Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 44/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 209 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 44
Ședința publică din 30 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Motan Traian
JUDECĂTOR 2: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 3: Biciușcă Ovidiu
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA - reprezentat prin procuror
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 29 iulie 1983, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva deciziei penale nr. 485 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul-recurent, asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat din oficiu, pentru inculpatul-recurent, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și pronunțarea unei pedepse prin care să se acorde o eficiență sporită dispozițiilor art. 74 și 76 lit. c Cod penal, în sensul reducerii pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Publica arătat că la individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere atât circumstanțele personale ale inculpatului, reținând starea de recidivă postexecutorie, cât circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei. Astfel, a apreciat că soluția tribunalului este legală și temeinică și a solicitat respingerea recursului formulat de către inculpat.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului și reducerea cuantumului pedepsei ce i-a fost aplicată, arătând că regretă fapta comisă. Totodată a precizat că își însușește concluziile apărătorului său.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința penală nr. 398/1.06.2007, Judecătoria Suceaval -a achitat pe inculpatul pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal, fapte din ianuarie și august 2002, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Inculpatul a fost condamnat pentru alte trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, la câte 5 ani închisoare, fapte săvârșite la 3/4.06.2005, 11/12.10.2005 și 10/11.12.2005.
S-a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 2679/28.11.2006 a Judecătoriei Botoșani, definitivă prin decizia penală nr. 224/7.05.2007 a Curții de APEL SUCEAVA, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33, 34 Cod penal s-au contopit pedepsele sus-menționate și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.
Inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 20.12.2005 la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare al pedepsei închisorii nr. 8612/2006 al Judecătoriei Botoșani, emis în baza sentinței penale nr. 2679/28.12.2006 și s-a dispus emiterea unui nou mandat.
În temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999 Cod civil, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către părțile civile I și
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că situația de fapt menționată în rechizitoriu a fost corect stabilită și deplin probată în ce privește infracțiunile de furt săvârșite în perioada iunie-decembrie 2005, în acest sens menționându-se declarațiile martorilor care au dobândit bunuri de la inculpat imediat după săvârșirea infracțiunilor de către acesta. De altfel, parte din bunuri au fost restituite părții vătămate pe bază de dovadă.
Referitor la faptele săvârșite în dauna părții vătămate și Di S, ambele din cursul anului 2002, instanța a reținut că bunurile sustrase nu au fost recuperate sau identificate, iar împrejurarea că inculpatul ar fi autorul acestor fapte nu este susținută de niciun martor, ci doar de autodenunțul acestuia. De asemenea, de la fața locului au fost prelevate impresiuni digitale însă nu s-a administrat nicio probă pentru stabilirea unei identități între aceste urme și amprentele inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și inculpatul.
Prin decizia penală nr. 485/10.12.2007, Tribunalul Suceavaa respins ca nefondate apelurile cu motivarea că nu există nicio probă care să-l incrimineze pe inculpat cu privire la săvârșirea infracțiunii în dauna părților vătămate și Di S, ambele din cursul anului 2002.
Cu privire la motivele de redozare a pedepsei invocate de inculpat s-a reținut că acesta are un bogat trecut infracțional, iar executarea pedepselor anterioare nu și-a atins scopul reeducativ.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs inculpatul, solicitând reducerea pedepsei prin luarea în considerare a circumstanțelor atenuante, respectiv s-a autodenunțat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține că acesta este nefondat.
Potrivit art. 72 Cod penal, la individualizarea pedepsei se ține seama de limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunea săvârșită, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză, inculpatul a săvârșit faptele în timpul nopții, prin escaladare și efracție, intrând în incintele a două societăți comerciale și a unei persoane fizice, de unde a sustras bunuri în valoare de aproximativ 13.500 lei, ceea ce denotă un grad ridicat de pericol social al faptelor săvârșite. Mai mult, inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii orientată spre minimul special prevăzut de lege, iar executarea acesteia nu și-a atins scopul reeducativ prevăzut de lege.
Față de împrejurările în care a săvârșit faptele, persistența infracțională a inculpatului, prejudiciul mare produs părții vătămate - recunoașterea faptelor și autodenunțul făcut de acesta nu pot fi reținute drept circumstanțe atenuante.
În consecință, Curtea reține că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, este în măsură să-și atingă scopul preventiv-reeducativ și nu se impune redozarea acesteia.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 29 iulie 1983, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva deciziei penale nr. 485 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariul pentru avocatul din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red:
Dact:
Jud. fond:
Jud. apel:
2 ex./21.02.2008
Președinte:Motan TraianJudecători:Motan Traian, Ilieș Titiana, Biciușcă Ovidiu
