Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 385/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR- Decizia penală nr.385/R-MF
Ședința publică din data de 01 iulie 2008
Completul constituit din:
Președinte: dr.G - - vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu
Judecător: dr.-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTIa fost reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare recursul penal declarat de revizuientul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr.81/A din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul revizuient -, în stare de deținere, asistat de avocat, care substituie pe avocat, desemnat din oficiu prin împuternicirea avocațială nr.2503/23.06.2008, emisă de Baroul
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se încuviințează apărătorului să ia legătura cu recurentul revizuient.
Avocat și reprezentantul parchetului precizează, pe rând, că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul revizuient, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului, în raport de dispozițiile art-394 din Codul d e procedură penală.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, întrucât motivele invocate nu se încadrează în niciunul din cazurile de revizuire expres prevăzute de art.394 din Codul d e procedură penală.
Recurentul revizuient -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și a cererii de revizuire, motivând că prin hotărârea de condamnare nu a fost stabilit corect prejudiciul cauzat.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr. 60 din 26 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Bălcești în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuientul - -, din comuna, satul Popești, județul V, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, județul A, împotriva sentinței penale nr.386/01.06.2005 a Judecătoriei Bălcești, astfel cum a fost modificată de decizia penală nr.250/A/26.10.2005 a Tribunalului Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr.2/R/MF/17.01.2006 a Curții de APEL PITEȘTI, ca inadmisibilă, iar în baza art.192 alin.2 proc.pen. revizuientul a fost obligat la 150 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.386 din 01 iunie 2005 Judecătoriei Bălceștis -a dispus condamnarea inculpatului minor - - la un an și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru comiterea la sfârșitul lunii octombrie 2004 infracțiunii de furt calificat prev. de art.208-209 alin.1 lit.i pen.
De asemenea, s-a constatat recuperat prejudiciul material cauzat și respingându-se ca nefondată cererea suplimentară de despăgubiri civile a numitului Urmare OG a apelului exercitat de acesta, hotărârea a fost modificată parțial de Tribunalul Vâlcea prin decizia penală nr.250/A/26.10.2005, în sensul obligării inculpatului în solidar cu părinții, în calitate de părți responsabile civilmente, la plata sumei de 1.728,5 lei, cu titlu de despăgubiri civile. Criticând modul de rezolvare a laturii civile, mai exact obligarea sa la plata unor bunuri nesustrase, inculpatul a declarat recurs la Curtea de APEL PITEȘTI, care prin decizia penală nr.2/R/MF/17.01.2006 a confirmat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, cu motivarea că partea civilă a probat pe deplin, cu înscrisurile ulterior depuse, atât bunurile furate cât și valoarea lor. În încercarea de a obține îndreptarea statuărilor civile defavorabile și prin intermediul mijloacelor procesuale extraordinare, acesta a promovat la 08.06.2007 prezenta cererea de revizuire, prin care a reiterat aspectele anterior exhibate.
Instanța de fond a constat că în speță, față de reformulările consecutiv aduse, revizuientul a cerut reexaminarea deciziei penale nr. 250/A/26.10.2005 a Tribunalului Vâlcea pe latură civilă cu justificarea că nu a sustras alte bunuri din patrimoniul părții vătămate G în afara celor deja stabilite de Judecătoria Bălcești, aspect ce ar rezulta cu elocvență din cuprinsul procesului verbal de percheziție întocmit de organul de poliție. Pe de altă parte, pentru ipoteza afirmativă, evaluarea a fost supradimensionată. Astfel că a apreciat că atâta vreme cât revizuientul nu a evidențiat fapte sau împrejurări de natură a demonstra netemeinicia hotărârii în ce privește obligația civilă stabilită în sarcină, iar motivele sus enumerate au fost evocate și în recurs, fiind analizate și verificate de Curtea de APEL PITEȘTI, neîncadrându-se în niciunul din cazurile consacrate de lege, instanța a apreciat ca inadmisibilă cererea supusă judecății și față de culpa procesuală, revizuientul a fost obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuentul -. În motivarea apelului, acesta a susținut că sentința este nelegală și netemeinică față de împrejurarea că prejudiciul cauzat părților vătămate nu a fost corect stabilit, valoarea fiind supraevaluată și neexistând probe că a sustras toate bunurile reclamate de părțile vătămate.
Prin decizia penală nr.81/A din 14 mai 2008, Tribunalul Vâlceaa respins apelul declarat de apelantul revizuent -, obligând apelantul revizuent la plata sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului în care s-a inclus și onorariul avocat oficiu în cuantum de 100 lei.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că dispozițiile art. 394 Cod de Procedură Penală prevăd limitativ cazurile în care hotărârile judecătorești definitive care pot fi supuse revizuirii și anume în situația în care s-au descoperit fapte sau împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea cauzei; când un martor, expert sau interpret a săvârșit în cauză infracțiunea de mărturie mincinoasă; când un înscris ce a servit ca temei al hotărârii a fost declarat fals; când un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere și când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
În opinia tribunalului, instanța de fond a apreciat corect că motivele invocate de apelant nu se încadrează în situațiile sus amintite și a respins cererea de revizuire.
Nemulțumit și de hotărârea instanței de apel revizuentul a formulat recurs, susținând aceleași motive legate de acțiunea civilă, respectiv că în mod nelegal a fost obligat la plata unor bunuri pe care nu le-a sustras.
Curtea apreciază nefondat recursul condamnatului-revizuent.
În acest sens, curtea precizează că revizuirea având caracterul unei căi extraordinare de atac, poate fi promovată așa cum just au apreciat instanțele de fond și apel numai pentru motivele determinate expres și limitativ în dispozițiile art.394 Cod procedură penală.
În opinia revizuentului există probe noi care arată fără echivoc aspectele susținute de acesta, însă, conform art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, invocat de revizuent ca temei al cererii sale, noi trebuie să fie faptele ori împrejurările necunoscute de instanță în cursul judecării fondului, și ele să determine o soluție diametral opusă decât cea la care a ajuns instanța de fond.
Prin urmare, așa cum s-a mai arătat, noutatea nu se referă la probe, pentru că altminteri se tinde a fi dovedit aceleași împrejurări deja intrate în puterea lucrului judecat, dar cu alte probe, ceea ce presupune în revizuire prelungirea probatoriului, împrejurare inadmisibilă și neconformă esenței și sensului atribuit de legiuitor căii extraordinare de atac a revizuirii.
Revizuentul a avut la dispoziție două grade ordinare de jurisdicție pentru a clarifica situația sa juridică atât sub aspect penal cât și civil și chiar a realizat acest lucru în apelul și recursul declarat de el împotriva sentinței prin care s-a statuat în fond.
În continuare însă, căile extraordinare de atac restrâng, prin voința legiuitorului, situațiile în care mai pot fi reformate hotărârile judecătorești, în general, pentru motive legate de lipsa procedurii de citare a părților, și pentru aspecte inedite ce nu au fost cunoscute și examinate de instanțe atunci când au hotărât asupra fondului.
Nu se poate susține că cele invocate de revizuent sub aspectul acțiunii civile au caracter de noutate, astfel încât nu se circumscriu motivului de revizuire prev.de art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, astfel că soluțiile instanțelor de fond și apel sunt temeinice și legale.
În raport cu aceste argumente, curtea văzând dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează să respingă recursul revizuentului, obligându-l pe acesta potrivit art.192 Cod procedură penală la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E I D
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de revizuientul, fiul lui și, născut la 18.12.1988, în mun. D, județul V, cu domiciliul în comuna, județul V, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr.81/A din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 iulie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.:
Tehn.
3 ex.
Jud.fond:.
Jud.apel:
.
09.07.2008.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius
