Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 436/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 436/2008
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Mircea Bădilă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 98/A/26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat Se bastian cu delegație din oficiu și inculpata intimată asistată de avocat cu delegație din oficiu, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Pentru inculpatul recurent, avocatul desemnat din oficiu a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii penale atacate și rejudecând a se proceda la reducerea pedepsei aplicate având în vedere că a recunoscut și regretat comiterea faptei, prejudiciul a fost recuperat.
Personal, avocatul desemnat din oficiu solicită acordarea onorariului cuvenit în procedura de urmărire penală în sumă de 200 lei stabilit prin rechizitoriu.
Pentru inculpata intimată, lasă la aprecierea instanței.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale atacate precizând că în speță a fost corect apreciată vinovăția inculpatului iar pedeapsa a fost just individualizată.
Inculpatul având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Inculpata având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 12/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar penal nr-, în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e,g Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal au fost condamnați:
1. Inculpatul, fiul lui și la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b Cod penal pe perioada executării pedepsei.
În baza art. 88 alin.1 Cod penal și art. 357 alin.2 lit.a Cod. Pr. penală s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 15.10.2007 la zi.
În baza art. 350 Cod pr. penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e,g Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal a fost condamnată inculpata, fiica lui și la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b Cod penal pe perioada executării pedepsei.
În baza art. 998-999 Cod civil, art. 14 și 346 alin.1 Cod pr. civilă s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă G în contradictoriu cu inculpații și .
Au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei la data plății sumei de 800 euro reprezentând contravaloarea scuterului sustras.
În baza art. 191 alin.2 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 191 alin.2 Cod pr. penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut ca stare de fapt din coroborarea întregului material probator existent la dosarul cauzei că în perioada 27.08.2007 - 14.10.2007 în realizarea aceleiași rezoluții infracționale inculpatul împreună cu concubina acestuia inculpata au comis pe raza municipiului
A I un număr de 8 acte materiale de furt, sustrăgând 8 scutere din posesia părților vătămate, G, și.
În drept s-a reținut că faptele inculpaților astfel cum au fost descrise și dovedite cu mijloacele de probe administrate în cauză întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1,209 alin.1 lit.a,e,g Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal.
În baza acestor texte de lege s-a dispus condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii.
Procedându-se la aplicarea pedepselor accesorii au fost interzise inculpaților drepturile prev. de art, 64 lit.a, b Cod penal.
Sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei pentru prejudiciul material cauza părții civile G au fost obligați inculpații la despăgubiri civile.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termenul legal statuat de art. 363 Cod pr. penală Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și inculpata aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor de apel Parchetul relevă în esență ca aspecte critice neaplicarea dispozițiilor art. 61 Cod penal cu privire la inculpatul, netemeinicia pedepsei aplicată acestui inculpat, modalitatea de soluționare laturii civile și neaplicarea disp. art. 118 lit.e Cod penal.
În calea sa de atac inculpata solicită reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reținerii dispozițiilor 74,76 Cod penal.
Inculpatul critică hotărârea atacată sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, pedeapsă care este mult prea ridicată raportat la faptele comise argument pentru care se impune reducerea cuantumului acesteia, solicită totodată aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Prin decizia penală nr. 98/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- s-au admis ca fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și al inculpaților și în consecință:
A desființat sentința penală atacată sub aspectul neaplicării dispozițiilor art. 61 Cod penal în privința inculpatului, al cuantumului pedepsei aplicate inculpatei, a modalității de executare a pedepsei, al cuantumului pedepselor accesorii în privința ambilor inculpați și modalității de soluționare a laturii civile a cauzei și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
În baza art. 61 Cod penal, s-a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 235 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin
sentința penală nr. 1126/18.08.2006 a Judecătoriei Aiud, rest pe care îl contopește cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății, în pedeapsa cea mai grea de 4(patru) ani închisoare.
A înlăturat din conținutul pedepselor accesorii dispozițiile art. 64 lit.a teza I Cod penal.
A redus pedeapsa aplicată inculpatei la 3 (trei) ani închisoare.
A înlăturat din conținutul pedepselor accesorii dispozițiile art. 64 lit.a teza I Cod penal.
În baza art, 81,82 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei, pe o perioadă de 5 ani, ce constituie termen de încercare și atras atenția inculpatei asupra consecințelor prev. de art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 14 Cod pr. penală raportat la art. 998 cod civil au fost obligați cei doi inculpați, în solidar, la plata sumei de 350 lei despăgubiri civile în favoarea părților civile domiciliat în -- județul A și 400 lei despăgubiri civile în favoarea părții civile domiciliat în sat, nr.191 județul
În baza art. 118 lit.e Cod s-a dispus confiscarea de la cei doi inculpați a sumei totale de 650 lei, respectiv câte 325 lei de la fiecare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 15.10.2007 - la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 189, 192 alin.2 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul apelant la plata sumei de 500 lei cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu a fost virată în contul A, din fondurile Ministerului d e Justiție.
În baza art.189 Cod procedură penală suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata a fost virată în contul A, din fondurile Ministerului d e Justiție.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului respectiv fișa de cazier judiciar a inculpatului rezidă că inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății pe perioada liberării condiționate privind restul
de 235 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1126/2006 a Judecătoriei Aiud.
În conformitate cu disp.art, 61 alin.1 Cod penal pedeapsa se consideră executată dacă, în intervalul de timp de la eliberare până la împlinirea duratei pedepsei cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune. Dacă în acest interval, cel liberat a comis o infracțiune nouă, instanța dispune fie menținerea liberării condiționate fie revocarea ei.
Prin urmare raportat la dispozițiile legale sus amintite primei instanțe îi revenea obligația ca în speța dedusă judecății să rețină incidența disp. art. 61 alin.1 Cod penal.
Ca atare, Tribunalul cu ocazie unei noi judecăți a cauzei în baza art. 61 Cod penal a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 235 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.1126/2006 a Judecătoriei Aiud rest pe care l-a contopit cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Referitor la pedepsele accesorii aplicate inculpatului raportat la decizia nr.LXXII/2007 a ICCJ precum și a cauzei Hirst contra Regatului Marii Britanii, Tribunalul a înlăturat din conținutul pedepsei accesorii disp. art. 64 lit.a teza I Cod penal.
Privitor la individualizarea și proporționalizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță a dat eficiență tuturor criteriilor generale expres stipulate de disp.art. 72 Cod penal, respectiv limitelor de pedepse prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, gradul de pericol social concret al faptei comise precum și persoanei inculpatului care nu se află la prima confruntare cu legea penală ceea ce denotă persistența infracțională a acestuia și conduita de sfidare a ordinii de drept.
Chiar și raportat la aceste condiții, prima instanță a dat dovadă de clemență aplicând inculpatului o pedeapsă orientată spre minimum special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă argument pentru care în speța dedusă judecății nu se impune aplicarea unei pedepse într-un cuantum și mai redus (prim reținerea incidenței disp. art. 74,76 Cod penal, așa cum nefondat susține inculpatul) pedeapsă care nu ar fi de natură a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prev. de art. 52 Cod penal.
Vizând modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, Tribunalul a reținut că acestuia nu i se poate aplica o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia nefiind întrunite cumulativ condițiile expres stipulate de art. 81 Cod penal, respectiv dispozițiile art. 81 alin.1 lit.b Cod penal (inculpatul fiind condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni).
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatei, Tribunalul a reținut că prima instanță nu a dat eficiență deplină tuturor criteriilor generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitelor de
pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, gradului de pericol social al faptei precum și persoanei inculpatei care adoptat o atitudine sinceră și cooperantă pe parcursul procesului penal.
De altfel, din fișa de cazier judiciar existentă la dosarul cauzei reiese că inculpata nu posedă antecedente penale intrând pentru prima dată sub incidența legii penale.
Prin urmare, raportat la cele sus amintite instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare inculpatei este menită a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prevăzut de art. 52 Cod penal, argument pentru care cu ocazie unei noi judecăți a cauzei s-a redus pedeapsa aplicată la 3 ani închisoare.
Raportat la cuantumul pedepsei aplicate, la conduita inculpatei adoptată pe parcursul procesului penal, la lipsa antecedentelor penale, s-a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenție, motiv pentru care în virtutea dispozițiilor art. 81, 82 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe o perioadă de 5 ani ce constituie termen de încercare.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Referitor la pedepsele accesorii aplicate inculpatei raportat la decizia nr.LXXII/2007 a ICCJ precum și a cauzei Hirst contra Regatului Marii Britanii, Tribunalul a înlăturat din conținutul pedepsei accesorii disp. art. 64 lit.a teza I Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Referitor la soluționarea laturii civile a cauzei Tribunalul a reținut din economia actelor și lucrărilor dosarului, respectiv înscrisurile existente la dosarul cauzei filele 99,101 că numiții G și în calitate de cumpărător de bună credință sau constituit părți civile în cauză cu sumele de 35o lei respectiv 400 lei reprezentând contravaloarea bunurilor cumpărate de la inculpați, bunuri care ulterior au fost ridicate de la ei și restituite părților vătămate și, părți vătămate care nu s-au mai constituit părți civile.
Ca atare, pronunțându-se în conformitate cu disp. art. 14 Cod pr. penală rap. la art. 998 Cod civil, Tribunalul a obligat pe cei doi inculpați, în solidar, la plata sumelor sus amintite în favoarea părților civile G și.
În conformitate cu dispozițiile art. 118 lit.e Cod penal sunt supuse confiscării bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
Din înscrisurile existente la dosar filele 57,105 rezultă că sumele de bani care au profitat inculpaților urmare a săvârșirii faptei penale sunt, 650 lei respectiv, 200 lei obținuți din vânzarea bunului sustras de la partea vătămată, 300 lei cât a plătit numitul pe bunul cumpărat și ridicat de la el de poliție, 100 lei de la bunul cumpărat de la, 50 lei cât a primit inculpatul de la.
Astfel, primei instanțe îi revenea obligația să rețină incidența disp. art. 118 lit.e Cod penal și să dispună confiscarea de la cei doi inculpați a sumei de 650 lei, respectiv câte 325 lei de la fiecare.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul -.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului inculpatul a criticat hotărârea, sub aspect penal, privind individualizarea judiciară a pedepsei, solicitând reducerea pedepsei.
Critica formulată de inculpat se încadrează în cazul de casare prev. de art. 3859alin.1 pct. 14.pr.penală.
Din perspectiva cazului de casare prev. de art. 3859alin.1 pct. 14.pr.penală, verificând temeinicia criticii formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța apreciază că recursul inculpatului este nefondat, din următoarele considerente:
Instanțele au administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt, făcând o justă încadrare juridică a faptelor și o judicioasă individualizare a pedepsei.
Inculpatul nu a dorit să dea declarație în fața instanței, dar în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor (60).
Raportat la împrejurarea că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, infracțiunea a fost continuată, stabilirea pedepsei la 4 ani închisoare este justificată, neimpunându-se diminuarea acesteia.
Deoarece inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei.
Având în vedere considerentele de mai sus, în,eiul art. 38515alin.1 lit.b pr.penală instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin.2 pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 98/26 mai 2008 Tribunalului Alba.
Deduce din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive cu începere de la 15.10.2007 până în prezent.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 140 lei reprezintă onorar apărător din oficiu în recurs, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată astăzi 11 sept. 2008 în ședință publică.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. LC
Tehnored. VV 2 ex/18.09.2008
HD
,
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Mircea Bădilă
