Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 461/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr. 5309,-
DECIZIA NR. 461
Ședința publică de la data de 21 mai 2008
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul, fiul lui și, născut la data de 23 ianuarie 1974, domiciliat în S,-, județul, împotriva deciziei penale nr. 199 din 21.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr-, prin care s-a admis recursul inculpatului, a fost casată în parte decizia penală nr. 366/03.12.2007 a Tribunalului Prahova și sentința penală nr. 1486/29.06.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Prin aceeași decizie a fost anulat mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr. 181/19.01.2006 a Judecătoriei Ploiești și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare, menținându-se restul dispozițiilor atacate.
De asemenea a fost respins ca nefondat recursul declarat de SC Românească SA
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit contestatorul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea contestației în anulare.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere a contestației în anulare formulată împotriva deciziei penale nr. 199 din 21.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Prin această decizie a fost anulat un mandat de executare a unei pedepse cu închisoarea.
Acest prim motiv al contestației în anulare nu face parte dintre cele prevăzute expres și limitativ de disp. art. 386.pr.pen. iar referitor la cel de al doilea motiv, anume că a fost plecat în Spania contestatorul în perioada judecării cauzei, să se aibă în vedere că acesta a avut apărător ales care nu a insistat în prezența recurentului inculpat în fața Curții de APEL PLOIEȘTI, iar procedura de citare la domiciliu a fost legal îndeplinită.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin decizia penală nr.199 din 21 februarie 2008, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul inculpatului, împotriva deciziei penale nr.366 din 3 decembrie 2007 a Tribunalului Prahova și a sentinței penale nr.1486 din 29 iunie 2007 a Judecătoriei Ploiești, pe care le-a casat în parte, în sensul anulării mandatului de executare emis în baza sentinței penale nr.181/19.01.2006 a Judecătoriei Ploiești, dispunând emiterea unui nou mandat de executare, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Prin aceeași decizie s-a respins ca nefondat recursul declarat de Românească P, împotriva aceleiași hotărâri.
Instanța de recurs a reținut că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.1486/29.06.2007 a Judecătoriei Ploiești la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod pen. constând în aceea că în noaptea de 26/27.07.2005, inculpatul a pătruns prin efracție în chioșcul aparținând Editura P, de unde a sustras țigări și cafea în valoare de 2335 lei, prejudiciul fiind acoperit de asigurătorul P, prin echivalent bănesc.
Această infracțiune fiind concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.181/19.01.2006 a aceleiași instanțe, definitivă prin decizia penală nr.531/3.07.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, instanța de fond a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente și în baza art.36 alin.2 și art.34 lit.b) Cod pen. a dispus contopirea acestora cu pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecății, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, făcându-se aplicarea disp. art.71 și 64 lit.a) și b) Cod pen.
În baza art.36 alin.3 Cod proc. penală s-a dedus din pedeapsa de executat perioada executată de la 8 septembrie 2005 la 8 mai 2007.
Prin decizia penală nr.366 din 3.12.2007, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și asigurătorul Românească
Instanța de recurs a mai reținut că motivul invocat de recurent, acela că pedeapsa de executat este prea mare, nu se justifică față de perseverența infracțională a inculpatului, de modalitatea de comitere a infracțiunilor, constatând însă că s-a omis anularea mandatului de executare a pedepsei aplicată prin sentința penală nr.181/2006 a Judecătoriei Ploiești, această măsură fiind obligatorie atâta vreme cât pedeapsa aplicată prin această sentință (2 ani și 6 luni închisoare) a fost contopită în pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită în prezenta cauză.
Împotriva acestei decizii, condamnatul a formulat contestație în anulare, invocând dispozițiile art.386 alin.1 lit.b) Cod proc. penală, respectiv că la termenul la care s-a judecat recursul, fiind plecat în Spania, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța de această împiedicare.
Prin încheierea de la 30 aprilie 2008, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis, în principiu, contestația în anulare, reținând că cererea de contestație a fost formulată în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei penale contestate, prev. de art.388 Cod proc.penală, iar motivul pe care se sprijină se încadrează în dispozițiile art.386 alin.1 lit.b) din același cod.
Examinând, pe fond, contestația în anulare formulată de contestatorul, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.386 alin.1 lit.b) Cod proc. penală, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare.
Așadar, pentru admiterea contestației în anulare legiuitorul a prevăzut îndeplinirea cumulativă a două cerințe, respectiv imposibilitatea părții de a se prezenta la termenul la care s-a judecat recursul și de a înștiința instanța cu privire la aceasta.
În cauză, contestatorul nu a făcut dovada că a fost în imposibilitate de a se prezenta la instanța de recurs la termenul la care s-a judecat cauza și nici de a înștiința instanța despre această împiedicare, din contră, din lucrările dosarului rezultă că acesta a avut cunoștință de data soluționării și a fost reprezentat de apărătorul ales, conform împuternicirii avocațiale nr.62 aflată la fila 19 dosarul de recurs nr-, iar procedura de citare fost legal îndeplinită.
Prin urmare, nefiind îndeplinite cerințele prev. de art.386 alin.1 lit.b) Cod proc. penală, Curtea constată că, pe fond, contestația în anulare este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozițiilor art.192 alin.2 Cod proc.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, pe fond, contestația în anulare formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la data 23 ianuarie 1974, domiciliat în S,- județul P împotriva deciziei penale nr.199/21.02.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
Obligă contestatorul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 mai 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. / Tehnored.
2 ex./27.05.2008
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Elena Zăinescu, Ioana Nonea
