate ) să își achiziționeze exact bunul pretins sustras de la partea vătămată, bun ce a fost identificat de aceasta și care posedă acte de proveniență privind acel ceas.

Fiind audiat, inc. nu a recunoscut comiterea faptei și a declarat faptul că în data de 18.07.2009, intre orele 10.00-19.00 s-a aflat la ștrandul, din mun. C-N, cartier, împreună cu o fată pe nume, despre care nu poate da alte amănunte. Declarația inculpatului de nerecunoaștere a faptei este combătută atât de către declarațiile inculpatului, ale numitei, numitului, cât și de către declarațiile martorului, ale martorelor, și și ale martorului.

Argumentele reținute de către instanța de fond atunci când a analizat fapta de la pct. 1 furt din locuința părții vătămate sunt valabile si in situația furtului comis de cei trei inculpați si descris la pct. 2,din locuința familiei variantele inculpaților și ale martorilor fiind aceleași.

S-a mai reținut din declarația martorului faptul că acesta în data de 18.07.2009, în jurul orei 14.00 fost sunat de către o persoană a cărui porecla este " pentru a efectua o cursă. Ajungând la locația precizată de către acesta, martorul a văzut că "" se afla în compania altor două persoane despre care știa că unul dintre ei are porecla "", iar cel de-al doilea se numește. După ce s-au urcat în taximetru "" i-a cerut sa se deplaseze în cartierul, zona între lacuri. Ajunși in această zonă a fost îndrumat să meargă pe o strada în stânga, stradă despre care știe că se numește -. De aici i-au cerut să se deplaseze până la capătul acestei străzi după care i-au cerut să se întoarcă și ajungând pe str. - i-au cerut să oprească. Aici, cei trei au coborât din taximetru și pentru că acesta staționa după nu a avut posibilitatea să-i vadă în ce direcție se deplasează. După aproximativ 30 minute aceștia au revenit la taxi având asupra lor o plasa din rafie pe care au așezat-o între banchete și scaunele din față, astfel că a avut posibilitatea să vadă ce conține această plasă. A observat că în interiorul acesteia se află o pereche de pantofi sport marca "" și un laptop de culoare argintie. Din acest loc inculpatul i-a cerut să se deplaseze în cartierul, unde au coborât pe str. -, iar după aproximativ 30 minute au revenit la taxi având asupra lor un obiect voluminos pe care l-au pus în portbagajul autoturismului. De aici i s-a cerut sa se deplaseze în cartierul, pe strada -, iar în timp ce se deplasau, martorul a înțeles din discuțiile purtate între ei că obiectul voluminos pus in portbagaj este un televizor tip plasmă și că aceștia în aceeași zi au mai dus la aceasta locuință și alte două televizoare tip plasmă, pe care le-au sustras dintr-o locuință fără aoi ndica. Ajunși pe str. -, cei trei au luat din portbagaj televizorul tip plasmă iar din interiorul autoturismului plasa de rafie în care se afla laptopul și pantofii sport și cu aceste bunuri au intrat în încăperea din stânga cum se face accesul in curtea locuinței, după care au revenit la autoturism fără a mai avea ceva asupra lor.

Întrucât din declarațiile martorului a rezultat faptul că ar putea recunoaște după fotografie persoanele pe care în data de 18.07.2009, le-a transportat pe str. - și str. -, s-a procedat la efectuarea recunoașterii după fotografie a celor trei autori, ocazie cu care fără ezitare martorul a indicat din planșele foto fotografiile celor trei inculpați precum ca fiind persoanele pe care le-a transportat în data de 18.07.2009.

Din declarația martorului a rezultat faptul că în data de 18.07.2009, în jurul orei 15.00, în timp ce se afla pe balconul locuinței sale care se află vis--vis de locuința părții vătămate a observat trei tineri cu vârste cuprinse intre 18-25 ani care au sărit unul după celălalt rama porții de la curtea imobilului nr. 39 de pe str. -. Ajungând în curtea interioară i-a văzut intrând în garaj de unde unul dintre cei trei a ieșit având in mână un obiect din metal cu care a urcat pe scări la ușa principală. Nu a mai văzut ce s-a întâmplat ulterior, dar după o perioadă scurtă de timp i-a văzut din nou pe toți trei coborând pe scări unul dintre aceștia având în mână o plasă de rafie de culoare roșie în care se vedea că este ceva, nefiind goală. Cu ocazia audierii în calitate de parte vătămata a numitului si a numitei li s-a prezentat un laptop marca "" cu seria 69NOAC- de culoare argintie, ridicat din locuința martorei și un ceas de mână bărbătesc marca "Casio", ridicat pe bază de dovadă de la inculpatul. Părțile vătămate au recunoscut aceste bunuri și au declarat că le aparțin și că au fost sustrase din locuința lor la data de 18.07.2009, depunând în acest sens copii după factura fiscală de achiziție și certificate de garanție pe aceste bunuri.

Cu ocazia cercetării locului faptei au fost descoperite, fixate și ridicate un număr de 7 urme papilare, iar în urma examinării dactiloscopice comparative cu impresiunile papilare ale inculpatului, s-a stabilit că două dintre acestea, care au fost ridicate de pe suprafața exterioară a balustrăzii de la balcon, au fost create de regiunea digito-palmara de la mâna stânga inculpatului si degetului mijlociu de la mana stânga acestuia.

Fapta si vinovăția inculpaților a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare; declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, declarațiile martorilor; procesul-verbal de reconstituire și planșa fotografică, raport de constatare tehnico-științifică, proces-verbal de percheziție domiciliară și planșă foto, proces-verbal de recunoaștere de pe planșa fotografică, planșă foto cu ocazia conducerii în teren, dovadă de ridicare și predare către partea vătămată, proces-verbal de ridicare a bunurilor găsite cu ocazia percheziției domiciliare și planșă fotografică declarații de învinuit și inculpați, fișa de cazier judiciar.

In faza de urmărire penala au fost audiați mai mulți martori decât cei ce au fost audiați în cercetare judecătorească instanța de fond a apreciat că nu se impune administrarea întregului probatoriu si anume audierea martorilor asistenți la recunoașterea după planșe foto făcuta de martorul. De asemenea s-a făcut aplicarea art. 327 alin 3 CV. Proc. penala privind declarațiile martorilor si a căror audiere nu a mai fost posibila din motive obiective, însă instanța de fond le-a avut in vedere la soluționarea cauzei atât timp cat s-au coroborat cu celelalte probe administrate.

Cu privire la martora, bunica inculpatului instanța de fond a omis audierea acesteia întrucât nu s-a putut ajunge la înțelegere comună datorată intr-o oarecare măsura deficiențelor auditive ale martorei.

În drept, fapta inculpatului care, în data de 18.07.2009 a săvârșit, în baza unei rezoluții infracționale unice, un număr de două acte materiale de furt calificat, împreună cu alte persoane, pătrunzând prin efracție și escaladare, în 2 imobile de unde a sustras mai multe bunuri, cauzând un prejudiciu în valoare de 50.000 lei, parțial recuperat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. de art. 208 alin.1 - art. 209 alin. 1 lit.a și i pen. cu aplic. art. 41 alin. 2. pen.

Fapta inculpatului care, la data de 18.07.2009, pe timp de zi, însoțit fiind de către inculpatul și inculpatul, prin metoda efracției și a escaladării, a pătruns în locuințele a două părți vătămate, situate în municipiul C-N, iar din interior a sustras mai multe bunuri și valori, aparatură electronică și bijuterii, cauzând un prejudiciu în valoare de 50.000 lei, recuperat parțial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată și în stare de recidivă, prev. de art. de art. 208 alin.1 - art. 209 alin. 1 lit.a și i pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. pen.

Din analiza fișei de cazier judiciar a reieșit faptul că față de inculpat sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a pen. întrucât acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.529/18.06.2009 a Judecătoriei Cluj -N în dosarul nr-, definitivă la data de 30.06.2009, la 3 ani închisoare cu suspendare conform art. 86 indice 1.pen. pe timp de 5 ani pentru săvârșirea unor infracțiuni similare de furt calificat, iar prezenta infracțiune a fost săvârșită înainte de împlinirea termenului de încercare.

Fapta inculpatului care, la data de 18.07.2009, pe timp de zi, însoțit fiind de către inculpatul. și inculpatul, prin metoda efracției și a escaladării, a pătruns în locuințele a două părți vătămate, situate în municipiul C-N, iar din interior a sustras mai multe bunuri și valori, aparatură electronică și bijuterii, cauzând un prejudiciu în valoare de 50.000 lei, recuperat parțial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată și în stare de pluralitate intermediară, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 40 alin. 1.pen. și art. 41 alin. 2.pen.

Din analiza fișei de cazier a reieșit faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior pe perioada minorității pentru săvârșirea unor infracțiuni similare de furt calificat, iar prezenta infracțiune a fost săvârșită în termenul de încercare al liberării condiționate, fiind incidente dispozițiile art. 40 alin. 1.pen. Astfel, prin sentința penală nr. 631/18.09.2008 a Judecătoriei Cluj -N în dosarul nr-, definitivă prin Decizia penală nr. 302/2008 a Tribunalului Cluj la data de 18.11.2008, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, fiind arestat la data de 29.03.2008 și eliberat condiționat la data de 10.06.2009, rămânând un rest neexecutat de 474 zile.

Pe de altă parte, instanța de fond a reținut disp. art.41 alin.2 penal la încadrarea juridică a infracțiunilor de furt calificat, deoarece inculpații la intervale de timp scurte in aceeași zi, prin aceleași mijloace și urmărind sustragerea de bunuri din locuințe, au comis acțiuni care fiecare in parte întrunesc elementele aceleiași infracțiuni și care sunt reunite de o rezoluție infracțională unică sub aspect subiectiv, fiind incidentă forma continuată a săvârșirii infracțiunii.

La individualizarea judiciară a pedepselor care le-au fost aplicate inculpaților, instanța de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social ridicat al faptei raportat la împrejurarea in care a fost comisă, de mai multe persoane împreună, locuințele fiind alese cu grijă de către inculpați, urmărind cu preponderenta acele locuri unde nu au fost identificate persoane in interiorul locuinței, s-a acționat după un plan bine stabilit, amănunțit elaborat de către inculpați, care și-au stabilit de la început modul cum vor acționa. S-au avut avea in vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială (închisoare de la 3 ani la 15 ani), gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite raportat la împrejurările concrete în care au acționat inculpații, persoana acestora - gradul de educație, instruire - numărul de acte materiale, cuantumul prejudiciului produs si nerecuperat pana in prezent, inculpatul manifestând disponibilitatea de a-l recupera in întregime corelat cu faptele comise, precum si modul si mijloacele folosite la comiterea faptelor după un plan bine pus la punct si minuțios elaborat.

Instanța de fond a avut în vedere la stabilirea în concret a pedepsei faptul că doar inculpatul a avut o atitudine parțial sinceră și datorită conduitei acestui inculpat s-a reușit stabilirea corecta a stării de fapt, participării celor doi inculpați si la comiterea furturilor alături de aspect esențial pentru a face legătura intre susținerile părților vătămate care au fost in măsura sa arate numai ca au fost victimele unor sustrageri si autorii acestora. Nu mai departe recunoașterea inculpatului daca nu esențială, a fost apreciată ca fiind de mare importanta înlăturând dubiile privitoare la autorii furtului.

Instanța de fond a reținut atitudinea inculpaților, după săvârșirea infracțiunii in ansamblul sau, atât cele neconforme cu adevărul cat si cele prin care au recunoscut săvârșirea faptei. S-a apreciat că gravitatea infracțiunii de furt calificat este oglindită din punct de vedere abstract în limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege dar trebuie examinată în condițiile concrete ale spetei. Au fost avute in vedere aspecte legate de conduita inculpaților anterioara comiterii faptei așa cum a rezultat din extrasul de cazier judiciar. si au mai fost condamnați pentru infracțiuni similare cu prezenta ce denota perseverență infracțională.

Din analiza tuturor circumstanțelor - a inexistentei unui loc de munca pentru inculpați in prezent, a unei familii de întreținut având un copil minor in cazul inculpatului, care oricum a manifestat indiferenta fata de propriul copil, fără a minimaliza gradul de pericol social al infracțiunii, prima instanță a apreciat că în cazul inculpaților si nu se justifică clemență instanței de judecata sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, dar mai ales sub aspectul modalității de executare a pedepselor. Pe de altă parte, instanța a reținut că prejudiciul produs in dauna părților vătămate a fost recuperat parțial prin restituirea unor bunuri si nu s-a datorat inculpaților. În cazul inculpatului, a fost reținută starea de recidiva și starea de pluralitate intermediara inculpatului, precum si atitudinea necorespunzătoare a inculpaților care nu au recunoscut comiterea faptei nici in condițiile in care a fost puși in fața dovezilor vinovăției lor. Adoptarea de a unui comportament delicvențional, perseverența de care au dat dovadă în săvârșirea de fapte penale, menținerea conduitei infracționale chiar și după aplicarea altor pedepse, dezinteresul inculpaților pentru muncă, sustragerea de sub controlul părinților precum și neconștientizarea consecințelor menținerii comportamentului infracțional constituie factori de risc pentru comiterea unor fapte penale și în viitor de către inculpați.

In cazul inculpatului nici teama de o eventuală pedeapsă privativă de libertate nu a reprezentat un factor care l-ar fi putut ajuta pe inculpat să renunțe la comiterea de infracțiuni deoarece la nici măcar o lună după rămânerea definitiva a hotărârii de condamnare inculpatul a comis prezenta faptă.

Cu privire la inculpatul instanța de fond a avut in vedere atitudinea relativ sincera a acestuia precum si faptul ca a ajutat organele judiciare la stabilirea stării de fapt, în cazul acestui inculpat justificându-se reținerea de circumstanțe atenuante prev. de art 74 lit c rap. la art 76 lit c penal coroborarea pedepsei sub minimul special

Pentru ca pedepsele in cazul inculpaților să-și realizeze funcțiile si scopul definit de legiuitor in cuprinsul art. 52.penal acestea trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptelor comise, potențialului de pericol social pe care in mod real îl prezintă persoana inculpaților dar și aptitudinii acestora de a se îndrepta ca urmare a sancțiunii.

Judecând in aceste limite instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsa de 3 ani închisoare, inculpatului o pedeapsa de 3 ani închisoare si inculpatului o pedeapsa de 2 ani si 8 luni ca fiind in măsura sa contribuie la realizarea scopurilor coercitive si reeducative a legii penale.

In ceea ce privește situația inculpatului in temeiul art. 37 lit. a penal s-a constatat ca prezenta infracțiune a fost comisa in condițiile recidivei mari postcondamnatorii primul termen al acesteia constând in pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penala nr.529/18.06.2009 a Judecătoriei Cluj N definitivă la 30.06.2009 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat pedeapsa ce a fost suspendata sub supraveghere conform art. 86 indice 1, penal iar prezenta fapta a fost comisa in termenul de încercare de 5 ani a suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate.

In baza art. 86 indice 4. penal cu referire la art. 83. penal a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicata prin nr. 529/18.06.2009 a Judecătoriei Cluj N definitiva la 30.06.2009 si va dispune executarea in întregime a pedepsei la care s-a adăugat pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre de 3 ani respectiv inculpatul executând in final pedeapsa de 6 ani închisoare cu executare in regim de detenție

In baza art. 71 alin 2. penal i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua penal pe durata prevăzuta in art. 71 alin 2. penal.

In temeiul art. 350. proc. penala s-a menținut arestul preventiv a inculpatului si in temeiul art. 88. penal s-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv si a reținerii din data de 5.08.2009 la zi.

Referitor la inculpatul in temeiul art. 40 alin 1. penal s-a constatat ca prezenta infracțiune a fost comisa in condițiile pluralității intermediare in termenul de încercare al liberării condiționate din pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare aplicata inculpatului prin sentința penala nr 631/2008 a Judecătoriei Cluj N in dosar nr- definitiva prin nr 302/2008 a Tribunalului Cluj la data de 18.11.2008 pentru fapte comise in perioada minorității fiind arestat la data de 29.03.2008 si liberat condiționat la data de 10.06.2009 cu un rest de 474 zile de închisoare neîmplinit la data comiterii prezentei fapte

In baza art. 61. penal s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate din pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare aplicata prin nr 631/2008 a Judecătoriei Cluj N si contopit restul rămas neexecutat de 474 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre inculpatul urmând sa execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare cu executare in regim de detenție

In baza art. 71 alin 2. penal i-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua penal pe durata prevăzută în art. 71 alin 2. penal.

In temeiul art. 350. proc. penala s-a menținut arestul preventiv a inculpatului si in temeiul art. 88. penal s- dedus din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv si a reținerii din data de 7.08.2009 la zi.

Pedeapsa aplicata in cazul inculpatului se execută a in regim privativ de liberate iar in baza art. 71 alin 2. penal i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua penal pe durata prevăzuta in art. 71 alin 2. penal.

S-a constatat ca inculpatul este arestat in alta cauză.

Sub aspectul laturii civile, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 40.000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase 2 TV Plasma marca Sony si Samsung, 1 drujba, bijuterii aparat foto Samsung, ceas mana, bunuri nerecuperate. Prejudiciul cauzat părții civile a fost dovedit in parte respectiv martorii audiați in cauza si inculpatul au confirmat doar sustragerea, transportul, depozitarea celor doua TV Plasma din imobilul situat pe str. - la locuința bunicii inculpatului ori din verificarea preturilor unor bunuri de genul celor sustrase reiese faptul ca un TV plasma se ridica la un preț de aprox 2000 lei. In ceea ce privește restul bunurilor despre care se susține ca au fost sustrase partea civila nu a fost in măsura sa aducă nicio o proba in dovedirea susținerilor sale deși sarcina probei ii revenea in exclusivitate potrivit art. 1169. civil, nereușind sa facă dovada faptului ca inculpații i-au sustras acele bunuri iar in al doilea rând că bunurile sustrase valorau suma totala de 40.000 lei. In concluzie, prima instanță a reținut că s-a reușit doar dovedirea furtului a 2 TV plasma in valoare totala de 4000 lei.

Persoana vătămată a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal împotriva autorilor faptei, cu suma de 10.000 de lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate pe parcursul urmăririi penale, iar partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal împotriva autorilor cu suma de 8.600 lei.Ambele părți civile fiind soț, soție, au inclus in fiecare suma ce reprezintă constituirea de parte civila aceleași bunuri ca fiind sustrase ajungându-se astfel la situația de a solicita dublul celor dispărute. S-a arătat ca inculpații au sustras o multitudine de bunuri un laptop, ceas casio, o pereche pantofi,aparat foto, bijuterii dar ceea ce s-a dovedit cert atâta sub aspectul entității bunurilor sustrase cat si a valorii au fost următoarele bunuri:un laptop in val de 2300 lei -restituit părții civile, un aparat foto in val de aprox 490 lei, un ceas în val. de 360 lei - restituit părții civile si o pereche pantofi in val de 200 lei. Restul bunurilor si anume bijuteriile din aur enumerate de partea civila ca fiind sustrase nu conțin date suficiente prin care sa se poată stabili valoarea lor nefiind indicate decât ca si produse fără a se preciza gramajul sau valoarea lor astfel ca in lipsa dovedirii prejudiciului sumele solicitate nu pot fi acordate. Situația este similara cu cea evocată mai sus astfel ca este inutil a reitera aceleași argumente legate de necesitatea administrării probelor pentru a face dovada pagubei, obligația revenind celui ce solicita acoperirea prejudiciului.In speță s-a dovedit existenta unui prejudiciu in suma de 700 lei (490 lei aparat foto conform facturii, 200 lei pantofi nike oferta pret) si care face parte din patrimoniul comun a soților aflat in codevalmasie urmând a fi avansat acestora.

S-a constatat recuperat parțial prejudiciul produs părților civile prin restituirea in parte a bunurilor sustrase.

Au fost admise acțiunile civile formulate in cauza de partea civilă si, si in temeiul art. 14. proc. penala rap. la art. 346. proc. penala combinat cu art. 998. civil art 1003. civil au fost obligați inculpații in solidar la plata sumei de 4000 lei către partea civila, a sumei de 700 lei către părțile civile si cu titlu de despăgubiri civile si au fost respinse restul pretențiilor civile solicitate ca neîntemeiate.

In baza art. 118 alin.1 lit. penal s-a dispus confiscarea speciala in favoarea statului de la inculpatul a unui levier metalic, pila cu din plastic,2 mănuși culoare portocalie.

In temeiul art. 191 alin 1,2. proc. penala a fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 1000 lei fiecare.

Conform art. 189. proc. penala onorariile av. oficiu s-au avansat din astfel: suma de 300 lei d-nei av. Danica (ptr. inc ), suma de 300 lei d-lui av (ptr inc in urmărire penala), suma de 150 lei onorar av. oficiu parțial d-nei av. (inc instanța studiu dosar), suma de 150 lei onorar av. oficiu parțial d-lui av (ptr. inculpatul in fata instanței de judecata ), suma de 150 lei onorar av. oficiu d-nei av. ptr. asistența juridica a martorei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal inculpații, și, precum și apărătorul din oficiu în faza de urmărire penală al inculpatului, av.. Apelurile inculpaților au vizat doar latura penală a cauzei, aceștia solicitând reducerea pedepselor aplicate de către prima instanță pe care le-au considerat prea mari în raport cu gradul social al faptelor comise.

În ceea ce privește motivele de apel ale apărătorului inculpatului, acestea au vizat neacordarea în totalitate a onorariului avocațial cuvenit potrivit art.5 alin.1 lit.b și alin.3 din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru prestarea serviciilor de asistență juridică în materie penală.

La dosarul cauzei, la data de 6 noiembrie 2009, fost depus un script intitulat "cerere" (28) de către av. prin care solicita același lucru ca și apărătorul inculpatului prin motivele de apel, având în vedere că a asigurat asistența juridică a inculpatului în faza de urmărire penală după orele 20,00.

În fața instanței de apel s-a procedat la reaudierea celor 3 inculpați (32-34), inculpații și revenind asupra poziției de nerecunoaștere a faptelor pe care au avut-o în cursul urmăririi penale și pe parcursul judecării cauzei în fond, arătând în mod detaliat modul de comitere al faptelor și recunoscând învinuirile așa cum acestea au fost descrise în actul de sesizare.

Prin decizia penală nr. 285 din 9 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în baza art. 379 pct.1 lit.b pr.pen. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații:

fiul lui si, născut la data de 29.05.1991 in C-N, deținut în Penitenciarul Gherla, CNP -,

, fiul lui G si, născut la data de 6.10.1990, deținut în Penitenciarul Gherla, CNP - și fiul lui si, născut la data de 29.09.1990 in C N, deținut în Penitenciarul Gherla, CNP - împotriva sentinței penale nr.661/8.10.2009 a Judecătoriei Cluj -.

S-a menținut starea de arest a inculpaților și și deduce din pedepsele aplicate acestora perioada detenției preventive din 5.08.2009, respectiv 7.08.2009 la zi.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

S-a admis apelul declarat de apărătorul inculpatului, avocat împotriva aceleiași sentințe și s-a dispus acordarea către acesta a sumei de 600 lei reprezentând onorariu avocațial în faza de urmărire penală, sumă care se avansează din.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

În baza art.189 pr.pen. s-a dispus avansarea din a onorariului avocațial în sumă de 300 lei în favoarea apărătorului din oficiu al inculpatului, av..

Fiecare apelant a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în apel în favoarea statului în sumă de câte 400 lei, sume în care se includ și onorariile avocațiale (inclusiv cele parțiale pentru apărătorii desemnați inițial din oficiu pentru inculpații și ).

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de avocat au rămas în sarcina statului.

Tribunalul ca urmare analizării apelurilor declarate prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, a reținut următoarele:

Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza unui material probator judicios administrat și coroborat cu materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, reținând în mod corect vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Așa cum reiese din considerentele sentinței atacate, instanța de fond a procedat la analizarea în detaliu a tuturor alibiurilor invocate de către inculpații și, ajungând la concluzia corectă că acestea nu se confirmă, nu se coroborează cu restul mijloacelor de probă și nu sunt în măsură de a conduce la aplicarea principiuluiin dubio pro reoîn favoarea celor doi inculpați, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată ca urmare a probelor administrate.

Fără a relua în detaliu argumentația primei instanțe care a condus în final la concluzia că inculpații se fac vinovați de comiterea celor două infracțiuni de furt calificat comise în data de 18 iulie 2009, tribunalul va sublinia faptul că poziția celor trei inculpați în fața instanței de apel a fost una de recunoaștere a faptelor reținute în materialitatea lor, negându-se doar faptul că ar fi folosit un levier pentru a deschide fereastra și ușa locuințelor părților vătămate sau că ar fi sustras bijuterii.

Este de remarcat împrejurarea că asupra inculpatului a fost găsit un levier, a cărui confiscare a și fost de altfel dispusă de către prima instanță. Simpla împrejurare că bijuteriile nu au fost găsite pentru a fi restituite părților vătămate, nu conduce automat la concluzia că acestea nu au fost sustrase de către inculpați, câtă vreme au dispărut din locuința părților vătămate odată cu celelalte bunuri sustrase de la acestea. Aceasta chiar dacă prima instanță a apreciat că părțile vătămate nu au făcut dovada valorii bijuteriilor sustrase la data de 18 iulie 2009 din locuințele lor.

Tribunalul a apreciat însă că apelurile declarate de către cei trei inculpați nu sunt fondate și că nu se impune reducerea pedepselor aplicate acestora de către prima instanță, câtă vreme poziția loc procesuală s-a modificat doar în fața instanței de apel și doar după pronunțarea sentinței apelate, până la acest moment procesual aceștia având poziții nesincere care au obstrucționat mersul anchetei și aflarea adevărului în cauză.

Pe lângă faptul că instanța de control a apreciat că faptele comise de către cei trei inculpați sunt extrem de grave (fiind vorba de furturi din locuințe comise pe timp de zi și prin efracție, ceea ce denotă un grad de periculozitate sporit, câtă vreme inculpații au acționat fără nici o teamă că ar fi observați sau surprinși în flagrant) se impune a fi subliniate următoarele împrejurări: inculpatul a săvârșit prezenta faptă în stare de recidivă postcondamnatorie, pedeapsa anterioară fiind aplicată tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat; inculpatul a săvârșit fapta în condițiile pluralității intermediare, fiind liberat condiționat la data de 10.06.2009, deci doar cu cinci săptămâni înainte de comiterea faptei; inculpatul este în prezent arestat în altă cauză și este cercetat pentru infracțiuni similare.

Totuși, chiar și în aceste condiții prima instanță a aplicat inculpaților și pedepse egale cu minimul special prevăzut de lege, în timp ce inculpatul i-au fost reținute chiar și circumstanțe atenuante deși acesta a avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului penal încercând să confirme alibiurile mincinoase invocate pe parcursul urmăririi penale (a se vedea dos- al Tribunalului Cluj atașat la prezenta cauză, în care se regăsește declarația inculpatului, declarațiile inculpatului din fața judecătorului care a dispus arestarea sa preventivă în dos- al Judecătoriei Cluj -N, declarațiile inculpatului date în dos- al Tribunalului Cluj și nr- a Judecătoriei Cluj -N).

Este fondat însă apelul declarat de către av. deoarece așa cum reiese din actele dosarului de urmărire penală acesta a acordat asistență inculpatului în cursul urmăririi penale după orele 20,oo, situație în care se impune acordarea onorariului majorat potrivit prevederilor din Protocolul pentru stabilirea onorariilor avocaților pentru prestarea serviciilor de asistență juridică în materie penală.

În ceea ce privește cererea depusă de av. la dosarul instanței de apel (28-31) care vizează aceleași aspecte legate de cuantumul onorariului acordat de prima instanță, tribunalul a apreciat că această cerere nu poate fi calificată ca și o declarație de apel, apel care oricum ar fi fost tardiv formulat. Situația ar putea fi însă remediată prin formularea unei cereri de îndreptare a erorii materiale în condițiile art.195 pr.pen. adresată primei instanțe.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal inculpații, și.

În motivarea recursului inculpatului se arată că probele administrate relevă faptul că inculpatul la momentul săvârșirii faptei se afla la ștrand iar aceste probe respectiv declarațiile martorilor trebuie interpretate în favoarea inculpatului.

Ca atare se solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și în urma rejudecării cauzei să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

În motivarea recursului inculpatului se arată că acesta a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, iar prejudiciul cauzat a fost recuperat parțial și nu are antecedente penale astfel că se impune a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenunate.

În motivarea recursului inculpatului se arată că acest recurs vizează exclusiv latura penală a cauzei în sensul de a i se reține circumstanțe atenuante în favoarea sa și a i se reduce cuantumul pedepsei aplicate acestuia deoarece dorește să se reintegreze în societate.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursurile declarate în cauză sunt nefondate.

Atât instanța de fond cât și cea de apel ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrările juridice ale faptelor se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a și i cu Cod Penal aplicarea art.41 alin.2.Cod Penal rap. la art.40 alin.1 pentru Cod Penal inculpatul, ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a și i cu Cod Penal aplicarea art.41 alin.2.Cod Penal rap. la art.37 lit.a pentru Cod Penal inculpatul, ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a și i cu Cod Penal aplicarea art.41 alin.2.p pentru inculpatul.

Probele, respectiv procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare, declarațiile părților vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, declarațiile martorilor; procesul-verbal de reconstituire și planșa fotografică, raport de constatare tehnico-științifică, proces-verbal de percheziție domiciliară și planșă foto, proces-verbal de recunoaștere de pe planșa fotografică, planșă foto cu ocazia conducerii în teren, dovadă de ridicare și predare către partea vătămată, proces-verbal de ridicare a bunurilor găsite cu ocazia percheziției domiciliare și planșă fotografică declarațiile inculpaților relevă în esență faptul că la data de 18 iulie 2009 pe timp de zi cei trei inculpați au pătruns prin efracție și escaladare în două locuințe ce aparțineau părților vătămate și respectiv de unde au sustras mai multe bunuri și valori, aparatură electronică și bijuterii cauzând părților vătămate un prejudiciu în valoare totală de 50.000 lei.

Cu ocazia individualizării pedepselor au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 adică Cod Penal gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora precum și persoana inculpaților dar și cuantumul prejudiciuui care a fost recuperat parțial astfel că pedepsele aplicate au fost just dozate și nu se mai impun a fi reduse.

Reținerea circumstanțelor atenunate de către instanță în procesul de individualizare a pedepsei constituie o facultate și nu o obligație astfel că având în vedere că inculpatul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr.631/2008 a Judecătoriei Cluj -N pentru fapte comise în perioada minorității - fapt pentru care i s-a reținut și incidența disp. art.40 privind Cod Penal pluralitatea intermediară de infracțiuni- fiind liberat condiționat la data de 10 iunie 2009 cu un rest de pedeapsă de 474 de zile de închisoare iar prezentele fapte au fost comise în cursul acestui termen de liberare condiționată în mod corect s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate în baza art.61 Cod Penal, fiind efectuată și operația contopirii restului de pedeapsă rămas neexecutat cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar, nu se impune raportat la antecedența penală precum și la faptul că prejudiciul nu a fost recuperat reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestuia.

De asemenea având în vedere că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar fiind comise în cursul termenului de încercare de 5 ani aferent pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.529/18 iunie 2009 Judecătoriei Cluj -N, fiind incidente disp. art.86⁴privind Cod Penal revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei mai sus menționate precum și faptul că prejudiciul nu a fost recuperat nici în favoarea acestuia nu se impune a fi reținute circumstanțe atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special.

Referitor la inculpatul se remarcă că față de acesta a fost reținută circumstanță atenuantă prev. de art.74 lit.c respectiv Cod Penal a avut o atitudine sinceră și a colaborat cu organele judiciare în vederea stabilirii unei stări de fapt corespunzătoare, însă reducerea pedepsei în virtutea acelorași argumente cărora li s-a dat eficiență este superfluă.

Reintegrarea socială a inculpaților poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere modalitatea de comitere a faptelor, de mai multe persoane împreună pe timp de zi, raportat la faptul că valoarea prejudiciului este mare și nu a fost recuperată decât parțial, astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.

Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar însă acest aspect nu a vizat recursurile inculpaților.

În mod corect s-a dispus în baza art.118 alin.1 lit.b s Cod Penal-a dispus confiscarea specială în favoarea Statului de la inculpatul a unui levier metalic, pilă cu de plastic și două mănuși de culoare portocalie.

În cauză nefiind incident vreun motiv de casare care s-ar putea lua în considerare și din oficiu în virtutea art.385⁹alin.3 Curtea C.P.P. în baza art. 385¹⁵pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 285 din 9 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj.

Potrivit art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpaților si, timpul arestului preventiv, începând cu data de 7.08.2009, respectiv 5.08.2009 și până în prezent.

În baza art.189 va C.P.P. stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 900 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În baza art.192 alin.2 va C.P.P. obliga pe inculpații recurenti să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 285 din 9 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj.

Potrivit art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpaților si, timpul arestului preventiv, începând cu data de 7.08.2009, respectiv 5.08.2009 și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 900 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpații recurenti să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

Red./

9 ex./09.04.2010

Jud.fond.

Jud. apel./

Președinte:Delia Purice
Judecători:Delia Purice, Ioana Cristina Morar Valentin

#Judecator Delia Purice

Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 24/2010. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 24/2010. Curtea de Apel Cluj