Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIE Nr. 290

Ședința publică de la 24 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioana Vorniceasa președinte secție

JUDECĂTORI: Ioana Vorniceasa, Ștefan Nimineț Bogdan Adrian

- - -

GREFIER - - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de - procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 12/A din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av., apărător desemnat din oficiu și partea vătămată.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat pentru inculpat, arată că instanța de fond a dispus achitarea inculpatului, pentru ambele fapte, în temeiul art. 10 litr.a Cod pr.penală, însă Tribunalul Bacăua desființat această sentință și a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 luni și 25 zile închisoare, constatându-se totodată pedeapsa executată integral.

Având în vedere probele administrate în cauză, apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, fapt pentru care solicită admiterea recursului, să se caseze decizia pronunțată de Tribunalul Bacău, să se mențină sentința Judecătoriei Onești și să se dispună plata onorariului pentru apărător desemnat din oficiu, din fondurile

Intimatul solicită respingerea recursului arătând că personal l-a prins pe inculpat în mașina sa.

Reprezentantul parchetului arată că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat. Instanța de apel a dat dovadă de multă clemență, aplicând inculpatului o pedeapsă ce a fost considerată ca executată.

Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul solicită admiterea recursului arătând că declarațiile părții vătămate nu sunt susținute de alte probe administrate în cauză. Audiat în instanță martorul Gh. a arătat că a fost găsit lângă mașina intimatului și nu avea asupra sa nici un bun, iar procesul verbal a fost semnat de martori abia a treia zi. Mai mult decât atât, partea vătămată a arătat că i s-a sustras din mașină suma de 100.000 lei, însă la percheziție din buzunar i s-a confiscat suma de 150.000 lei.

Față de probele administrate în cauză, apreciază că vinovăția sa nu a fost dovedită, fapt pentru care solicită admiterea recursului și să se mențină soluția pronunțată de instanța de fond, ca legală și temeinică.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

-deliberând-

Asupra recursului penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.12/A din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1366 din 27.XI.2006 pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr.5636/2006 s-au dispus următoarele:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul fiul lui și, născut la data de 24.12.1956 în Tg.Ocna, jud. B, domiciliat în Tg.-Ocna,-, jud. B, CNP -, studii 4 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist, arestat aflat în arestul IPJ B pentru infracțiunea de port ilegal de cuțit în locuri publice, prevăzută și pedepsită de art. 11din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 20 raportat la art. 208-209 al. 1 lit. e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208-209 al. 1 lit. e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.

În baza art. 350 al. 1,2 Cod de procedură penală s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatului. S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 7/03.08.2006 emis de Judecătoria Onești, dacă nu este arestat în altă cauză.

S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 189 Cod de procedură penală s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Oas umei de 300 lei, reprezentând 3 onorarii minime pentru apărătorii desemnați din oficiu: 2 onorarii x 100 lei, pentru avocat - și 1 onorariu x 100 lei pentru avocat.

In baza art. 192 al. 1 pct. 1 lit. a Cod de procedură penală obligă partea vătămată fiul lui - și, născut la data de 13.02.1952, domiciliat în Tg.Ocna,- jud. B la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:

La data de 02 august 2006 și, lucrători din cadrul Poliției Tg.Ocna au procedat la întocmirea procesului - verbal de constatare a infracțiunii flagrante aflat la filele 9,10 dosar urmărire penală. Din conținutul acestuia a rezultat că, în seara aceleiași zile, în jurul orei 22,00, cei doi lucrători de poliție au fost sesizați de ofițerul de serviciu să se deplaseze pe strada - - unde s-a comis un furt.

În prezența martorilor, G cei 2 polițiști au constatat că autoturismul 1310 cu număr de înmatriculare -, proprietatea lui și era parcat pe strada - - în dreptul imobilului cu numărul 23.

Lângă autoturism se afla care fusese imobilizat de proprietari și de martorul G care declară că în jurul orei 22,00 inculpatul a fost surprins în autoturism în timp ce demonta radiocasetofonul din bord.

Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra inculpatului s-a găsit în buzunarul stâng al pantalonilor un cuțit cu din plastic de culoare neagră, lama metalică, având lungimea de 20 cm.

a negat că a pătruns în autoturismul - și că a "luat de acasă" cuțitul găsit asupra lui.

În același proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante s-au consemnat și susținerile lui care, observând o persoană în autoturismul său, a solicitat sprijinul familiei. Aceștia au anunțat Poliția Tg.Ocna, iar G ar fi ajutat proprietarul mașinii să imobilizeze persoana respectivă, adică pe.

În același context s-a cercetat și habitaclul autoturismului - și s-a constatat că radiocasetofonul marca.lll fusese demontat din bord iar firele de legătură erau smulse.

S-a reținut că încuietorile ușilor autoturismului nu prezentau urme de forțare. Cu ocazia cercetării s-au efectuat și fotografii judiciare.

Procesul-verbal întocmit la data de 02.08.2006 nu a fost semnat de inculpat însă lucrătorii de poliție care l-au întocmit nu au menționat dacă a refuzat ori a fost în imposibilitatea de a semna acest act.

În seara aceleiași zile, partea vătămată a declarat că, în timp ce se întorcea la domiciliu a observat un cetățean aplecat asupra locului unde era poziționat radiocasetofonul mașinii. și-a dat seama că acesta este un hoț deoarece ținea în brațe toate lucrurile din mașină: o pătură, o umbrelă și o geantă de voiaj în care se aflau haine. A reacționat, trăgându-1 din mașină pe intrus și a strigat la vecini. Au venit la fața locului martorii, G, după care a anunțat lucrătorii de la Poliția Tg.Ocna.

a precizat că a observat, totodată, că din torpedoul autoturismului lipsea suma de 250.000 lei ROL ce a fost recuperată din buzunarul hoțului. Acesta încercase, de asemenea, să demonteze radiocasetofonul de la mașinii.

Bunurile din autoturism au fost evaluate de proprietar la suma de 1050 lei RON, însă nu s-a constituit parte civilă(filele 11,12 dosar urmărire penală).

În data de 03.08.2006 au fost audiați și martorii,

a susținut că în seara zilei de 02.08.2006, ora 21,45 se afla în curtea locuinței împreună cu soțul ei, Amândoi au auzit zgomote pe stradă și l-au văzut pe vecinul în timp ce scotea din mașina parcată în fața casei un cetățean în stare avansată de ebrietate. Martora a declarat că 1-a recunoscut pe care locuiește în spatele Catedralei din Tg.-Ocna.

Din declarațiile purtate cu partea vătămată și cu lucrătorii de poliție martora a înțeles că încercase să sustragă radiocasetofonul din mașină ( fila 13 dosar urmărire penală).

Analizând depoziția lui s-a desprins următoarea concluzie: martora nu s-a apropiat de autoturismul - pentru a constata, ea însăși, dacă încercase într-adevăr să demonteze aparatul ori să sustragă celelalte bunuri, astfel cum a declarat partea vătămată.

La rândul său, martorul Gar elatat aceeași situație de fapt ca și soția sa, oferind detalii cu privire la vestimentația lui. El a susținut că lucrătorii de poliție care au sosit la fața locului au efectuat cercetări constatând că pătrunsese în habitacul autoturismului și a încercat să demonteze casetofonul - ( fila 14 dosar urmărire penală).

Nici G nu a precizat dacă în timpul cercetărilor s-au găsit asupra lui cuțitul cu lama de 19 cm ori suma de 250.000 lei ROL sau dacă partea vătămată a reclamat tentativa inculpatului de a sustrage și alte bunuri din autoturism ( pătură, umbrelă, haine, etc).

În seara zilei de 03.08.2006, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul a refuzat să facă vreo declarație în legătură cu cele întâmplate în fața locuinței părții vătămate (fila 20 dosar urmărire penală). De altminteri, și-a această poziție pe întreaga durată a procesului penal.

Prin ordonanța emisă în data de 03.08.2006 s-a dispus reținerea pe timp de 24 de ore a lui, iar prin încheierea din aceeași dată Judecătoria Oneștia dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe numele acestuia fiind emis mandatul nr.7/03.08.2006.

În faza cercetării judecătorești, la data de 16.10.2006 a fost audiat. Acesta a declarat că în seara zilei de 02 august 2006, pe la ora 22,00 sesizat prezența unei persoane în autoturismul său. portiera față dreapta a mașinii, a observat că inculpatul ținea în mână o pătură în care fuseseră înfășurate o giacă, o umbrelă iar alături, adică pe bancheta din spate, se afla o geantă de voiaj. Deși era întuneric în mașină partea vătămată și-a dat seama că inculpatul se uita la casetofon și în plus, era aplecat asupra acestuia.

Dacă în faza urmăririi penale a susținut că inculpatul încercase să demonteze radiocasetofonul de la bord, în instanță el a descris o situație de fapt diferită: "se cunoștea că cineva a umblat cât de cât la casetofon" și "1-a văzut pe inculpat cu mâinile deasupra aparatului" dar casetofonul nu era smuls de la bord.

S-a ridicat, așadar, întrebarea: radiocasetofonul fusese sau nu demontat de la autoturismului și dacă a fost sincer în declarația din 16.10.2006, atunci cum puteau lucrătorii de poliție să constate la 02.08.2006 că aparatul fusese "demontat din poziția din autoturismului iar firele de legătură erau smulse"( fila 10 dosar urmărire penală).

În data de 16.10.2006 partea vătămată a relatat că a văzut asupra inculpatului banii, adică 15 lei RON, care ieșeau din buzunarul lui. a presupus că luase banii din torpedou și că, ulterior, fiul său și-a amintit că lăsase acolo niște bani "pentru orice eventualitate".

Deși a văzut banii care ieșeau din buzunarul lui, partea vătămată nu a observat, însă, cuțitul cu lama de 19 cm. A auzit că această armă albă s-ar fi găsit asupra inculpatului dar nu la fața locului ci la sediul Poliției Tg.Ocna, deși avea o vestimentație care ar fi permis oricărei persoane să sesizeze imediat prezența cuțitului.

Dacă într-adevăr partea vătămată ori lucrătorii de poliție deplasați la fața locului ar fi găsit asupra inculpatului vreo sumă de bani, în mod cert s-ar fi făcut mențiunea cuvenită în procesul - verbal întocmit la 02 august 2006 ori în declarațiile martorilor,

C de-al doilea dintre martori a relatat în instanță că în seara zilei de 02.08.2006 nu a văzut nici un bun asupra inculpatului și mai mult, nu a văzut ca să fi fost percheziționat(fila 20 dosar cercetare judecătorească).

Între declarațiile celor doi martori din lucrări există și câteva contradicții. Ambii au declarat inițial, că la 02.08.2006 se aflau în curtea locuinței când au auzit zgomote în stradă și au văzut că îl scosese din mașină pe. La 16.10.2006 a susținut, însă, că în jurul orei 21,00 stătea la gard când a sesizat prezența unei persoane în interiorul autoturismului lui. Pe la ora 22,30 apărut partea vătămată care a descoperit și el intrusul din mașină. Prin urmare, a stat în autoturism aproximativ o oră și

a susținut că ea și soțul ei au ajuns lângă autoturism în momentul în care inculpatul se afla deja la pământ, imobilizat de. Soțul martorei, Gad eclarat că numai a ajuns lângă autoturismul - când a ajuns acolo și partea vătămată.

Același G care la 03.08.2006 declarase că se afla în curtea locuinței împreună cu soția sa, în instanță a venit cu altă versiune, anume că stătea în casă în fața televizorului.

Ambii martori au rămas, însă, la fața locului până în momentul în care inculpatul a urcat în mașina de poliție și s-au retras după plecarea acesteia.

a relatat un aspect deloc de neglijat: nu a văzut ca lucrătorii de poliție să fi făcut fotografii la fața locului.

De aici s-a ridicat întrebarea legitimă: când au fost realizate fotografiile judiciare înaintate la dosarul cauzei de Poliția Tg.Ocna?

În paranteză fie spus, aceste fotografii ar fi trebuit să fi existat la dosarul de urmărire penală în momentul sesizării instanței, întrucât nu s-a întâmplat așa, a fost necesar ca instanța să insiste ca Poliția Tg.Ocna să înainteze fotografiile judiciare despre efectuarea cărora s-a menționat în procesul - verbal aflat la filele 9,10 dosar urmărire penală( a se vedea adresele de la filele 26,28 dosar instanță).

Acestea au fost înaintate la 24.11.2006, ele cuprinzând "aspecte fixate cu ocazia cercetării la fața locului privind furtul din autoturismul 1310 nr. -". Din examinarea celor 2 fotografii s-au constatat următoarele: în prima planșă fotografică se poate observa autoturismul cu pricina, având portierele închise iar în cea de-a doua planșă, același autoturism este fotografiat cu portierele dreapta față deschise.

Ce aspecte au fost fixate cu acea ocazie: pe bancheta din spate a mașinii se afla o sacoșă din rafie iar în interiorul acesteia, o pătură înfășurată și alături se ghicește o giacă albastră( nu neagră cum susține ). autoturismului a fost, aparent, neglijat de fotograf care ar fi trebuit să-și concentreze atenția asupra radiocasetofonului: era acesta demontat așa cum declară partea vătămată la urmărirea penală ori "nici măcar nu era pornit" adică deschis, astfel cum susține în instanță?

În sfârșit, cea de-a treia planșă redă detalii metrice ale cuțitului descoperit asupra inculpatului.

Din conținutul adresei nr. -/21.11.2006 întocmită de Poliția Tg.Ocna a reieșit că în autoturismul proprietatea lui nu au fost identificate urme digito-palmare. Adică, potrivit declarației lui, inculpatul a stat în mașină circa o oră și J dar nu a lăsat nici un fel de urme, iar asupra lui nu s-au găsit mănuși.

Împotriva sentinței penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești și partea vătămată.

Prin decizia penală nr.200/A/din 5.04.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, s-au dispus următoarele:

In temeiul art.379 pct.2 lit.a pr.pen. s-a admis apelul formulat de apelanta parte vătămată împotriva sentinței penale nr. 1366/27.11.2006 pronunțata de Judecătoria Onești în dosarul penal nr- în ceea ce privește latura penală a cauzei, greșita obligare a părții vătămate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, neaplicarea dispozițiilor art. 191.pr.pen.

S-a desființat sentința apelata sub aspectele arătate. S-a reținut cauza spre rejudecare și în fond:

In temeiul art. 334.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanței pentru inculpatul din infracțiunile de furt calificat prev de art. 208-209 alin 1 lit.e,g,i penal si art. 1/1 din legea 61/1991 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si 37 lit. b Cod penal în infracțiunea de tentativa la furt calificat prev de art. 20 rap la art. 208-209 alini lit. e,g,i Cod penal cu art.37 lit.b Cod penal.

In temeiul art. 20 rap la art. 208-209 alini lit. e,g,i Cod penal cu art.37 lit.b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la furt calificat cu aplicarea art. 74. alin. Ultim si 76 lit. c Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 3 luni și 25 de zile.

S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a,b Cod penal.

S-a constatat executată pedeapsa aplicată.

S-a înlăturat din conținutul sentinței apelate, aplicarea dispozițiilor art. 192 alin.l pct.l lit.a Cod pr.penală.

In temeiul art. 191.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei RON cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției pentru asistenta juridica din oficiu către Baroul de Avocați B in suma de 200 lei av., 100 lei RON av..

S-au celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

In temeiul art. 192 alin. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apelurile părților au rămas în sarcina acestuia.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției pentru asistență juridică din oficiu către Baroul de Avocați B în sumă de 100 lei RON av..

Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:

Instanța de judecată, în mod greșit și nejustificat a dispus achitarea inculpatului, pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, în baza art.10 lit.a Cod pr.pen. pe motivul că aceste fapte nu s-au confirmat, neluându-se practic în considerare nici o probă administrată atât în dosarul de urmărire penală, cât și în mod nemijlocit în fața instanței, probe care ar fi condus la stabilirea vinovăției inculpatului.

Obligația legală a instanței de judecată este de a avea un rol activ în administrarea probelor pe baza principiului contradictorialității, neputând rămâne doar un simplu arbitru care înregistrează și cântărește probele propuse de către părți.

In dosarul de urmărire penală există încheiat un proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, la 02.08.2006, aflat la fi.9-10 dosar, din conținutul căruia rezultă că în seara de 02.08.2006, în jurul orei 22,00, poliția Tg.Ocna a fost sesizată de ofițerul de serviciu pentru a se deplasa pe str. -, unde s-a comis un furt.

In prezența martorilor oculari, și G, organele de poliție au constatat că autoturismul cu nr. -, proprietatea părții vătămate, era parcat pe str. -, în dreptul imobilului cu nr.23, iar lângă autoturism se afla inculpatul care fusese imobilizat de proprietari și de martorul G, care a declarat că inculpatul a fost surprins în autoturism în timp ce demonta radio-casetofonul de la bord.

Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra inculpatului, s-a găsit în buzunarul stâng al pantalonilor un cuțit cu mânerul din plastic, de culoare neagră, având lama metalică în lungime de cca. 20 cm.

În același context a fost cercetat și habitaclul autoturismului, constatându-se că radio-casetofonul marca 111 fusese demontat din bord, iar firele de legătură erau smulse.

S-a reținut că încuietorile ușilor autoturismului nu prezentau urme de forțare, iar cu ocazia cercetării la fața locului s-au efectuat și fotografii judiciare.

Partea vătămată, a declarat că în timp ce se întorcea la domiciliu a observat o persoană de sex masculin aflată în autoturismul proprietate, pe bancheta din dreapta față, având o pătură în brațe, în care se aflau o giacă bărbătească, de culoare neagră, o umbrelă bărbătească și o geantă de voiaj cu haine.

Reclamantul a reacționat trăgându-1 din mașină pe inculpat și strigând la vecini pentru ajutor. În acest timp, a venit la fața locului și fiul reclamantului, respectiv, care 1-a ajutat pe tatăl său la imobilizarea inculpatului.

Din torpedoul autoturismului lipsea și suma de 25 RON, ce a fost ulterior recuperată din buzunarul făptuitorului, care de asemenea încercase să demonteze radio-casetofonul de la mașinii.

In prezenta cauză au fost audiați doar martorii și G, care și-au de fapt, declarațiile date la urmărirea penală.

Martora a susținut că în seara de 02.08.2006, în jurul orei 21,45 se afla în curtea locuinței, împreună cu soțul ei, G și la un moment dat au auzit zgomote pe stradă și au văzut pe vecinul lor, în timp ce scotea din mașina sa un cetățean în stare avansată de ebrietate.

Martora a declarat că 1-a recunoscut imediat pe, acesta locuind în spatele Catedralei din Tg.Ocna.

Si martorul Gar elatat aceeași situație de fapt, oferind și detalii cu privire la vestimentația inculpatului.

Deși partea vătămată, în fața instanței de judecată, a susținut că a fost ajutat la imobilizarea inculpatului și de către fiul său, acesta nu a fost audiat deși în virtutea rolului activ instanța de judecată avea obligația de a-1 audia ca martor din oficiu, pentru stabilirea cu exactitate a modului de comitere a faptei.

In mod greșit instanța de judecată a arătat că în cauză nu s-a procedat la reconstituirea la fața locului, având în vedere că inculpatul a refuzat să dea orice declarație, nerecunoscând faptele comise.

De asemenea, instanța de judecată a reținut în mod greșit faptul că arma albă, respectiv cuțitul, a apărut în mod misterios la sediul Poliției Tg.Ocna, atâta timp cât în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante s-a aratat că în timpul efectuării controlului corporal s-a găsit în buzunarul de la pantaloni, în partea, un cuțit cu mânerul din plastic de culoare neagră, având lama în lungime de 20 cm și chiar inculpatul a declarat că "1-a luat de acasă".

De asemenea, instanța de fond în mod greșit a obligat partea vătămată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, atâta timp cât acțiunea a fost pusă în mișcare din oficiu, soluția legală fiind aceea că în asemenea situații dacă se dispune achitarea, cheltuielile judiciare rămâneau în sarcina statului.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul în temeiul art.379 pct.2 lit.a a C.P.P. admis apelurile declarate și a desființat sentința apelată în ceea ce privește latura penală a cauzei, neaplicarea dispozițiilor art.191 și C.P.P. greșita obligare a părții vătămate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.S-a reținut cauza spre rejudecare și în fond față de modalitatea de comitere a faptei, față de faptul că inculpatul a folosit cuțitul cu prilejul încercării de a sustrage bunuri din autoturismul părții vătămate, fiind surprins în flagrant de acesta în temeiul art.334 a C.P.P. dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. de art.208,209 al.l lit.e,g,i Cod penal, art.1/1 din leg.61/1991 cu aplicarea art.33 lit.a și 37 lit.b Cod penal în infracțiunea de tentativă la furt calificat prev. de art. 20 rap. la art.208,209 al.l lit.e,g,i Cod penal cu art.37 lit.d Cod penal.

Având în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite, împrejurările comiterii, urmările produse, precum și conduita inculpatului, instanța a reținut în cauză ca valoare de circumstanțe atenuate juridice dispozițiile art.74 alin. ultim penal și ca efect să producă pedepsei aplicată acestuia sub minimul special prevăzut de lege.

In temeiul art.88 Cp. a computat din pedeapsa aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv de la 3.08.2006 la 28.11.2006.

S-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prev. de art.64 lit.a,b Cod penal.

A constatat executată pedeapsa și a înlăturat din conținutul soluției apelate, aplicarea dispozițiilor art. 192 al.l pct.l lit.a Cod penal.

Împotriva deciziei penale a declarat recurs inculpatul.

Prin decizia penală nr.683 din 27.09.2007 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 38515pct.2 lit.c Cod pr.penală, s-a admis recursul declarat de recurentul inculpat, împotriva deciziei penale nr. 200/A/05.04.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău.

S-a casat în totalitate decizia penală mai sus menționată și s-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bacău.

S-au actele procedurale efectuate în cauză și celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

S-a constatat că inculpatul recurent se află arestat într-o altă cauză.

S-a dispus plata din fondurile către Av. Bas umei de 100 lei cu titlu de onorariu avocat din oficiu pentru asistența juridică acordată în recurs, avocat oficiu,.

În temeiul art. 192 alin.3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 378 alin. 2 pr. pen. cu ocazia judecării apelului, instanța este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozițiilor cuprinse în Partea specială, titlu II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanța de fond, precum și atunci când instanța de fond nu a pronunțat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.

Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat că atunci când o instanță de apel este sesizată cu o cauză în fapt și în drept și studiază în ansamblu problema vinovăției sau nevinovăției, ea nu poate, din motive de echitate a procesului, să se pronunțe asupra acestor chestiuni fără o apreciere directă a mărturiilor prezentate personal de acuzatul care susține că nu a comis fapta considerată infracțiune.(împotriva Suediei, hotărârea din 26.05.1988 împotriva României).

Din analiza actelor dosarului a rezultat că prima instanță a apreciat pe baza probatoriului administrat în cauză că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii și consecință acestei împrejurări a dispus achitarea inculpatului. În lumina celor expuse mai sus instanța de apel avea însă obligația procedurală de a dispune audierea inculpatului după ce realizase o apreciere completă a chestiunii vinovăției sau nevinovăției, administrând după caz noi mijloace probatorii.

Condamnarea inculpatului, pronunțată fără ca acesta din urmă să fie audiat în persoană și mai ales după achitarea sa de instanța inferioară, este contrară cerințelor unui proces echitabil în sensul articolului 6 &1 al Convenției și al art.6 din pr. pen. și în consecință s-a impus trimiterea cauzei pentru o nouă judecată instanței de fond pentru a se avea în vedere dispozițiile procedurale mai sus analizate dar și celelalte motive de recurs invocate în fața curții.

S-au actele procedurale efectuate în cauză și se va constata că inculpatul recurent se află arestat într-o altă cauză.

Procedând la rejudecarea apelurilor Tribunalul Bacău prin decizia penală nr.12/A din 10.01.2008 a dispus în baza art.379 pct.2 lit. a s C.P.P.-au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești și partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 1366/27.11.2006 pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr- cu privire la latura penală a cauzei, greșita obligare a părții vătămate la plata cheltuielilor judiciare către stat și neaplicarea dispozițiilor art. 191.

C.P.P.

A fost desființată sentința penală apelată sub aspectele arătate, s-a reținut cauza spre rejudecare și, în fond:

In temeiul art. 334.C.P.P. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din art. 208-209 al. 1 lit. e,g,i Cp. și art. 1/1 din legea 61/1991 cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. și art. 37 lit. b Cp. în art. 20 Cp. raportat la art. 208-209 al. 1 lit. e,g,i Cp. și art. 1/1 din legea 61/1991 ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. și art. 37 lit. b Cp.

A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 24.12.1956 în Târgu Ocna, județul B, cu domiciliul în Târgu Ocna,-,4 clase, necăsătorit, recidivist, CNP - pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat prevăzută de art. 20 Cp. raportat la art. 208-209 al. 1 lit. e,g,i Cp. cu aplicarea art. 37 lit. b Cp. art. 74 al. ultim și art. 76 lit. c Cp. la pedeapsa de 3 luni și 25 zile închisoare.

S-a constatat că pedeapsa aplicată a fost integral executată în perioada 03.08.2006-28.11.2006.

In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat C.P.P. la art. 10 lit. d a C.P.P. fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 1/1 din legea 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. b Cp. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

S-a înlăturat din conținutul sentinței penale apelate aplicarea dispozițiilor art. 192 al 1 pct. 1 lit. a

C.P.P.

In temeiul art. 191.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

S-au celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

S-a dispus plata din fondurile MJ a sumei de 100 lei către Baroul B av..

In temeiul art. 192 al.3 cheltuielile C.P.P. judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:

In fapt, în seara zile de 2 august 2006 în jurul orelor 22,00 revenind la domiciliu a constatat că în autoturismul său - parcat pe stradă (loc public) în fața casei, se afla o persoană care căuta ceva și pe care a imobilizat-o, pentru aceasta solicitând și ajutorul fiului său, care se afla în curtea locuinței. Au fost alertați și a fost înștiințată Poliția orașului Ocna, care sosind la fața locului au găsit un imobilizat lângă autoturismul părții vătămate.

S-a constatat că ul respectiv era, care locuia în apropiere, orașul fiind mic, locuitorii acestuia se cunosc nu numai din vedere ci și după nume.

persoanei vătămate, martorii G și, l-au văzut pe care imobilizat fiind se manifesta violent, înjurând și amenințând persoanele sosite la locul faptei.

În unul din buzunarele lui a fost găsit un cuțit, cu din plastic de culoare neagră.

Susnumitului i s-a adus la cunoștință învinuirea dar a refuzat să dea vreo declarație organelor de poliție (fi. 15-16 ds.. Penală).

La 2/3 august 2006, puțin după miezul nopții, a fost reținut pentru 24 de ore (fi. 21 dup).

a refuzat să dea o declarație cu privire la acuzațiile care i s-au adus și în fața procurorului (fi. 22 dup).

La data de 3 august 2006 fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva susnumitului, care a devenit astfel inculpat.

In aceiași zi procurorul a propus arestarea preventivă a inculpatului.

Fiind adus în fața judecătorului în prezența unui apărător desemnat din oficiu, inculpatul a refuzat să dea declarație (fi. 7 ds-).

Împotriva hotărârii prin care s-a dispus arestarea sa preventivă pe o durată de 25 de zile, inculpatul a declarat recurs pentru motivul că nu există probe concludente de vinovăție și că în mod greșit s-a ținut seama de cazierul său(fl. 4 ds. 4412/2006).

Tocmai la data de 8 august 2006 inc. a dat prima declarație, în fața instanței de recurs prin care s-a declarat nevinovat, cu precizarea că în seara respectivă era beat și că la sosirea organelor de poliție era deja lângă autoturism de către partea vătămată, care 1-a și bătut (fi. 5).

Recursul inculpatului a fost respins, astfel că a fost trimis în judecată în stare de arest după procedura obișnuită.

Și în fața instanței de fond inculpatul s-a declarat nevinovat precizând că este victima unei înscenări.

Instanța de control judiciar a constatat că nu a existat nici o înscenare, inculpatul fiind văzut de către martora în timp ce era scos din mașină de către partea vătămată: "când inculpatul a fost scos din mașină se afla în stare de ebrietate".

Dacă inculpatul a fost într-adevăr nevinovat așa cum susține apare de neînțeles de ce nu a spus în prezența celor care se adunaseră la locul faptei că a fost victima unei înscenări, limitându-se doar să adreseze injurii și amenințări.

Desigur inculpatul a uzat de dreptul său la tăcere.

Fiind o persoană cu un trecut penal impresionant, sigur a aflat despre acest drept uman fundamental cu bază constituțională și în dreptul internațional al drepturilor omului.

Firește inculpatul nu putea fi obligat să se autoincrimineze însă nu poate fi lipsită de orice semnificație tăcerea sa în situația în care se cerea o explicație cu prezența sa în acel loc și timp. A se vedea în acest sens CEDO, cauza Murray vs. Regatul Unit al Marii Britanii din 08.02.1996.

Instanța de control judiciar făcând însă o nouă apreciere a probelor administrate a constatat însă că declarațiile părții vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor inculpatul fiind într-adevăr surprins în mașină de către proprietar care 1-a scos afară și 1-a imobilizat. Inculpatul a intrat acolo cu scop de furt motiv pentru care avea și cuțitul asupra sa pentru a demonta radiocasetofonul însă din cauza stării de ebrietate a acționat cu încetineală, fără îndemânare, motiv pentru care fapta a rămas în fază de tentativă, datorită intervenției proprietarului, persoana vătămată.

Schimbarea încadrării juridice în tentativă la infracțiunea de furt calificat este corectă.

Inculpatul în mod greșit a fost trimis în judecată pentru port ilegal de armă albă deoarece a avut cuțitul asupra sa pentru scoate radiocasetofonul din locul în care era fixat, motiv pentru care s-a reținut agravanta de la lit. iaa rt. 209 Cp.

Potrivit art. 1/1 pct. 1 din Legea 61/1991 republicată constituie infracțiune portul fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castelului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere împungere sau lovire precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice.

Rezultă din redactarea textului că ne aflăm în fața unei infracțiuni de pericol ce sancționează portul fără drept al obiectelor enumerate numai în anumite locuri aglomerate (discoteci, nunți, botezuri, concerte, restaurante, baruri, cluburi, mitinguri de protest, greve, întruniri sportive cu suporteri ai echipelor adverse, etc) locuri sau împrejurări în care există potențial ca în urma unor incidente, obiectele să fie folosite și să pună în primejdie viața sau integritatea unor persoane (abstracte, necunoscute) ori să conducă la tulburarea liniștii publice. Cum în speță, inculpatul nu a purtat cuțitul într-un asemenea loc sau într-o asemenea împrejurare ci cu totul în alt scop și anume pentru a scoate casetofonul pe care urma să-1 fure din locul fixat de către proprietar într-un autoturism, achitarea acestuia dispusă prin sentința atacată a fost corectă numai că temeiul juridic al achitării a fost greșit.

In ceea ce privește tentativa la infracțiunea de furt calificat, vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită achitarea acestuia a fost greșită.

Prin urmare, apelurile fiind întemeiate au fost admise în ceea ce privește soluționarea greșită a laturii penale și plata cheltuielilor judiciare către stat. Sentința apelată a fost desființată sub aspectele arătate.

Cauza a fost reținută spre rejudecare și în fond s-a procedat la condamnarea inculpatului pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat.

În ceea ce privește pedeapsa, instanța a constatat că este suficientă perioada deja executată de către inculpat. Pentru a coborî pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege a fost avută în vedere circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 al. Ultim din Cp privind valoarea modică a prejudiciului și starea avansată de ebrietate a inculpatului.

Referitor la cealaltă infracțiune s-a dispus achitarea inculpatului pentru că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

Ca efect al condamnării inculpatului, s-a dispus obligarea acestuia la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantumul cărora au fost incluse onorariile avocaților desemnați din oficiu.

Pe cale de consecință a fost înlăturată dispoziția privind obligarea persoanei vătămate de la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Celelalte dispoziții ale sentinței apelate au fost

Împotriva deciziei penale inculpatul a declarat recurs în termen legal.

În motivarea recursului a arătat că este nevinovat și a solicitat achitarea.

Instanța de control judiciar examinând în temeiul art.38514Cod pr.penală hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei în raport de motivele invocate cât și din oficiu conform art.3859al.3 Cod pr.penală, constată că aceasta este legală și temeinică.

Din probele administrate în cauză și care au fost prezentate pe larg de tribunal rezultă în mod cert vinovăția inculpatului pentru fapte care a fost condamnat.

Inculpatul a fost surprins în seara zilei de 2 august 2006 în jurul orelor 22 în autoturismul - de către proprietar, care l-a scos afară și imobilizat.

Inculpatul pătrunsese în autoturism cu scopul de a sustrage radio casetofonul, motiv pentru care avea asupra sa și un cuțit.

Față de cele ce preced și neconstatându-se cazuri din cele care examinate din oficiu să ducă la casarea hotărârii atacate, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Onorariu avocat oficiu în sumă de 100 lei se va suporta din fondul și se va include în cheltuielile judiciare.

Văzând și prevederile art.192 al.2 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul aflat în Penitenciarul Bacău, arestat în altă cauză, împotriva deciziei penale nr.12/A din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău.

Onorariu avocat oficiu în sumă de 100 lei se suportă din fondul

În baza art.192 al.2 Cod pr.penală obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat în care s-a inclus și onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 24.04.2008 în prezența inculpatului arestat.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER

- - - - - -

- -

red.

red. M/

red.Șt.

dact. - ex.2

13/14.05.2008

Președinte:Ioana Vorniceasa
Judecători:Ioana Vorniceasa, Ștefan Nimineț Bogdan Adrian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Bacau