Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 352/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 352
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Scriminți Elena
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
La ordine fiind soluționarea recursului penal, având ca obiect " furt calificat " promovat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr.57/A din 13 martie 2oo8 a Tribunalului Vaslui, dată în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se atât lipsa inculpatului recurent pentru care răspunde avocat ( apărător desemnat din oficiu) cât și a părțile vătămate și.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al treilea termen de judecată, că recursul nu a fost motivat conform disp.art.385 indice 10 alin.2 Cod procedură penală, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Nemaifiind de formulat cereri, Curtea acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Avocat, pentru inculpat, având cuvântul, arată că acesta nu a motivat recursul promovat și nici nu s-a prezentat în instanță să-l susțină oral.
Critica adusă de către inculpat deciziei recurată privește cu siguranță latura penală, mai exact reindividualizarea pedepsei.
Solicită instanței a da mai multă eficiență circumstanțelor atenuante așa cum prevăd limitele de pedeapsă în partea generală Codului penal, care permit să se coboare pedeapsa până la minimul de 3 luni. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat și a se menține decizia recurată ca fiind temeinică și legală.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1999 din 14 decembrie 2007 Judecătoria Vaslui a condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, b, Cod penal și a art. 76 lit. Cod penal.
Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 alin.1 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate în cazul comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare stabilit, termen care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare al instanței din infracțiunea de furt calificat în formă continuată - art. 208 alin.1, art. 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal în infracțiunea de furt calificat în formă continuată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 208 alin.1 Cod penal, art. 209 al.1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.
S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public în sensul reținerii în sarcina inculpatului două infracțiuni de furt calificat în concurs real.
A condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1 Cod penal, art. 209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. b și c Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal și art. 80 Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal a revocat beneficiului suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 864 din 25.05.2007 pronunțată de Judecătoria Vaslui, sentință rămasă definitivă la 15.06.2007, pedeapsă pe care a cumulat-o aritmetic cu pedeapsa de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal.
Acțiunea civilă:
Instanța a constatat că prejudiciile cauzate în dauna părților vătămate și au fost recuperate integral, prin restituire.
În baza art. 189 și 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să achite suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,iar inculpatul să achite suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar onorariile apărătorilor desemnați din oficiu fiind suportate din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele.
Pe rolul acestei instanțe la nr- a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, nr. 2016/P/2007 prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:
1. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută și sancționată de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g, i, Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
2. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și sancționată de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut în sarcina inculpaților și că în noaptea de 9/10.06.2007 au escaladat gardul bisericii "Sf. " din suburbia Moara și din curte au sustras o betonieră folosită la renovarea bisericii.
Prejudiciul cauzat în dauna părții vătămate prin sustragerea betonierei este în cuantum de 1469,65 lei și a fost recuperat, prin restituirea bunului sustras.
În sarcina inculpatului s-a mai reținut comiterea unei infracțiuni de furt calificat constând în aceea că în noaptea de 7/8.08.2007 a pătruns în curtea părții vătămate și din magazia de cereale a sustras un sac de grăunțe de 50 kg.
Prejudiciul cauzat în dauna părții vătămate este în sumă de 60 lei și a fost recuperat prin restituire.
Inculpații și în cursul urmăririi penale, în declarațiile date, au recunoscut faptele, descriind împrejurările și modalitatea în care le-au comis.
In cursul cercetării judecătorești cei doi inculpați s-au prevalat de dispozițiile art. 70 Cod procedură penală și nu au dorit să dea declarații.
În ședința publică din 7.12.2007 instanța a procedat la audierea martorului din lucrări, declarațiile acestuia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei conform art. 326 indice 1 Cod procedură penală ( 25).
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probatoriilor administrate instanța a reținut următoarele:
În ziua de 10.06.2007 organele de poliție au fost sesizate de către numitul cu privire la faptul că în noaptea de 9/10.06.2007 persoane necunoscute au sustras din curtea bisericii S din Moara o betonieră folosită la renovarea acestei biserici.
Din cercetările efectuate de organele de poliție a rezultat că autorii infracțiunii sunt cei doi inculpați care în ziua de 9.06.2007 s-au întâlnit într-un local situat în suburbia Moara, local în care se afla și martorul. Având în vedere că pe parcursul acestei zile inculpatul îl ajutase pe martor la diverse activități gospodărești, acesta din urmă l-a cinstit pe inculpat cu o bere plătindu-i totodată și suma de 5 lei pentru activitatea depusă.
Pe perioada cât au stat în acel local, martorul a discutat cu un cetățean despre închirierea unei betoniere, discuție surprinsă de cei doi inculpați care ulterior l-au abordat pe numitul asigurându-l că îi pot face ei rost de o asemenea betonieră.
În aceeași noapte, în jurul orei 1,30, la locuința numitului au venit cei doi inculpați, care sustrăseseră betoniera din curtea bisericii S, după ce au escaladat gardul bisericii, betonieră pentru care solicitat într-o primă fază o chirie de 50 lei, urmând ca martorul să le achite ulterior încă 50 lei, pentru alte două zile de închiriere, fără a-i aduce la cunoștință martorului de unde provine acea betonieră, martorul fiind de bună credință și acceptând condițiile puse de cei doi inculpați.
Ulterior, organele de poliție i-au adus la cunoștință martorului că acea betonieră fusese sustrasă de cei doi inculpați, motiv pentru care acesta a predat-o organele de poliție care au restituit-o în final reprezentantului bisericii Sf..
Prejudiciul cauzat este de 1469,65 lei, recuperat integral prin restituire.
În ziua de 7.08.2007, inculpatul, după ce și-a terminat activitățile gospodărești, și-a petrecut seara împreună cu inculpatul în incinta unui bar din suburbia Moara, unde au consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 22,00, când fiecare s-a îndreptat către domiciliu.
Inculpatul, ajungând în dreptul locuinței părții vătămate și cunoscând faptul că aceasta nu se afla în localitate, a luat hotărârea să sustragă din magazia amplasată în curte un sac de grăunțe de porumb. Astfel, inculpatul a sărit gardul în curtea părții vătămate, s-a îndreptat către acea magazie, a deschis ușa care era legată cu o sârmă, a sustras un sac care conținea 50 kg grăunțe de porumb, după care a ieșit din magazie, și s-a îndreptat către gardul părții vătămate. În momentul în care a sărit acest gard, sârma cu care era legat sacul s-a rupt și mare parte din grăunțele aflate în sac s-au vărsat pe drum, lăsând o urmă până la poarta inculpatului (distanța între locuința părții vătămate și locuința inculpatului este de 100.).
Această dâră de grăunțe a fost observată și de martorii, și, care au anunțat organele de poliție.
Prejudiciul cauzat în dauna părții vătămate este în sumă de 60 lei, fiind recuperat integral prin restituire.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului se constată că acesta a mai fost condamnat anterior pentru fapte similare comise în perioada minorității, ultima oară fiind condamnat la o pedeapsă de 2 ani cu aplicarea art. 81 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g, i, 41 al. 2 Cod penal / sentința penală. nr. 864/25.05.2007 a Judecătoriei Vaslui.
Situația de fapt reținută de instanță a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate, procese verbale de cercetare la fața locului, declarații martori, probatoriu care se coroborează cu declarațiile inculpaților care în cursul urmăririi penale au recunoscut faptele.
În modalitatea reținută fapta comisă de inculpatul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și sancționată de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut în sarcina inculpatului comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, însă la termenul de judecată din 9.11.2007 s-a solicitat reținerea în sarcina acestuia a două infracțiuni de furt calificat, comise în concurs real întrucât raportat intervalului mare de timp în care s-au comis faptele nu poate fi reținută rezoluția unică infracțională.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice instanța a apreciat că încadrarea juridică reținută în actul de sesizare este corectă pentru următoarele motive:
Pentru existența infracțiunii continuate este necesară o pluralitate de acțiuni legate între ele prin elementul psihic al unității de rezoluție și săvârșite la diferite intervale de timp.
În temeiul art. 41 al. 2 Cod penal cerința unității de rezoluție este realizată atunci când autorul a prevăzut chiar și în linii mari, activitatea ce va înfăptui și rezultatele ei, cunoscând mai mult sau mai puțin generic condițiile în care se vor săvârși acțiunile componente.
Față de intervalul scurt de timp scurs între cele două fapte de furt comise de inculpatul, de folosirea unor metode identice sau asemănătoare, constând în pătrunderea pe timp de noapte, prin escaladare în curțile de unde a sustras bunurile, instanța a apreciat că acțiunile de sustragere comise de inculpat sunt legate între ele printr-o unitate de rezoluție și nu un concurs de infracțiuni.
Legat de încadrarea juridică, instanța având în vedere datele rezultate din fișa de cazier judiciar a inculpatului a reținut, prin schimbarea încadrării juridice conform art. 334 Cod procedură penală comiterea faptei în stare de recidivă postcondamnatorie, pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 864 din 25.05.2007 pronunțată de Judecătoria Vasluia fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat pedeapsă pentru care s-a dispus suspendarea condiționată și s-a fixat termen de încercare de 4 ani, termen care a început să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Sentința penală nr. 864/25.05.2007 a rămas definitivă la 15.06.2007 iar fapta din prezenta cauză a fost comisă în termenul de încercare fixat de instanță, astfel că urmează a fi reținută în sarcina inculpatului comiterea faptei în stare de recidivă postcondamnatorie (art. 37 lit. a Cod penal).
În modalitatea reținută, fapta comisă de inculpatul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută și sancționată de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g, i, Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.
Reținând vinovăția inculpaților în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina fiecăruia dintre ei, instanța a condamnat pe fiecare dintre inculpați la câte o pedeapsă cu închisoarea, în limitele prevăzute de textul incriminator.
Potrivit dispozițiilor art. 72 Cod penal, text de lege care stipulează criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea și aplicarea acesteia, se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în textul incriminator, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din examinarea textului de lege invocat, rezultă că aceste criterii sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei.
Pe de altă parte, art. 52 Cod penal, prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Raportând acestei prevederi, se reține că un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinei de drept, cât și pentru educarea inculpatului.
Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul, definite de legiuitor în cuprinsul art. 52 Cod penal, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real, îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Au fost, de asemenea, avute în vedere datele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta se află la primul conflict cu legea penală și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, fiind condamnat anterior pentru fapte similare și având în prezenta cauză statutul de recidivist.
Raportat conduitei sincere de recunoaștere și regret manifestate de inculpați în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, conduita bună a inculpatului - anterior comiterii faptei constând în lipsa antecedentelor penale, instanța a reținut în favoarea acestora circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a, c Cod penal și ca efect al reținerii acestora făcând aplicarea și a dispozițiilor art. 76 lit. c Cod penal, coborând pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta comisă.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a apreciat că o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare, este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
Pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatului - exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.
Raportat considerentelor mai sus expuse, instanța a apreciat că există suficiente temeiuri de îndreptare a inculpatului în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni și al reintegrării în societate și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni, fixat în condițiile art. 82 Cod penal.
Având în vedere dispozițiile art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
Potrivit dispozițiilor art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate în cazul comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, termen care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În cazul inculpatului instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare, este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
Fiind incidente dispozițiile art. 83 Cod penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 864 din 25.05.2007 pronunțată de Judecătoria Vaslui, pedeapsă cumulată aritmetic cu pedeapsa de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b cod penal pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal.
S-a constatat că prejudiciile cauzate în dauna părților vătămate și au fost recuperate integral, prin restituire.
Văzând și dispozițiile art. 189 și art. 191 al. 1 Cod procedură penală;
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu motivația că pedeapsa aplicată de prima instanță este prea aspră.
Prin decizia penala nr. 57/A/l-, a Tribunalului Vaslui, s-a decis în sensul următor:
A fost admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1999 din 14 decembrie 2007 Judecătoriei Vaslui, pe care o desființează în parte, în latura penală, în privința inculpatului.
Rejudecând, a fost înlăturat cumulul aritmetic dintre pedeapsa anterioară de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 864 din 25 mai 2007 Judecătoriei Vaslui - cu privire la care menține revocarea suspendării condiționate a executării - și pedeapsa actuală de 2 ani și 10 luni, pe care o înlătură.
A fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal dispune executarea pedepsei anterioare de 2 ani închisoare alături de pedeapsa actuală de 1 an închisoare, astfel încât inculpatul va executa în total 3 ani închisoare.
Pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal s-au interzis acestui inculpat drepturile prev. de art. 64 lit. a, teza a-II-a, și b Cod penal.
Au fost înlăturate dispozițiile contrare din sentință și menține celelalte dispoziții.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Suma de 100 lei către Baroul d e Avocați V, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu, se va suporta din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
În motivarea acestei decizii instanța de apel a reținut următoarea argumentație:
Potrivit dispozițiilor art. 72 alin. 1 Cod penal: "La stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală".
Examinând materialul probator existent la dosarul cauzei din perspectiva dispoziției legale invocate, tribunalul constată că, în raport de elementele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului - care a adoptat o conduită corectă pe tot parcursul procesului penal, recunoscând fapta comisă și manifestând regret și a recuperat prejudiciile produse prin actele de sustragere -pedeapsa aplicată este prea aspră.
Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile de reținere a circumstanțelor atenuante facultative prevăzute de art. 74 lit. b și c Cod penal - cu consecința coborârii cuantumului pedepsei aplicate, sub minimul special prevăzut de lege -cum, de altfel, în mod corect a reținut și instanța de fond.
În continuare însă, când a fixat cuantumul acesteia, prima instanță a manifestat o severitate excesivă, în condițiile în care, din perspectiva caracterului imperativ al dispozițiilor art. 83 Cod penal, unica modalitate de executare este cea în regim de detenție.
Tribunalul apreciază, așadar, că reeducarea inculpatului și atingerea scopului pedepsei -așa cum acesta este reglementat de dispozițiile art. 52 alin. 1 teza ultimă Cod penal -pot fi realizate și prin aplicarea unei pedepse mai blânde, coborâte mai mult sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii dispozițiilor art. 74 lit. b și Cod penal.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică fără a indica motivele.
În fața instanței de recurs cu ocazia dezbaterilor apărătorul inculpatului a solicitat redozarea pedepsei care este prea mare în raport cu fapta comisă și cu circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Analizând cele două hotărâri sub aspectul criticilor formulate și a legalității lor, instanța de recurs constată că recursul inculpatului este nefondat din următoarele motive:
Solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei nu poate fi primită de instanța de recurs cu motivarea că în cadrul complex de individualizare a pedepselor, instanța de apel a făcut o nouă evaluare a circumstanțelor personale ale inculpatului și reale privind fapta comisă și pe baza acestora a reapreciat cuantumul pedepsei în funcție de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, precum și de scopul pedepselor prevăzut de art. 52 Cod penal, coborând cu mult pedeapsa sub limita minimă specială prevăzută de lege.
Această pedeapsă, corespunde gradului de pericol social al faptei comise de inculpat și a datelor care caracterizează persoana acestuia. Și instanța de recurs are convingerea că pedeapsa inculpatului, așa cum a fost redozată de instanța de apel, este necesară pentru prevenția generală și educarea inculpatului, pentru a-1 determina ca pe viitor să nu mai comită și alte fapte penale. Dacă avem în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, ne putem da seama că el nu a înțeles să se reintegreze social și să nu mai intre în contact cu legea penală. Nu se mai impune o noua redozare a pedepsei.
Pentru cele ce preced, instanța de control judiciar constată că decizia instanței de apel, este temeinică și legală, recursul fiind nefondat și pe cale de consecință în baza art. 385 ind. 15 lit. b din Cod procedură penală urmează să fie respins ca atare.
Inculpatul - recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 57/ A din 13.03.2008, a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
24.06.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciubotariu, Scriminți Elena
