Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.249
Ședința publică din data de 06 aprilie2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
- - -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul A, fiul lui și, născut la data de 27 februarie 1986, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva deciziei penale nr.5 din data de 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respins ca nefondat apelul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr.2035 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
S-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la data de 05 august 2008 la zi.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 320 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Prin sentința penală nr.2035 din 28.10.2008 Judecătoria Ploiești, în baza disp.art.208 al.1 - 209 al.1 lit.e, g, al.2 lit.b Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare (faptă din 27.01.2008).
În baza disp.art.210 Cod penal rap.la art. 208 al.1 - 209 al.1 lit.i, al.2 lit.b Cod penal, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal și art.37 lit.b Cod penal, a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare (faptă din perioada aprilie - mai 2008).
În temeiul disp.art.208 al.1 - 209 al.1 lit.e, i, al.2 lit.b Cod penal, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal și art.37 lit.b Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului A, la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare (faptă din perioada aprilie - mai 2008).
Conform disp.art.33 lit.a - 34 lit.b Cod penal, a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul A să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare, sporită la 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de disp.art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe durata prevăzută de disp. art. 71 al.2 Cod penal.
În baza disp.art.88 Cod penal, a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive, de la 05.08.2008 - la zi.
În temeiul disp.art.350 Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Conform disp.art.118 lit.e Cod penal, a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 2580 lei.
În baza disp.art.14 Cod procedură penală, rap. la art.346 al.1 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata către părțile civile și a sumei de 2000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
A luat act că părțile vătămate, și nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
În temeiul art.189 Cod procedură penală, onorariul avocatului desemnat din oficiu a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat A, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova,conform delegației nr.1163/2009, fila 29 dosar, lipsă fiind intimații - părți vătămate, și intimați - părți civile și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat sau excepții de invocat, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat ori excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat A, a solicitat instanței admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicată acestuia orientată spre minimul special, apreciind că pedeapsa aplicată este prea mare având în vedere că a colaborat cu organele de anchetă, a recunoscut și regretat fapta.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului și casarea hotărârilor anterioare și înlăturarea sporului de 6 luni, apreciind că acest spor ar fi trebuit aplicat numai dacă instanța de fond s-ar fi orientat spre aplicarea unei pedepse către maximul special.
Recurentul - inculpat A având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său și lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.2035 din 28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza disp.art.208 al.1 - 209 al.1 lit.e, g, al.2 lit.b pen. cu aplic.art.37 lit.b pen. a condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 27.02.1986, la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare (faptă din 27.01.2008).
În baza disp.art.210 pen. rap.la art. 208 al.1 - 209 al.1 lit.i, al.2 lit.b pen. cu aplic.art.41 al.2 pen. și art.37 lit.b pen. a condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 27.02.1986, la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare (faptă din perioada aprilie - mai 2008).
În baza disp.art.208 al.1 - 209 al.1 lit.e, i, al.2 lit.b pen. cu aplic.art.41 al.2 pen. și art.37 lit.b pen. a condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 27.02.1986, la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare (faptă din perioada aprilie - mai 2008).
În baza disp.art.33 lit.a - 34 lit.b pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul, fiul lui și, născut la 27.02.1986 să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare, sporită la 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de disp.art.64 lit.a și b pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata prevăzută de disp. art. 71 al.2 pen.
În baza disp.art.88 pen. a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive, de la 05.08.2008 - la zi.
În baza disp.art.350 pr.pen. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza disp.art.118 lit.e pen. a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 2580 lei.
În baza disp.art.14 pr.pen. rap. la art.346 al.1 pr.pen. și art. 998.cv. a fost obligat inculpatul la plata către părțile civile și a sumei de 2000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
A luat act că părțile vătămate, și nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
În baza art. 191 al.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.189 pr.pen. onorariul avocatului desemnat din oficiu, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Prahova.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, în fapt, în data de 27.01.2008, în jurul orelor 1830, în timp ce se deplasa pe str.- - din P, profitând de neatenția părții vătămate, inculpatul i-a sustras acesteia geanta, în care se aflau un telefon mobil, acte de identitate și alte bunuri, cauzând un prejudiciu în valoare de 300 lei, parțiala recuperat.
Inculpatul, care a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a declarat că telefonul sustras l-a vândut unor persoane necunoscute, a fost recunoscut de partea vătămată și de martorul cu ocazia efectuării recunoașterii din grup.
În data de 10.04.2008, în jurul orei 1530, în timp ce se deplasa pe str.- -, inculpatul a sustras din posesia părții vătămate o geantă ce conținea un telefon mobil marca Nokia, acte de identitate, suma de 120 lei și alte bunuri, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 300 lei, parțial recuperat.
Audiat de organele de urmărire penală, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a declarat că telefonul sustras a fost vândut martorei cu suma de 30 lei - fapt recunoscut de aceasta. În data de 01.05.2008, pe timp de zi, prin escaladare, inculpatul a pătruns în incinta imobilului părții vătămate, de unde a sustras un telefon mobil, suma de 1000 lei și alte bunuri, cauzând un prejudiciu de 1200 lei, nerecuperat.
Inculpatul a fost văzut de partea vătămată și de martorul, ambii identificându-l pe inculpat cu ocazia recunoașterii din grup.
Audiat de organele de urmărire penală, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a declarat că banii sustrași i-a folosit în interes personal, iar telefon l-a vândut unor persoane necunoscute pentru suma de 30 lei.
În data de 02.04.2008, pe timp de zi și prin spargerea plafonului locuinței, inculpatul a pătruns în locuința mamei sale, și a părții vătămate, de unde sustras mai multe articole de îmbrăcăminte, o carte de identitate și un card de cumpărături, cauzând un prejudiciu nerecuperat.
De asemenea, în data de 07.05.2008, pe timp de zi și prin același mod de operare (prin spargerea plafonului), inculpatul a pătruns în același imobil de unde sustras mai multe articole de îmbrăcăminte, două încărcătoare pentru telefonul mobil și produse alimentare, cauzând un prejudiciu total de 1540 lei, nerecuperat.
Audiat de organele de urmărire penală, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că de pe card a încercat să scoată întreaga sumă, dar nu a reușit să ridice decât 500 lei, iar în ceea ce privește bunurile sustrase la 07.05.2008, acestea au fost vândute unor persoane necunoscute, pentru suma de 20 lei.
În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din 25.09.2008 (fila 27 dosar), inculpatul a declarat că este de acord să achite părților civile sumele solicitate de acestea și că recunoaște cele reținute în sarcina prin actul de sesizare (așa cum a arătat pe larg la parchet), cu mențiunea că de pe cardul sustras din casa părinților săi nu a ridicat decât suma de 550 lei.
De asemenea, la același termen de judecată, după citirea actului de sesizare a instanței, au fost audiate parțile vătămate (filele 18 - 19 dosar), (filele 20 - 21 dosar) și (fila 22 dosar), care au declarat că nu se constituie părți civile, chiar dacă nu și-au recuperat prejudiciul produs de inculpat - declarațiile acestora fiind consemnate și depuse la dosarul cauzei.
Cu aceeași ocazie au fost audiate părțile vătămate (filele 23 - 24 dosar) și (filele 25 - 26 dosar), care s-au constituit părți civile în procesul penal cu suma de 2000 lei, declarațiile acestora fiind consemnate și depuse la dosarul cauzei.
Situația de fapt expusă mai sus și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de depistare -filele 188 - 193 ), proces verbal de conducere în teren și planșele foto (filele 33 - 38 ), proces verbal de reconstituire și planșele foto (filele 41 - 47, 90 - 108, 166 - 177 ), proces verbal de recunoaștere din grup și planșele foto (filele 13,14, 18 - 20, 23 - 28, 80 - 85, 135 - 139, 141 - 146, 150 - 155, 157 - 161 ), plângerile și declarațiile părților vătămate (filele 7 - 11, 63 - 69, 72 - 76, 129 - 134 și 179 - 183 ), dovada de predare - primire bunuri sustrase de inculpat (filele 12, 79 și 87 ), declarațiile inculpatului (filele 23 - 25 ) și ale martorilor audiați în cauză, (filele 15 - 16, 21 - 22, 48, 51 - 52, 86, 127 - 128, 140, 147 - 149, 156, 162 - 163, 184 - 187 ).
Din fișa de cazier a inculpatului (fila 133 ) rezultă faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale.
Inculpatul, audiat în cursul urmăririi penale, a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.
În cauză, din probele administrate a rezultat că inculpatul a sustras bunurile și, ai mult, faptele au fost săvârșite în plină zi, inculpatul asumându-și un mare risc - situație care sporește periculozitatea socială a infractorului, dovedind îndrăzneala deosebită a acestuia.
Având în vedere numărul mare de infracțiuni săvârșite în concurs, prejudiciul relativ mare și antecedentele penale cu care este cunoscut inculpatul (acesta fiind condamnat de încă patru ori pentru fapte asemănătoare, ultima oară în 2005), în conformitate cu prevederile art.34 al.1 lit.b pen. instanța a aplicat un spor de 6 (șase) luni închisoare, inculpatul urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare - doar în acest cuantum pedeapsa fiind suficientă pentru realizarea constrângerii și reeducării inculpatului, răspunzând cerințelor art. 52. penal.
În privința aplicării pedepsei accesorii, instanța a ținut seama de principiile enunțate de Curtea European a Drepturilor Omului în cauzele și împotriva României și împotriva Marii Britanii, în conformitate cu care restrângerea drepturilor trebuie să țină seama de tipul infracțiunii ce a fost comis și de raportul de proporționalitate ce trebuie s existe între măsura dispus și scopul legitm urmrit. Conform principiului individualizrii pedepselor, la alegerea naturii și gravitții pedepsei accesorii aplicate inculpatului au fost luate în considerare criteriile de individualizare prevăzute la art. 72. pen. instanța fiind însă ținută de pedepsele aplicate anterior.
După cum a rezultat din probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, o parte din bunurile dobândite de A prin săvârșirea faptelor au fost vândute de acesta unor persoane necunoscute, iar banii obținuți (ca și sumele efectiv sustrase) au fost cheltuiți de inculpat în interes propriu, considerente față de care, în baza disp.art.118 lit.e pen. instanța a dispus confiscarea de la inculpat, în folosul statului, suma de 2580 lei.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că unele dintre părțile vătămate s-au constituit părți civile în procesul penal, iar prin probele administrate s-a dovedit nu numai vinovăția inculpatului, în parte și prejudiciul produs, ci și legătura de cauzalitate dintre fapta comisă și prejudiciul produs părților vătămate, considerent față de care, în baza disp.art.14 pr.pen. rap. la art.346 al.1 pr.pen. și art. 998.cv. fiind obligat inculpatul la plata către părțile civile și a sumei de 2000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
De asemenea, s-a luat act că părțile vătămate, și nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul A, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei.
Apelul nu a fost motivat în scris, iar în concluziile dezvoltate oral în fața instanței, apelantul inculpat a solicitat admiterea cererii de apel, desființarea în parte a sentinței penale și redozarea pedepsei, în sensul aplicării unei pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege.
Prin decizia penală nr.5 din 12 ianuarie 2009 Tribunalul Prahovaa respinge apelul formulat de inculpatul A împotriva sentinței penale nr.2035 din 28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
S-a menținu starea de arest preventiv a inculpatului și a dedus perioada reținerii si arestării preventive de la data de 05.08.2008 la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 320 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariul apăratorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Tribunalul, examinând sentința apelată, în raport de critica formulată, de actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.371 alin.2 pr.Cod Penal, dar în limitele prev.de alin.1 al aceluiași articol, constatat că apelul este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În ceea ce privește situația de fapt, tribunalul a constatat că aceasta a fost corect reținută de către instanța de fond, ca urmare a unei analize temeinice și a unei juste aprecieri a materialului probator, din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultând că în data de 27.01.2008, în jurul orelor 1830, în timp ce se deplasa pe str.- - din P, inculpatul a sustras geanta părții vătămate din posesia acesteia, cauzând un prejudiciu în valoare de 300 lei; în perioada aprilie - mai 2008, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de zi, din loc public și din locuință, prin efracție, inculpatul a sustras bunuri, cauzând un prejudiciu în valoare de 1300 lei, iar în perioada aprilie - mai 2008, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de zi, din locuința părinților săi, prin efracție, inculpatul a sustras bunuri, cauzând un prejudiciu în valoare de 1540 lei, prejudiciile fiind parțial recuperate.
Întreaga situație de fapt expusă mai sus și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de depistare (filele 188 - 193 ), proces verbal de conducere în teren și planșele foto (filele 33 - 38 ), proces verbal de reconstituire și planșele foto (filele 41 - 47, 90 - 108, 166 - 177 ), proces verbal de recunoaștere din grup și planșele foto (filele 13,14, 18 - 20, 23 - 28, 80 - 85, 135 - 139, 141 - 146, 150 - 155, 157 - 161 ), plângerile și declarațiile părților vătămate (filele 7 - 11, 63 - 69, 72 - 76, 129 - 134 și 179 - 183 ), dovada de predare - primire bunuri sustrase de inculpat (filele 12, 79 și 87 ), declarațiile inculpatului (filele 23 - 25 ), ale martorilor audiați în faza de urmărire penală;, (filele 15 - 16, 21 - 22, 48, 51 - 52, 86, 127 - 128, 140, 147 - 149, 156, 162 - 163, 184 - 187 ), precum și ale martorilor audiați în faza de cercetare judecătorească și (filele 40 - 43 dosar fond).
Faptele reținute în sarcina apelantului-inculpat au fost corect încadrate juridic, acestea întrunind elementele constitutive a trei infracțiuni de furt calificat, prev. si ped. de art. 208 al.1-209 al.1 lit. e, g, al.2 lit. b cu aplic. art. 37 lit. pen. (faptă din 27.01.2008), art. 2l0 rap. la art. 208-209 al.1 lit.i, al.2 lit. b pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen. și art. 37 lit. b pen. (faptă din perioada aprilie - mai 2008) și art. 208-209 al.1 lit. e, i, al. 2 lit. b pen. cu aplic. art.41 al.2 pen. și art.37 lit. b pen. (faptă din perioada aprilie - mai 2008). Două din cele trei infracțiuni au fost săvârșite în formă continuată prevăzută de art. 41 alin.2 Cod Penal, ele epuizându-se în momentul comiterii ultimului act de executare.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.72, la aplicarea și stabilirea pedepselor ținând seama de criteriile generale de individualizare, respectiv de dispozițiile părții generale ale Codului Penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracțiunile comise, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, dar și de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează și agravează răspunderea penală.
Astfel, tribunalul a observat că inculpatul a comis două dintre fapte din locuri publice, respectiv pe stradă, ceea ce vădește o mai mare periculozitate socială, tocmai pentru că mizează pe condiții favorabile ( zone aglomerate sau bunuri fără supraveghere avându-se în vedere încrederea publică), două furturi din locuință, unde a pătruns prin escaladare sau spargerea plafonului, că urmarea produsă este însemnată, respectiv a cauzat un prejudiciu important ce nu a fost recuperat integral, că toate infracțiunile au fost comise în stare de recidivă postexecutorie, fiind condamnat de mai multe ori pentru același gen de fapte, dar și că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal și că a contribuit la recuperarea parțială a prejudiciului, astfel că pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare a fost just individualizată.
Se observă că adaptarea pedepsei concrete s-a realizat de către instanța de fond cu respectarea criteriilor de individualizare legală, pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului fiind între limitele speciale prevăzute de lege și asigurând, totodată, realizarea funcțiilor și scopului pedepsei prev.de art.52 cod penal.
Totodată, tribunalul a considerat că instanța de fond a apreciat corect că se impune aplicarea unui spor de 6 luni închisoare, având în vedere numărul mare de infracțiuni săvârșite în concurs, starea de recidivă în care acestea au fost comise, împrejurări ce denotă o perseverență infracțională, precum și prejudiciul relativ mare și care nu a putut fi recuperat integral până în prezent.
În ceea ce privește critica formulată de inculpat s-a reținut că aceasta este nefondată, aplicarea unei pedepse mai mici în prezența stării de fapt reținute și a trei cauze de agravare facultativă a pedepsei (infracțiune continuată, concurs de infracțiuni și recidivă), nefiind justificată.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul A, care a susținut aceleași motive ca și în apel, apreciind că pedeapsa aplicată este prea aspră, că instanța trebuie să ia în seamă că a colaborat cu organele de anchetă, a recunoscut și regretat fapta.
A solicitat admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicată spre minimul special.
Curtea, examinând hotărârile atacate în raport de probele administrate în cauză, de criticile recurentului ce se circumscriu cazului de casare prev.de art.385/15 alin.1 pct.14 Cod procedură penală,constată că recursul declarat este nefondat.
În opinia curții, faptele inculpatului A, care în luna ianuarie 2008 și în perioada aprilie - mai 2008, sustras bunuri de la diferite persoane prin mai multe modalități, cauzând prejudicii care nu au fost recuperate, constituie pericol social ridicat, fiind comise cu intenție directă. Din fișa de cazier a inculpatului rezultă că acesta este recidivist, fiind de mai multe ori condamnat pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiune.
În cauza de față, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au avut în vedere circumstanțele personale invocate de inculpat, acestea reflectându-se în aplicarea unei pedepse rezultante orientată către minimul prevăzut de textul legal incriminator.
Curtea, apreciază că pedeapsa aplicată este legală, iar criteriile înscrise în art.72 Cod penal, s-au respectat întocmai.
Cuantumul pedepsei, corespunde gravității concrete a faptelor comise, dar și datelor personale, inculpatul fiind recidivist conform art.37 lit.b Cod penal, în raport de alte condamnări privative de libertate aplicate tot pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Concluzionând, motivele de recurs nu se justifică, deoarece sub aspectele analizate hotărârile atacate sunt juste și conforme legii.
Prin urmare, recursul declarat se privește ca nefondat, urmând să se respingă în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Întrucât recurentul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, în temeiul art.99 Cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării, de la data de 05 august 2008,la zi,
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A, fiul lui și, născut la data de 27 Februarie 1986, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.5/12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.2035/28 octombrie 2008 Judecătoriei Ploiești.
detenția preventivă a inculpatului A, de la 5 august 2008, la zi.
Obligă recurentul la plata sumei de 260 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 06 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
Grefier
Red.ȘF
Tehnored.EV
4 ex./13.04.2009
dos.f- Judecătoria Ploiești
dos.a- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
