Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 343/R/2009
Ședința publică din 26 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Livia Mango Delia Purice
JUDECĂTORI: - -
- -, Președinte Secția Penală
GREFIER:
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.
S-au luat spre examinare recursurile declarat de către inculpații, și, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 94/A din data de 30 martie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 pen. art. 209 alin. 1 lit. a și i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea vătămată SC SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Inculpații și depune un memoriu, solicitând a fi avut în vedere la soluționarea cauzei și arată că sunt de acord să fie asistați de apărător desemnat din oficiu.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d proc.pen. admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c proc.pen. În subsidiar, solicită reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului și stabilirea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. A solicitat achitarea inculpatului, întrucât din declarațiile acestuia rezultă că nu a participat la comiterea infracțiunii. Acest aspect a fost confirmat de ceilalți doi coinculpați, care au arătat că nu au fost cu inculpatul la momentul comiterii infracțiunii. Martora a arătat că se afla împreună cu inculpatul în C N la momentul comiterii infracțiunii. Martorii au arătat că nu-l cunosct pe inculpat, că nu l-au văzut la la locul faptei. Atâta vreme cât probele existente la dosar ridică serioase dubii cu privire la participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunii, trebuie aplicat principiul in dubio pro reo.
În subsidiar, solicită să se aibă în vedere că inculpatul a colaborat cu organele de poliție, nu avea de unde să dea mai multe relații în condițiile în care nu a participat la comiterea faptei. Prejudiciul cauzat în cauză nu e foarte ridicat, iar pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare este prea mare. Solicită admiterea recursului pentru motivele mai sus arătate. Cu onorar.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c proc.pen. respectiv fapta nu a fost comisă de inculpat. Este evident că singurul autor al infracțiunii este inculpatul. Acesta a recunoscut fapta. Martorii audiați în cauză nu probează fără dubiu că inculpații ar fi participat la săvârșirea infracțiunii. Faptul că inculpatul a fost văzut în apropierea locului săvârșirii infracțiunii nu dovedește că ar fi comis infracțiunea. Instanța de fond a înlăturat declarația inculpatului, considerând în mod nejustificat că inculpatul nu mai recunoaște săvârșirea infracțiunii.
În subsidiar, solicită admiterea reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și înlăturarea sporului de 2 luni închisoare. Cu onorar.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se rețină în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante, prev. de art. 74 pen. rap. la art. 76 pen. cu consecința reducerii pedepsei sub limita specială prevăzută de lege. A recunoscut fapta, și-a asumat- Apreciază că se pot reține circumstanțe atenuante chiar dacă este recidivist. În principal, solicită înlăturarea sporului aplicat, iar în subsidiar reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați ca nefondate. Prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Gherla inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii de 3 ani și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, reținându-se starea de recidivă postcondamnatorie. S-a solicitat reducerea pedepsei ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante în favoarea inculpaților. Apreciază față de persoana inculpațior, față de modalitatea de comitere a faptei, consecințele acestei fapte, că nu se pot reține aceste circumstanțe atenuante. Inculpații au fost prinși de organele de poliție, în urma alertării de martorii prezenți. Inculpații și nu au recunoscut comiterea faptei arătând că au cumpărat bunurile din căruță. Din probele administrate în cauză se poate ajunge la concluzia că aceste afirmații nu corespund adevărului. Există un martor care a observat cum 3 persoane sustrag bunuri din magazie, respectiv martorul G, cu declarația la fila 63 din vol. II al dosarului de urmărire penală. Pe parcursul cercetărilor inculpatul a luat vina asupra sa arătând că a comis fapta singur. Nu se pot reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților.
În concluzie, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, cu consecința menținerii ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate în cauză.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, se consideră nevinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa. A fost obligat să declare că e vinovat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, nu a fost niciodată în acea înteprindere.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că a comis infracțiunea singur și s-a întâlnit pe drum cu ceilalți inculpați.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Gherla prin sentința penală nr.232 din 16 februarie 2009 i-a condamnat pe inculpații:
-, fiul lui și, născut la data de 27.09.1967 în localitatea, județul C, cetățean român, studii 9 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, recidivist, domiciliat în comuna, satul, numărul 193, județul C, codul numeric personal -, la pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de articolul 208 alineatul 1, articolul 209 alineatul 1 literele a) și i) din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 litera a) din Codul penal,
A fost revocată liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 3 ani 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2.033/2005 a Judecătoriei Gherla și a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 359 zile închisoare cu pedeapsa de la punctul 1, în pedeapsa mai grea de 3 ani 2 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni închisoare; în final 3 ani 4 luni închisoare.
, fiul lui și, născut la data de 29.10.1970 în municipiul C-N, județul C, cetățean român, studii 8 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, recidivist, domiciliat în comuna, satul, numărul 655, județul C, codul numeric personal -, la pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de articolul 208 alineatul 1, articolul 209 alin. 1 lit. a) și i) din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 litera a) din Codul penal,
A fost revocată liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 6 ani 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 749/2004 a Tribunalului Cluj și a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 857 zile închisoare cu pedeapsa de la punctul 1, în pedeapsa mai grea de 3 ani 2 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni închisoare; în final 3 ani 4 luni închisoare.
-, fiul lui și, născut la data de 26.06.1970 în municipiul C-N, județul C, cetățean român, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, recidivist, domiciliat în comuna, satul, numărul 116, județul C, codul numeric personal -, la pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de articolul 208 alineatul 1, articolul 209 alineatul 1 lit. a) și i) din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 lit. a) din Codul penal,
A fost revocată liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 4 ani 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 491/2007 a Judecătoriei Gherla și a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 479 zile închisoare cu pedeapsa rezultantă de la punctul 1, în pedeapsa mai grea de 3 ani 2 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni închisoare; în final 3 ani 4 luni închisoare.
Le-au fost interzise inculpaților drepturile prevăzute de articolul 64 alin.1 lit. a) și b) din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei.
A fost menținută măsura arestării inculpaților și s-a scăzut din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 03.09.2008 până la zi.
Au fost obligați inculpații să achite fiecare, câte 600 lei, cheltuieli judiciare către stat din care, suma totală de 900 lei, reprezentând onorar pentru apărătorul din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, domnului avocat -.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Fiecare dintre cei trei inculpați a fost condamnat în mod repetat pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului. Ultima dată inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani și 8 luni prin Sentința penală nr. 2033/2005 a Judecătoriei Gherla fiind liberat condiționat la 25 iulie 2008 cu un rest de executat de 1763 zile. Inculpatul a fost liberat condiționat la 22 februarie 2008, cu un rest de executat de 857 zile din executarea unei pedepse rezultante de 6 ani și 5 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 749/2004 a Tribunalului Cluj în timp ce inculpatul a fost liberat condiționat la 4 aprilie 2008 din executarea unei pedepse rezultante de 4 ani și 2 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 491/2007 a Judecătoriei Gherla, cu un rest de executat de 479 zile.
Înainte de a putea fi considerată ca executată pedeapsa din executarea căreia au fost liberați fiecare dintre inculpați, la 30 august 2008 aceștia au săvârșit o nouă infracțiune de furt calificat, așa cum vom expune în continuare.
La data de 30 august 2008 inculpații s-au deplasat folosind atelajul hipotractat al inculpatului la complexul "" din localitatea, județul Inculpații au pătruns în incinta complexului după care prin forțarea ușilor de acces în două clădiri din incinta acestei unități și anume o magazie de materiale a centralei termice și un punct de transformare (la prima clădire fiind dislocată o parte a ușii de acces confecționată din placaj iar la clădirea punctului de transformare fiind înlăturat lacătul ce asigura ușa) au sustras mai multe bunuri dintre cele depozitate. Bunurile au fost încărcate în atelajul hipotractat și transportate de inculpați pe raza localității, județul
În jurul orelor 13,00, după ce fuseseră alertați de fapta săvârșită în dauna "", organele de cercetare penală din cadrul Poliției Comunale au procedat la oprirea atelajului în care se aflau inculpații, pe 161, în apropierea dispensarului din localitatea, județul
Lucrătorii de poliție au identificat și ridicat din atelaj bunurile sustrase de aceștia din incinta unității, bunuri descrise în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (volumul II, filele 8-9) și în procesul-verbal de inventariere (volumul II, filele 12-13): extinctoare, supape siguranță, țevi metalice de diverse diametre și lungimi, holșuruburi, cârlige din metal, șuruburi, piese de fixare, semicuplaje, tije, șuruburi pentru lemn și alte bunuri așa cum sunt descrise în menționatele procese-verbale.
Partea vătămată, "" și-a evaluat bunurile sustrase de inculpați la suma de 5763,50 lei (volumul II, fila 15). Acestea au fost predate angajaților părții vătămate la 18 septembrie 2008 (volumul I, filele 13-14) iar la 19 septembrie 2008 partea vătămată a comunicat că nu se constituie parte civilă întrucât prejudiciul a fost recuperat în totalitate (volumul I, fila 15).
Nici unul dintre cei trei inculpați nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, în ciuda caracterului cvasiflagrant al acesteia. Astfel, inculpatul susține (volumul II filele 22-24, 25-27, 28 și 70) că, la 30 august 2008 în timp ce toți trei au ajuns, cu atelajul inculpatului în spatele complexului părții vătămate au fost abordați de o persoană aflată lângă gardul unității, persoană care purta ochelari și care le-a oferit spre vânzare piesele metalice care se aflau lângă gardul unității. Inculpatul arată că a văzut o spărtură în gard și că și-a dat seama că acestea fuseseră sustrase și că persoana respectivă era probabil angajat al unității, totuși i-a oferit suma de 30 lei și o sticlă de bere pentru bunuri. Ulterior, după ce atelajul a fost oprit de polițiști și le-a indicat persoana care le vânduse bunurile recunoscându-l pe acesta ca fiind martorul.
Inculpatul (volumul II, filele 33-36, 36-38, 39-40 și 71) declară că la 30 august 2008 s-a deplasat împreună cu inculpații și spre localitatea, la bordul atelajului său, intenționând să procure caroserii nefuncționale de autoturisme pe care să le predea la un punct de colectare a fierului vechi. Ajunși în apropierea complexului C "", în zona intersecției drumurilor către și de, inculpatul i-a solicitat să oprească atelajul spre a discuta cu o persoană cunoscută pe care îl remarcase, o persoană care purta ochelari după care acesta l-a întrebat dacă are bani asupra sa întrucât persoana cu ochelari "are fier". Inculpatul a întors atelajul, a traversat calea ferată din zona punctului de acces în unitate, s-a deplasat până în spatele complexului și a văzut că persoana cu ochelari le-a adus mai multe țevi de culoare albă după care a remarcat că lângă gardul unității erau depozitate și alte piese metalice pentru care au oferit persoanei respective suma de 30 lei, un bidon de bere și un pachet de țigări. Persoana respectivă le-a promis că în aceeași zi, după orele 16,00 le va oferi și alte materiale spre a fi la punctele de colectare a fierului vechi.
Inculpatul susține (volumul II, filele 46-47, 48-49 și 72) o versiune similară inculpatului și anume că la 30 august 2008, intenționând să procure fier vechi de pe raza localității, inculpații s-au deplasat într-un atelaj hipotractat prin apropierea complexului părții vătămate. În timp ce se aflau în spatele unității au oprit atelajul lângă gardul unității unde se aflau mai multe piese metalice: țevi, extinctoare, două lăzi de șuruburi, fiind abordați de o persoană aflată în incinta unității, o persoană care purta ochelari și care le-a oferit spre vânzare obiectele aflate în iarbă, lângă gard. Unul dintre ceilalți doi inculpați a oferit persoanei respective suma de 30 lei și un bidon de bere în schimbul pieselor metalice. Inculpatul și-a dat seama că bunurile erau furate din incinta complexului părții vătămate însă, alături de ceilalți inculpați au încărcat bunurile în atelaj după care s-au deplasat pe raza localității unde, lângă dispensarul uman au fost opriți și verificați de către organele de poliție.
Relatările celor trei inculpați care nu au fost complet "sincronizate" (având în vedere contradicțiile dintre cele relatate de inculpatul pe de o parte și și pe de altă parte cu privire la modul în care au contactat "persoana cu ochelari") au fost contrazise de celelalte mijloace de probă aflate la dosar.
Astfel, martorul (volumul II, filele 54-56) paznic în cadrul C "" a declarat că în jurul orelor 11,00, în timp ce patrula în incinta unității a văzut la o distanță de circa 100 metri în partea din spate a complexului unității trei persoane, una dintre acestea cărând o țeavă albă. Cele trei persoane au părăsit incinta complexului printr-o porțiune lipsă a gardului. Martorul a alertat alți angajați ai unității și împreună s-au deplasat în locul unde îi văzuse pe cei trei însă nu i-a mai putut găsi, constatând că iarba în zona respectivă fusese culcată la pământ prezentând semnele specifice ale prezenței unui atelaj. Martorul a efectuat ulterior o verificare a clădirilor din zona unde remarcase cele trei persoane și a observat că ușa din placaj a unei magazii fusese parțial dislocată în timp ce lacătul aplicat pe ușa unei alte clădiri unde erau depozitate țevi de tipul celei pe care martorul o văzuse fiind transportate de cele trei persoane, fusese înlăturat.
Martorul, angajat al părții vătămate (volumul II filele 61-62) a susținut declarațiile martorului arătând că în jurul orelor 11,00 - 11,30 fost alertat de către paznicul care i-a relatat că "trei persoane de etnie rromă fugeau prin incinta unității, spre spatele complexului, cu o țeavă albă în spate". Împreună cu paznicul martorul a procedat la căutarea fără succes a celor trei constatând că în zona unde o porțiune din gard lipsea, iarba fusese culcată la pământ. Deși au căutat circa 30 minute nu au reușit să găsească vreunul dintre făptuitori. Martorii (volumul II, fila 64) și (volumul II, fila 65) confirmă faptul că martorul a alertat, în jurul orelor 11,00 - 11,30, angajații unității în urma sesizării cu privire la prezența în incinta unității a celor trei persoane care au sustras țevi. s-au mobilizat și au procedat la căutarea, fără succes, a celor trei autori.
A fost verificată și varianta expusă de inculpați cu privire la pretinsa achiziție a bunurilor de la martorul. Acesta (volumul II, filele 57-60) a negat cele susținute de inculpați cu privire la faptul că le-ar fi oferit spre vânzare bunuri aparținând unității precizând că la 30 august 2008 între orele 8,00 și 11,40 lucrat într-o clădire a părții vătămate, clădire cunoscută drept "moară" în prezența colegului său, martorul G, fără a părăsi locul unde își desfășura activitatea. În jurul orelor 11,40 s-au deplasat la vestiar unde au rămas împreună până în jurul orelor 13,00 când s-au întors în clădirea morii unde și-au continuat lucrul.
Martorul a mai arătat că a luat cunoștință de susținerile inculpatului cu privire la modul cum a procurat bunurile abia după ce i s-a solicitat, în cursul zilei de 30 august să se întoarcă de la domiciliu, remarcând că inculpatul relata lucrătorilor de poliție că procurase bunurile sustrase de la martor.
Martorul G (volumul II, fila 63) a confirmat declarația martorului relatând că acesta din urmă a lucrat tot timpul în prezența sa între orele 8,00 - 12,00 ale zilei de 30 august 2008, în jurul orelor 12,00 acesta îndreptându-se spre ieșirea din unitate. De asemenea, martora confirmă că în ziua respectivă martorul a fost însoțit de martorul și că nu l-a văzut singur prin unitate.
Coroborând aceste declarații s-a reținut că susținerile inculpaților potrivit cărora bunurile găsite asupra lor au fot cumpărate de la martorul nu corespund adevărului. Pe de o parte martorul a văzut în jurul orelor 11,00 și a alertat în jurul orelor 11,00 - 11,30 angajații părții vătămate despre prezența în incinta unității a trei persoane care părăseau curtea cărând o țeavă metalică, ceea ce presupune că actele de sustragere fuseseră deja consumate în timp ce martorul susține cele declarate de martorul cu privire la faptul că în aceeași perioadă aceștia lucrau împreună, activitatea întrerupându-se abia în jurul orelor 11,40 - 12,00, oră la care martorul alertase deja angajații despre prezența celor trei făptuitori în incinta unității, căutarea acestora fiind în desfășurare.
De altfel, veridicitatea declarațiilor celor trei inculpați a fost verificată și prin supunerea acestora la testul cu aparatul poligraf " LX 4000" (volumul I, filele 1-12), rezultatele indicând faptul că răspunsurile acestora la întrebările esențiale adresate în cadrul testelor, răspunsuri prin care negau săvârșirea infracțiunii de furt și afirmau că au achiziționat bunurile găsite asupra lor au produs note specifice comportamentului simulat.
Semnificativ asupra declarațiilor inculpaților apare și remarca inculpatului, în prezența organelor de poliție, la 30 august 2008, remarcă repetată adresată inculpatului ", rămâne faza cu orbul, rămâne cum am stabilit" (volumul II, fila 52).
Starea de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu declarațiile inculpaților (filele 22-28, 33-40, 46-49, 70-72), raportul de constatare tehnico-științifică (filele 2-12, volumul I), procesul verbal de predare bunuri sustrase (filele 13-14, volumul I), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 8-9), procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 10-11), inventar (fila 16), procesul verbal de constatare (fila 52), declarațiile martorilor (filele 54-65) și procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 79-83).
La individualizarea pedepsei care a fost stabilită fiecărui inculpat, instanța de fond a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul 72 din Codul penal:
- gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat la valoarea prejudiciului și la faptul că acesta a fost recuperat;
- persoana inculpaților, care au mai fost condamnați la pedepse cu închisoare pentru fapte similare (filele 30, 42, 51) și au o comportare necorespunzătoare în familie și societate,
- limitele speciale ale pedepsei.
În baza acestor elemente, instanța de fond a stabilit fiecărui inculpat, câte o pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare.
Din cazierul aflat la fila 30 și din actele de la filele 306 și 307, reieșit că inculpatul - a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 2.033/2005 a Judecătoriei Gherla la pedeapsa de 3 ani 8 luni închisoare și a fost liberat condiționat din executarea acestei pedepse la data de 25.07.2008, rămânând de executat un rest de pedeapsă de 359 zile închisoare. A reieșit că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar, în perioada termenului de încercare, astfel că în temeiul articolului 61 din Codul penal, instanța de fond a revocat liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de mai sus și va contopi restul de pedeapsă rămas neexecutat cu pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare în pedeapsa mai grea de 3 ani 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare; în final 3 ani 4 luni închisoare.
Din cazierul aflat la fila 42, reieșit că inculpatul a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 749/2004 a Tribunalului Cluj la pedeapsa de 6 ani 5 luni închisoare și a fost liberat condiționat din executarea acestei pedepse la data de 22.02.2008, rămânând de executat un rest de pedeapsă de 857 zile închisoare. Reiese că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar, în perioada termenului de încercare, astfel că în temeiul articolului 61 din Codul penal, instanța de fond a revocat liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de mai sus și a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat cu pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare în pedeapsa mai grea de 3 ani 2 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare; în final 3 ani 4 luni închisoare.
Din cazierul aflat la fila 51 și actul de la fila 309, reieșit că inculpatul - a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 491/2007 a Judecătoriei Gherla la pedeapsa de 4 ani 2 luni închisoare și a fost liberat condiționat din executarea acestei pedepse la data de 04.04.2008, rămânând de executat un rest de pedeapsă de 479 zile închisoare. A reieșit că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar, în perioada termenului de încercare, astfel că în temeiul articolului 61 din Codul penal, instanța de fond a revocat liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de mai sus și a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat cu pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare în pedeapsa mai grea de 3 ani 2 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare; în final 3 ani 4 luni închisoare.
În temeiul art.71 din Codul penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie 2004 emisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcǎlab împotriva României, instanța de fond a apreciat că se justifică numai interzicerea drepturilor prevăzute de articolul 64 alin. 1 lit. a) și b) din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că a procedat în consecință.
Prin ordonanțele din 03.09.2008, organele de cercetare penală au dispus reținerea pe timp de 24 ore a inculpaților (filele 3-5, volumul I).
Prin încheierea numărul 28/2008 a Judecătoriei Gherla (filele 76-78), s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, începând cu data de 04.09.2008. Această măsură a fost menținută de către instanță până în prezent. Având în vedere că împrejurările care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat și în temeiul articolului 350 alineatul 1 din Codul d e procedură penală, instanța va menține măsura arestării inculpaților. În temeiul articolului 88 din Codul penal se va scădea din durata pedepsei pronunțate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 03.09.2008 până la zi.
Prejudiciul cauzat persoanei vătămate, prin sustragerea bunurilor a fost recuperat integral prin restituirea bunurilor sustrase iar persoana vătămată a declarat în cursul urmăririi penale că nu se constituie parte civilă (fila 15, volumul I).
Soluția instanței de fond a fost atacată cu apel d e către inculpații -, și, apeluri respinse ca nefondate prin decizia penală 94 din 30 martie 2009 a Tribunalului Cluj.
Decizia tribunalului a fost atacată cu recurs de către inculpații, și care au solicitat casarea acesteia împreună cu sentința Judecătoriei Gherla și rejudecând cauza, a se dispune în principal achitarea inculpaților și în baza art.10 lit.c și art.11 pct.2 lit.a proc.pen.deoarece infracțiunea de furt calificat a fost săvârșită doar de inculpatul singur iar în subsidiar, cei trei recurenți au apreciat că se impune recunoașterea în favoarea lor a circumstanțelor atenuante vizate de art.74 pen.cărora să li se dea eficiența cuvenită conform art.76 pen. și a se reduce pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.
Curtea examinând recursurile promovate, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Instanțele de fond au reținut în mod corect situația de fapt și au statuat vinovăția inculpaților, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând infracțiunilor comise de către aceștia încadrarea juridică corespunzătoare.
Judecătoria și Tribunalul au efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și a modalităților de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art.72 pen.
Curtea constată că invocarea nevinovăției de către inculpații și, în raport de faptele săvârșite, contrazice nesusținut probatoriile administrate în cauză.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpați, respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
Cum potrivit art.64 proc.pen.nu se face distincție între valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale și a judecății, se poate concluziona că nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile inculpaților.
Pe de altă parte, declarațiile recurenților date în faza judecății, pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Astfel, din declarațiile martorilor, G, și -, rezultă că la data de 30 august 2008, inculpații cu un atelaj hipotractat s-au deplasat toți trei în incinta SC bonțida și prin escaladare și efracție din interiorul unității au sustras bunuri în valoare de 5763 lei, iar în timp ce transportau aceste bunuri pe drumul județean 161, au fost surprinși în flagrant de către organele de poliție.
Declarațiile martorilor de mai sus se coroborează și cu procesul verbal de cercetare la fața locului cu procesul verbal de constatare a infracțiunii și cu planșele foto.
Inculpații și nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii. Inițial, ei au susținut că la data de 30 august 2008, în timp ce se aflau lângă sediul SC, o persoană de sex masculin pe care nu-l cunoșteau, le-a oferit fier vechi și că în schimbul sumei de 30 lei și o sticlă de bere au achiziționat bunurile găsite în atelaj de cătr eorganele de poliție.
Ulterior, inculpații și, au susținut o altă variantă de derulare a evenimentelor în sensul că la 30 august 2008, inculpatul a sustras singur bunurile din incinta sediului părții vătămate și că inculpatul s-a întâlnit cu ceilalți doi coinculpați, fără ca ultimii doi să fi participat la comiterea infracțiunii de furt, iar apoi, toți trei inculpați, au fost opriți de organele de poliție și acuzați de săvârșirea furtului calificat.
Apărările inculpaților sunt contrazise de probele administrate în cauză. Actele și lucrările dosarului evidențiază că poliția a fost sesizată telefonic de către angajații SC, cu privire la faptul că trei persoane de etnie rromă, au pătruns în incinta societății și ca urmare a acestei sesizări organele de urmărire penală au depistat că cei trei inculpați pe DJ 161. De asemenea, între declarațiile inculpaților și există inadvertente, în sensul că persoana care le-a oferit bunurile a fost întâlnită lângă gardul părții vătămate, conform afirmației inculpatului sau în fața barului din localitatea, potrivit inculpatului.
Persoana la care inculpații au făcut referire a fost identificată ca fiind martorul, care infirmă apărarea recurenților, declarație care se coroborează perfect și cu cea a martorului
HGSintetizând și coroborând declarațiile martorilor, cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, curtea apreciază că declarațiile recurenților și sunt nesincere și făcute cu scopul de a se disculpa de răspunderea penală ce le incumbă.
Așa fiind, apărările inculpaților fiind de circumstanță, și neveridice, vor fi înlăturate, ele necoroborându-se cu celelalte probe.
În aceste condiții, primul motiv de recurs vizând achitarea recurenților conform art.10 lit.c și art.11 pct.2 lit.a proc.pen.nu poate fi primit.
Referitor la al doilea motiv de recurs vizând aplicarea art.74,și 76 pen.
Potrivit art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanțele de fond și de apel au respectat aceste criterii de individualizare a sancțiunilor și au avut în vedere, în principal pericolul social ridicat al faptelor comise, dedus din modalitatea în care infracțiunile au fost săvârșite - după o prealabilă înțelegere între inculpați, care au stabilit în detaliu modul în care urmau să acționeze, locul și persoana vătămată precum și urmărirle acestor infracțiuni cât și împrejurarea că dacă nu ar fi fost surprinși de organele de poliție, prejudiciul rămânea nerecuperat.
Poziția nesinceră a inculpatilor și, și parțial inculpatul, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, nemanifestarea regretului, faptul că nu sunt încadrați în muncă, și toți trei sunt recidiviști, nu reprezintă elemente determinante și suficiente pentru a se reține în favoarea acestora circumstanțe atenuante, în condițiile în care au acționat în temeiul unei înțelegeri prealabile, mai multe persoane împreună, pe timp de zi, prinderea lor datorându-se intervenției rapide a organelor de poliție, valoarea prejudiciului.
Prin prisma celor relevate recunoașterea de circumstanțe atenuante și drept efect o reducere a cuantumului pedepselor aplicate, nu ar fi temeinică, lipsind de conținut disp.art.72 și art.52 pen.și creând o disproporție între scopul și rezultatul acestora.
În aceste condiții, nu se poate avea în vedere, neexistând corespondent în probele dosarului, reevaluarea criteriilor de individualizare cu care a operat instanțele de fond și apel. Este de remarcat că cei trei inculpați au în antecedente fapte similare, ceea ce dovedeste perseverența infracțională a acestora în comiterea acelorași gen de infracțiuni.
Pe de altă parte, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar crea un sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a justiției, ar întreține climatul infracțional și ar da impresia făptuitorilor că pot persista în sfidarea legii.
Pentru motivele ce preced, se vor respinge ca nefondate recursurile promovate, în baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen.
În baza art.88 pen.se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților arestul preventiv începând cu data de 3 septembrie 2008 și până la zi.
Văzând disp.art.189 și 192 alin.2 proc.pen.fiecare inculpat va plăti statului câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorar apărător oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, -, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr.94/A din 30 martie 2009 a Tribunalului Cluj.
Potrivit art.88 pen.deduce din pedeapsa aplicată inculpaților arestul preventiv începând cu data de 3 septembrie 2008 și până la zi.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de câte 300 lei onorar pentru apărător din oficiu ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial oficiu.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.PD/CA
29.05.2009 - 6 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Livia Mango Delia Purice
