Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 467/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 467
Ședința publică de la 18 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciobanu Iulia Elena I -
JUDECĂTOR 2: Anton Dan
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 39 din 25.01.2008 a Tribunalului Iași dată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind partea civilă intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la acest termen de judecată, că la termenul anterior cauza a fost amânată pentru a se prezenta în instanță inculpatul recurent, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Din oficiu, curtea pune în discuția contradictorie a părților excepția tardivității recursului formulat de inculpat, având în vedere data pronunțării hotărârii - 25.01.2008, când inculpatul a fost prezent la dezbateri și la pronunțare - și data declarării recursului - 15.02.2008 - data poștei, așa cum rezultă de pe plicul cu care a fost înaintată cererea de recurs.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea excepției.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se constatat că recursul inculpatului este tardiv, fiind depășit termenul legal.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței. precizează că nu a fost în măsură să declare recursul în termen din motive de sănătate, însă nu are nici un act în acest sens.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 207 din 24.04.2007 a Judecătoriei Hîrlău, s-au dispus următoarele:
A condamnat inculpatul, fiul lui si -, născut la data de 3.08.1974 in comuna, județul I, în prezent arestat in alta cauza si încarcerat in Penitenciarul Iași, recidivist la o pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută si pedepsită de art. 208 al.1-209 lit. a, g Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, art. 73 al ultim si art. 76 lit. c Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, Cod penal pe durata legala.
A condamnat inculpatul, fiul lui si -, născut la data de 14.02.1951 in comuna, județul I, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 1(un ) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută si pedepsită de art. 208 al 1 -209 lit. a,g Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, art. 73 al ultim si art. 76 lit.
În baza dispozițiilor art. 305 alin 14 si art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei aplicate inculpatului.
În baza dispozițiilor art. 82 Cod penal a stabilit termen de încercare pentru inculpat de 3 (trei) ani.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, dispoziții referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei in cazul săvârșirii unei infracțiuni.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, Cod penal pe durata legala.
În baza dispozițiilor art. 71 alin.5 raportat la art. 82 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 din Codul d e procedura penala a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 83 si 305 alin.5 Cod penal cu privire la revocarea suspendării condiționate în caz de săvârșirea a unei noi infracțiuni.
A admis acțiunea civila promovata de partea civila. A obligat inculpații la plata în solidar a sumei de 8500 lei reprezentând valoarea ovinelor sustrase.
În baza dispozițiilor art. 191 alin 1 Cod procedura penala a obligat pe inculpați la plata sumei de 500 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta (din care 300 lei din faza de urmărire penale si 200 lei onorariu avocat oficiu).
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin actul de sesizare al instanței, rechizitoriul Parchetului din 29.04.2005 se retine ca partea vătămata, la data de 27.12.2004, a sesizat Postul de Politie, arătând ca in noaptea de 18/ 19.12.2004 autori necunoscuți i-ar fi sustras un nr. de 34 de oi de la din " " din com.. au fost găsite in parte, respectiv 10 din ele, la lui - din com., județul Partea vătămata împreuna cu fii săi au decis sa organizeze la data de 26.12.2004 o verificare a unor urme a unui atelaj care prin urmele lăsate corespundeau cu cele ale mijlocul de transport folosit la furtul ovinelor.
Partea vătămată, împreună cu fiii săi, cu căruța proprietate, au plecat pe urma de căruță (atelaj) ajungând în localitatea din județul B, până în apropierea unei locuințe, unde au aflat de la o persoană străină că acolo locuiește familia "", deținători de oi.
Tot de la persoana respectivă, partea vătămată a aflat că inculpatul, zis "" ar fi cu oile la pășunat după un deal din apropiere. În această situație, partea vătămată s-a deplasat cu căruța spre locul indicat, cu intenția de a verifica în cârdul cu oi al familiei, dacă printre oile sale nu se găsesc și cele furate de la stâna sa.
După dealul indicat de persoana respectivă, partea vătămată însoțit de cei doi fii ai săi și -, cu căruța, au întâlnit trei care se găseau fiecare cu câte un cârd de oi la pășunat.
Partea vătămată a întrebat pe cei doi unde îl poate găsi pe, din localitatea, spunându-le că doresc să cumpere câteva oi și că sunt din comuna, județul
-l mai în vârstă din cei trei a arătat părții vătămate și persoanelor ce îl însoțeau, un deal după care a precizat că l-ar fi putut găsi pe. Urmare a acestor indicații, partea vătămată a plecat cu căruța spre locul arătat unde a găsit un cioban cu oile care susținut că niciodată nu vine cu oile în acel loc "și să se întoarcă de unde a plecat".
După mai multe căutări, tot pe imașul localității, deși a revenit la persoana pe care a întâlnit-o prima dată, partea vătămată a aflat de la un alt cioban că persoana pe care o căuta, respectiv pe inculpatul, zis "" este una și aceeași persoană cu care s-a întâlnit de dimineață și care în mod intenționat l-a îndrumat greșit.
-l în cauză a arătat că se numește este cioban la stâna organizatorului de, -- din localitatea, județul B și a solicitat părții vătămate după ce a aflat de unde la data de 20.12.2004, în jurul prânzului, a primit spre pășunare de la inc. doi cârlani iar fiul acestuia, respectiv inc., opt oi dintr-un cârd de 30 ovine.
Împreună au mers în punctul "" de pe raza comunei, județul B unde numitul -- este organizator de, și cu ajutorul acestuia, care avea cunoștință de oile luate spre pășunare de către ciobanul, partea vătămată, împreună cu fiii săi, și celălalt cioban s-a uitat între oi unde au recunoscut cele 10 ovine (doi cârlani și opt oi) aduse de inc. și (tatăl și fiu).
La data de 27.12.2004 organele de poliție și s-au deplasat la stâna numitului --, pentru a proceda, împreună cu partea vătămată, la identificarea și ridicarea celor 10 oi și a continua cercetările.
Din discuțiile avute cu martorul G care a rămas să păzească oile, acesta a declarat că după plecarea organizatorului de și a părții vătămate, împreună cu cei trei mai sus menționați din comuna, la a venit o căruță tip atelaj tractată de doi cai în care se aflau 5 persoane, care au solicitat să-i restituie cele 10 ovine, pe care pretindeau că le-ar fi lăsat spre pășunare ciobanului și că, fiind refuzați, au venit pe timp de noapte și în forță au luat cele 10 ovine.
În cauză s-a procedat la efectuarea a trei recunoașteri din grup inculpatului.
Acesta a fost indicat atât de partea vătămată, fiul acestuia, ca fiind persoana care i-a îndrumat intenționat în mod greșit pe câmp în ziua de 26.12.2004, cât și de către martorul G, ca fiind persoana care pe data de 26.12.2004, după plecarea proprietarului de, a venit la el și a solicitat restituirea celor 10 ovine.
Au fost efectuate procese verbale de confruntare între partea vătămată și martorii, G și inc. cel din urmă negând orice implicare în furtul oilor.
Același lucru, fiind susținut la confruntări și de către fiul acestuia,.
Cu ocazia reaudierii martorului, acesta a declarat că după efectuarea recunoașterii din grup cu inc., cel din urmă, în una din seri a venit călare pe un la stâna sa și i-a sugerat ca la confruntări să nu mai recunoască cele declarate inițial, și să arate că cele 10 ovine au fost aduse la stâna sa de către niște persoane necunoscute, indicând și ce semnalmente aveau (bruneți și cu ).
Pentru a se retine aceasta situație de fapt in faza de urmărire penala au fost administrate următoarele probe: plângerea și declarația părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului, adresă prejudiciu, raport de constatare tehnico-științifică, declarații de consimțământ, proces verbal de căutare a inc., proces verbal de confruntare, proces verbal de recunoaștere din grup, planșe foto, declarații martori, declarații inculpați.
În rejudecare, partea vătămata a solicitat condamnarea inculpaților arătând ca aceștia se fac vinovați de sustragerea a 10 oi aspect pe care l-a constatat din cercetările pe care le-a făcut împreuna cu fiii săi. Un număr de 10 oi au fost găsite la numitul care i-a relatat ca animalele i-au fost date de si fiii acestuia. Arata partea vătămata ca a doua zi după ce a făcut aceasta constatare a mers sa îsi ridice oile si a constatat ca acestea fuseseră furate si de la aceasta. Restul oilor au fost de si in com, in
Partea vătămata arata ca inculpații când au fost interpelați cu privire la oile furate i-au indicat piste greșite, fapt care, susține aceasta, îi învinovățește.
Partea vătămata arata ca inculpații aveau in proprie un număr de 300 de oi si ca de la unde pretinde ca au fost cele 10 oi( lui ) si a sa este o distanta de 15 km.
Partea vătămata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 250 lei pentru fiecare sustrasa.
Partea vătămata a solicitat in dovedirea vinovăției inculpaților proba cu martori.
În rejudecare, inculpații au fost reaudiați sens in care s-a reținut ca aceștia nu recunosc savarsirea faptelor descrise in actul de sesizare al instanței, invocând ca la data reclamata de 18/19.12.2004 inculpatul era in vizita la o familie din sat ocazie cu care a un copil. Indica acesta ora 10,18. Inculpatul nu a dat declarație prevalându-se de dreptul la tăcere declarând insa ca își menține declarația data in faza de urmărire penala.
Analizând asupra materialului probator administrat in cauza prima instanță a reținut următoarele:
Inculpații se fac vinovați de savarsirea infracțiunii de furt calificat, fapta prev. si ped. de art. 208 - 209 lit. a,g Cod penal cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal.
Fapta a fost săvârșita sub forma intenției directe in sensul ca aceștia in timp de noapte, procedând sub forma intenției directe, intre 18/19 12.2004 au sustras un nr. de 34 de oi pe care le-au preluat in lor si apoi le-a dus in diferite locuri in ideea de a li se pierde urma.
Astfel 10 dintre oi au fost încredințate temporar lui, angajat la lui Gh.( cu o la cca. 15 km de cea a parții vătămate ) si altele au fost în alta localitate, din zona B si vândute. Martorul arata in declarația data in fata instanței care se regăsește în amănunt în faza de urmărire penala ca inculpatul a interpelat inițial pe martor daca ar fi de acord sa-i primească oile, ulterior apărând inculpatul I care însoțea oile.
În rejudecare inculpații au fost reaudiați sens in care s-a reținut ca aceștia nu recunosc savarsirea faptelor descrise in actul de sesizare al instanței, invocând ca la data reclamata de 18/19.12.2004 inculpatul era in vizita la o familie din sat ocazie cu care a un copil. Indica acesta ora 10,18. Inculpatul nu a dat declarație prevalându-se de dreptul la tăcere declarând insa ca își menține declarația data in faza de urmărire penala.
Situația de fapt astfel reținuta reiese din declarația coroborata a martorului cu cea a lui G si a lui - (declarație data in fata organelor de urmărire penala si in fata instanței anterior rejudecării).
Fiind audiat la propunerea acestuia martorul a declarat - fila 36- ca pe data de 26.12.2004 a purtat o conversație cu relativ la niște oi. Arată martorul ca avea in acea zi in grija oi ale lui la care ii fuseseră alăturate 10 oi pe care le încredințaseră inculpații pana in următoarea zi de duminica.
Din verificări partea vătămata își recunoscuseră 10 oi ca fiind cele
pe care le aduseseră înainte inculpații. au rămas in grija lui G care, peste noapte,a declarat ca au venit niște persoane cu căruța si au ales oile pe care le-au încărcat in căruța si le-a furat. Situația de fapt expusa de acest martor este descrisa pe larg in declarația data in faza de urmărire penala unde acesta arata ca inculpatul s-ar fi justificat cu ocazia încredințării animalelor respective martorului prin aceea ca animalele ar fi fost cumpărate la un preț foarte mic de la un cioban si i le încredințează de frica sa nu vina tatăl aceluia si sa-i ceara socoteala.
Martorul - face vorbire despre împrejurarea ca are in proprietate un număr de oi si ca angajatul sau, i-a spus ca la data de 20.12.2004 orele 11 numitul i-a dat in grija 10 oi pe care sa le aibă in grija pentru câteva zile, oi pe care, aflase ca acesta din urma le cumpărase din com. cu un preț mai mic. Ulterior acesta a aflat ca oile fuseseră furate.
Aceasta poziție nu este menținuta in declarația data in instanța unde arata ca a avut încredințate niște oi de către, si de aceea le-a avut in posesie la momentul când partea vătămata a venit in recunoaștere. Aceasta declarație a martorului va fi înlăturata cat timp nu se susține nici cu declarația proprie data in faza de urmărire penala.
Situația de fapt expusă în sensul că la data când se pretinde ca s-au furat oile ar fi fost la un nu se dovedește in cauza. În rejudecare inculpatul nu a mai propus martori care sa dovedească aceasta situație de fapt, insa, lecturându-se declarația lui, data anterior rejudecării acesta face vorbire despre prezenta inculpatului la o discoteca împreuna cu șotia sa si nu la un. Declarațiile se contrazic ca urmare aceasta apărare a inculpatului nu va putea fi primita nefiind conforma cu adevărul.
Față de considerentele expuse, reține că inculpații și acționând cu intenție directă în noaptea de 18/19.12.2004 au sustras de la stâna părții vătămate din comuna, județul I, un număr de 34 ovine, cauzând un prejudiciu de 32.800.000 lei.
Pentru faptele inculpaților care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al. 1 - 209 lit. a,g Cod penal instanța urmează să le aplice pedepse cu închisoarea la dozarea cărora va avea în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite de către inculpați, inculpatul aflându-se în stare de recidivă postexecutorie la data săvârșirii faptei, dar și de persoanele inculpaților care s-au prezentat în fața autorităților atât pe timpul cercetărilor penale cât și în fața instanței pe parcursul cercetării judecătorești.
Față de inculpatul instanța a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 71 si 64 Cod penal, iar inculpatului instanța îi va suspenda executarea pedepsei apreciind că scopul pedepsei poate fi atins având în vedere că acesta era reabilitat la data săvârșirii faptei, dar și față de vârsta acestuia.
Instanța a reținut ca o circumstanța atenuanta în favoarea inculpaților împrejurarea neexpusa in enumerarea nelimitativa din art. 73 Cod penal in sensul ca inculpații prin conduita lor nu au efectuat nici un act care sa fie de natura a zadarnici aflarea adevărului prin probatoriul administrat in fata instanței in timpul rejudecării sau înainte de acest moment al cercetării avut in vedere de instanța la stabilirea asupra vinovăției inculpaților. de aceste considerente va retine art. 73 al ultim Cod penal si va micșora limita minima de pedeapsa in baza art.76 lit. c Cod penal.
Cu privire la inculpatul, constând savarsirea faptei in stare de recidiva postcondamnatorie prima instanță a dispus aplicarea unei pedeapse privative de libertate, aplicându-se dispozițiile art. 71 privind interzicerea unor drepturi ca pedeapsa accesorie.
. privește pe inculpatul, i s-a aplicat o pedeapsa cu aplicarea art. 81 fiind îndeplinite cerințele suspendării condiționate a pedepsei alăturat cu motivele mai sus expuse, urmând, de asemenea, a interzice drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal in baza art. 71 Cod penal si in baza art. 71 al 5 rap. la art. 82 Cod penal urmând a se opera suspendarea acestei masuri.
În latura civila a cauzei prima instanță, reținând ca valoarea unei ovine solicitata de partea vătămata nu a fost contestata nici după rejudecarea cauzei a dispus admiterea pretențiilor civil ale părții vătămate. Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii a fost pe deplin dovedita prin probatoriu administrat.
În baza art. 14 cu referire la art. 346 Cod procedură penală și art. 998 cod civil instanța a admis acțiunea civilă a părții vătămate, reținând legătura de cauzalitate dintre faptele săvârșite cu vinovăție de către inculpați și prejudiciul cert creat părții vătămate prin sustragerea ovinelor, prejudiciu evaluat în timpul urmăririi penale.
Instanța a obligat inculpații la plata cheltuielilor ocazionate de plata onorariului avocatului din oficiu-delegație 650 si 668 din 18.10.200 - avocat - in valoare de 200 lei.
În termenul prev. de art. 363. proc. pen. hotărârea Judecătoriei Hîrlău a fost apelată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria, precum și de inculpatul, care au criticat-o sub aspectul temeiniciei și legalității.
Astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlăua invocat, ca motiv de nelegalitate, reținerea, în mod greșit, a dispozițiilor art. 37 lit. b pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul, având în vedere că pentru condamnarea din antecedență a intervenit reabilitarea, iar ca motiv de netemeinicie, faptul că pedeapsa aplicată fiecărui inculpat este prea mică în raport de fapta comisă.
Inculpatul, prin avocat, a invocat nelegalitatea hotărârii în ceea ce privește condamnarea sa, având în vedere că la dosar nu există probe din care să rezulte vinovăția sa.
Prin decizia penală nr.39 din 25.01.2008, Tribunalul Iașia dispus următoarele:
1. admis apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău, împotriva sentinței penale nr. 207/24.04.2007 a Judecătoriei Hîrlău, pronunțată în ds. cu nr. 1025/2006, pe care o desființează, în parte, în latură penală, în sensul:
- majorării cuantumului pedepsei principale aplicate fiecărui inculpat;
- înlăturării dispozițiilor art. 37 lit. pen. reținute în ceea ce-l privește pe inculpatul;
- înlăturării aplicării disp. art. 73 al. ultim pen. în ceea ce-i privește pe ambii inculpați;
- aplicării disp. art. 74 al. 2. pen. în ceea ce-l privește pe ambii inculpați;
- înlăturării disp. art. 305 al. 5 și art. 305 alin. 14. pen. și
- atenționării inculpatului și asupra disp. art. 84. pen.
Rejudecând cauza:
A majorat cuantumul pedepsei principale aplicate inculpaților:
-, fiul lui și -, ns. la data de 03.08.1974 în com., pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. alin. 1, lit. a și g pen. cu aplic. art. 37 lit. b, art. 74 al. 2 și art. 76 lit. c pen. și
-, fiul lui și -, ns. la data de 14.02.1951 în com., pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. alin. 1, lit. a și g pen. cu aplic. art. 74 al. 2 și art. 76 lit. c pen. la 2 (doi) ani închisoare.
A atenționat inculpatul și asupra disp. art. 84. pen.
2. admis apelul formulat de către inculpatul, fiul lui și -, ns. la data de 03.08.1974 în com., împotriva aceleiași sentințe penale, pe care o desființează, în parte în latură civilă, inclusiv prin extindere, în temeiul disp. art. 373. proc. pen. și în ceea ce-l privește pe inculpatul în sensul reducerii cuantumului pretențiilor civile la plata cărora au fost obligați.
Rejudecând cauza:
În baza disp. art. 14 și 346 al. 1. proc. pen. rap. la art. 998-999 și art. 1003. Civi. obligă pe inculpații și, în solidar, să despăgubească partea civilă, cu domiciliul în sat F, com., jud. I, cu suma de 3.280 lei RON, ce va fi actualizată la data executării, reprezentând contravaloarea ovinelor sustrase.
A menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza disp. art. 192 al. 3. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea prezentelor apeluri rămân în sarcina statului, în acestea fiind incluse și onorariile avocaților desemnați din oficiu.
A reținut tribunalul:
Referitor la apelul formulat de către inculpatul, tribunalul constată că este întemeiat doar, în parte, în latură civilă, pentru următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește situația de fapt reținută de prima instanță, tribunalul apreciază că s-a făcut o apreciere justă a materialului probator administrat în cauză, pe baza căruia s-a format convingerea existenței faptei prevăzute de legea penală, precum și a vinovăției inculpaților.
S-a reținut, în mod fondat, de către prima instanță că, în fapt, la data de 18/19 12.2004 inculpații. și. tată și fiu, au sustras de la stâna situată în punctul " ", de raza comunei, jud. I, aparținând părții vătămate un număr de 34 de oi pe care le-au preluat in lor si apoi le-a dus in diferite locuri, in ideea de a li se pierde urma. Astfel, 10 dintre oi au fost încredințate temporar lui, angajat la lui Gh.( cu o la cca. 15 km de cea a parții vătămate ) și altele au fost în alta localitate, din zona B si vândute.
Mai mult, prima instanță în cuprinsul expunerii a analizat în detaliu și temeinic probele care au servit ca temei a reținerii vinovăției, precum și cele care au fost înlăturate, argumentare pe care instanța de control și-o însușește, atâta timp cât în cauză nu s-au relevat date noi de respingere a acestei motivări.
Inculpatul apelant a avut o poziție procesuală constantă de nerecunoaștere a comiterii faptei pe tot parcursul procesului penal, susținând în apărarea sa că, din ziua de 18.12.2005 și până în data de 22.12.2005, a fost plecat cu soția din localitate, respectiv au fost în sat., com., jud. I, unde au stat la părinții soției, iar în ziua de 19 decembrie s-au întâlnit cu familia - și, pentru a tăia unghiile fetiței acestora pe care au -
Susținerile acestuia au fost verificate atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, în cauză fiind audiați martorii, -, și.
Prima instanță a constatat, în mod fondat, că susținerile inculpatului nu au fost dovedite, înlăturând în mod corect declarațiile martorilor anterior precizați care nu se coroborează atât cu declarația inculpatului cât și între ele.
Astfel, inculpatul a declarat în faza de urmărire penală că, în seara zilei de 18.12.2004, a dormit la socrii săi din satul, com., jud. I, iar a doua zi s-a întâlnit cu familia care a venit în vizită la socrii săi. Martorul - a declarat în prima depoziție din data de 10.02.2005 că botezul fiicei sale a avut loc în data de 27.12.2004, naș fiind inculpatul, iar ceremonialul tăierii unghiilor fetiței a avut loc la data de 03.01.2005 la familia. În ceea ce privește perioada 18-27.12.2004, a precizat că inculpatul nu a fost la domiciliul său să stea mai mult timp. Ulterior, la data de 28.03.2005, acest martor a revenit asupra depoziției, motivând că a încurcat datele, precizând că a fost sunat pe data de 18.12.2004 de către inculpat care i-a spus că va veni a doua zi în localitatea pentru a tăia unghiile fetiței, iar a doua zi s-a văzut cu acesta. A adăugat că nu cunoaște când a ajuns exact în localitatea inculpatul. La aceeași dată a dat declarație și martora care a confirmat această ultimă variantă prezentată de soțul său.
Martora UrsuN. a declarat, în luna februarie, în fața organelor de urmărire penală că inculpatul a venit la locuința sa în seara zilei de 17.12.2004 și a stat împreună cu soția sa până în data de 21.12.2004.
Dar, cu ocazia cercetării judecătorești martorii și-au schimbat declarațiile, precizând că s-au întâlnit în seara de 18.12.2004 cu inculpatul la discotecă, unde acesta a stat până la ora 02,00 (martora a precizat că au stat la discotecă până la ora 23,30). Și martora și-a modificat parțial declarația, precizând că inculpatul și soția sa au venit la domiciliul ei din localitatea pe data de 18.12.2004, adăugând că în acea seară au fost la discotecă împreună cu familia.
Inculpatul în fața primei instanțe a solicitat, în dovedirea susținerilor sale, și audierea martorului, fratele martorului -, care a declarat că în noaptea de 18 spre 19.12.2004 a fost împreună cu fratele său și cumnata sa, însoțiți de inculpatul și soția sa la discotecă, unde au stat până în jurul orelor 02.00.
Analizând aceste declarații ale inculpatului și ale martorilor propuși de către acesta se observă că nu se coroborează atât între ele cât și cu materialul probator administrat în cauză, aspectele relatate de fiecare cu privire la locul în care se afla inculpatul în seara zilei de 18 spre 19.12.2004, fiind contradictorii, fapt pentru care în mod just prima instanță a considerat că nu pot servi la aflarea adevărului.
În consecință, în mod temeinic, s-a reținut ca temei a reținerii vinovăției fiecărui inculpat declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de recunoaștere din grup a inculpatului de către martorii, G și partea vătămată, constatările din procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare tehnico-științifică privind detecția psihologică a comportamentului simulat al inculpaților, precum și declarațiile martorilor, G, G și --.
Trebuie precizat că și inculpatul, care negat pe tot parcursul procesului penal că ar fi participat la sustragerea oilor de la stâna părții vătămate, a încercat să-și "fabrice" un alibi, declarând în fața organelor de urmărire penală că, în noaptea de 18.12.2004, a fost la domiciliul numitului din localitatea, unde a consumat băuturi alcoolice toată noaptea. Dar, acest martor a negat că s-ar fi întâlnit într-o seară de sâmbătă din luna decembrie a anului 2004 cu inculpatul, precizând totodată organelor de poliție că inculpatul a încercat să-l determine să prezinte o altă situație de fapt, respectiv să spună organelor de poliție că a fost la domiciliul inculpatului într-o seară de sâmbătă cu o săptămână sau două înainte de
Mai mult, inculpatul a încercat să-l determine și pe martorul să-și schimbe declarațiile, rugându-l pe acesta să nu recunoască în fața autorităților că el și fiul său au fost cei care au adus cele 10 oi la stâna la care era cioban
Instanța de apel a dispus audierea nemijlocită a părții vătămate, precum și a martorilor G și -, toate aceste persoane menținându-și declarațiile date atât în faza de urmărire penală cât și în fața primei instanțe.
Din coroborarea tuturor acestor mijloace de probă rezultă, fără echivoc, că, în noaptea de 18/19.12.2004, inculpații și au sustras din stâna părții vătămate, organizată în punctul un număr de 34 oi. Din acestea, un număr de 10 oi, inculpații le-au lăsat în grija numitului, cioban la stâna organizată de --, iar după ce au aflat că partea vătămată și organele de poliție au identificat locul acestora, au venit pe timp de noapte, la stâna respectivă ce era păzită, în acel moment, de ciobanul G și au luat cel 10 ovine.
Față de această situație de fapt, încadrarea juridică a fost corect stabilită de către prima instanță, respectiv s-a reținut că fapta comisă de către inculpați îmbracă elementele constitutive ale infracțiunii de "furt calificat", prev. și ped. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1, lit. a și g pen.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul constată că, în mod nefondat, prima instanță a dispus obligarea inculpatului apelant, în solidar cu inculpatul, la plata sumei de 8500 lei, reprezentând valoarea ovinelor sustrase.
Astfel, prin sentința penala nr. 852 din 19.12.2005 a Judecătoriei s-a dispus obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 32.800.000 lei vechi, actualizată la data executării, reprezentând despăgubiri civile. Împotriva acestei sentințe au formulat apel doar inculpații, apel ce a fost admis prin decizia penală nr. 321/25.04.2006 a Tribunalului Iași, prin care s-a dispus trimiterea cauzei la instanța de fond spre rejudecare.
Întrucât la rejudecare sunt aplicabile dispozițiile prev. de art. 372. proc. pen. privind neagravarea situației în propriul apel (non reformatio in pejus), prima instanță nu putea mări cuantumul sumei la care au fost obligați inculpații prin prima sentință penală, deoarece s-ar agrava situația acestora.
Doar sub acest aspect, tribunalul constată ca fiind întemeiat apelul formulat de către inculpatul.
-. Referitor la apelul formulat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău, tribunalul constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
a) Nelegal s-a reținut, în ceea ce-l privește pe inculpatul, starea de recidivă post executorie, prev. de art. 37 lit. b pen.
Prin sent. pen. nr. 1593/10.06.1996 Judecătoria Botoșania dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 1 an și 3 luni închisoare.
Având în vedere că pedeapsa se consideră executată la data de 10.09.1997, iar de la această dată curge termenul de reabilitare judecătorească de 4 ani, 7 luni și 15 zile, termen care s-a împlinit în anul 2002, cu mult înainte de data comiterii infracțiunii, respectiv 18/19.12.2004, prima instanță trebuia să constate că sunt aplicabile disp. art. 38 al. 2. pen. potrivit cărora condamnarea pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare nu atrage starea de recidivă.
b) Greșit s-a reținut, în ceea ce-i privește pe ambii inculpați, dispozițiile art. 73 al. ultim. pen.
Articolul 73. pen. are un singur aliniat și prevede împrejurările ce constituie circumstanțe atenuante (denumite în doctrină circumstanțe atenuante legale). Din motivarea sentinței penale apelate rezultă că prima instanță a avut în vedere împrejurări ce pot constitui circumstanțe atenuante (denumite în doctrină circumstanțe atenuante judiciare), prevăzute de art. 74 al 2. pen.
Deși, în cauză sunt aplicabile disp. art. 74 al. 2. pen. tribunalul constată că motivele invocate de prima instanță, respectiv că inculpații prin conduita lor nu au efectuat nici un act care să fie de natură a zădărnici aflarea adevărului, nu sunt fondate, atâta timp cât aceștia au încercat să-și dovedească nevinovăția prin "fabricarea" unui alibi sau prin influențarea unor martori. Totuși, tribunalul va reține ca circumstanțe atenuante faptul că ambii inculpați sunt căsătoriți, inculpatul are cinci copii minori și ambii au o inserție socială bună.
c) Pedeapsa principală aplicată fiecărui inculpat, a fost dozată în mod necorespunzător.
Potrivit disp. art. 72. pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța de fond la stabilirea pedepsei a avut în vedere dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite și starea de recidivă postexecutorie a inculpatului, dar a considerat în mod greșit că infracțiunea comisă de către inculpați, precum și persoanele acestora, prezintă un pericol social scăzut care să justifice aplicarea unei pedepse de 1(un)an închisoare.
Astfel, inculpații au comis fapta la adăpostul nopții, au sustras un număr important de ovine, cazând un prejudiciu important, împrejurări ce conturează un pericol social ridicat al faptei.
Și în ceea ce privește persoana inculpaților, tribunalul constată o periculozitate socială ridicată a acestora, având în vedere persistența infracțională a ambilor inculpați, și în special a inculpatului., poziția procesuală constantă de nerecunoaștere a acestora, precum și acțiunile inculpatului de influențare a martorilor.
În consecință, având în vedere atât pericolul social concret al faptei comise cât și periculozitatea socială a inculpaților, tribunalul apreciază că se impune redozarea pedepsei principale aplicate, în sensul majorării acesteia.
d) Greșit s-a reținut de către prima instanță dispozițiile art. 305 al. 4 (atât în minută cât și în dispozitiv s-a consemnat al. 14, dar având în vedere că nu există acest aliniat, tribunalul apreciază că este o eroare materială) și al. 5. pen. aceste dispoziții aplicându-se doar în cazul infracțiunii de "abandon de familie".
Totodată, tribunalul constată că prima instanță a omis să atenționeze pe inculpatul. cu privire la dispozițiile art. 84. pen. referitoare la consecințele neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, până la expirarea termenului de încercare, consecințe ce constau în revocarea suspendării executării pedepsei, atenționare ce era obligatorie potrivit disp. art. 359. proc. pen.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul urmează a dispune, în baza disp. art. 379 pct. 2, lit. a proc. pen. admiterea în parte, în latura civilă, a apelului inculpatului, precum și admiterea apelului declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău, împotriva sentinței penale nr. 207/24.04.2007 a Judecătoriei Hîrlău, ce va fi desființată, în parte, în latură penală și civilă (prin extindere, în temeiul disp. art. 373 și în ceea ce-l privește inculpatul ), doar pentru motivele mai sus expuse.
Rejudecând cauza, se va dispune majorarea cuantumului pedepsei principale aplicate inculpaților, pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. alin. 1, lit. a și g pen. cu aplic. art. 37 lit. b, art. 74 al. 2 și art. 76 lit. c pen. și, fiul lui și -, ns. la data de 14.02.1951 în com., pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. alin. 1, lit. a și g pen. cu aplic. art. 74 al. 2 și art. 76 lit. c pen. la 2 (doi) ani închisoare.
Se va menține dispoziția de suspendare condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, dar se va modifica termenul de încercare pentru acest inculpat la 4 ani, iar acesta va fi atenționat și asupra disp. art. 84. pen.
În baza disp. art. 14 și 346 al. 1. proc. pen. rap. la art. 998-999 și art. 1003. Civi. se va dispune obligarea inculpaților și, în solidar, la despăgubirea părții civile cu suma de 3.280 lei RON, ce va fi actualizată la data executării, reprezentând contravaloarea ovinelor sustrase, sumă dovedită de către adresa Centrului Agricol, aflată la fila 20-verso ds. urm. pen.
Se vor menține toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza disp. art. 192 al. 3. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea prezentelor apeluri vor rămâne în sarcina statului, în acestea fiind incluse și onorariile avocaților desemnați din oficiu.
Împotriva hotărârilor astfel pronunțate a declarat recurs la data de 15.02.2008 data poștei menționată pe plic) inculpatul, criticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recursul este tardiv.
Examinând actele și lucrările cauzei, instanța constată că inculpatul recurent a fost prezent în fața instanței de apel la data de 10 ianuarie 2008, când au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei. Potrivit art. 385 ind.3rportat la art. 363 Cod procedură penală, termenul de recurs este de 10 zile și curge de la pronunțare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare. Cum inculpatul recurent a fost prezent la dezbateri la data de 10.01.2008, termenul de recurs este de 10 zile de la pronunțarea deciziei penale recurate-25ianuarie 2008 și se împlinea la data de 5 februarie 2008, cel târziu
Pentru situații excepționale, când exercitarea căii de atac în termen legal este împiedicată de cauze independente de voința părții și care nu pot fi surmontate, legiuitorul a prevăzut instituțiile repunerii in termenul de recurs și al recursului peste termen-art.385 ind. 3 alin.2 cod proc. pen.-,oferind posibilitate părții aflate în stare de imposibilitate să exercite, totuși, calea de atac.
În schimb, instituțiile invocate nu operează din oficiu, pentru reținerea acestora fiind necesară îndeplinirea unor condiții cumulative, prevăzute expres de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prev. de dispozițiile menționate, privind recursul peste termen, inculpatul recurent nefăcând dovada că depășirea termenul de recurs s-a datorat unei cauze obiective de împiedicare.
Întrucât recursul a fost declarat de inculpat la data de 15.02.2008, acesta este tardiv, inculpatul prezent în instanța de apel, neinvocând vreun motiv temeinic de împiedicare a declarării în termen a recursului.
Față de această situație, în baza art. 385 ind.15 pct. 1 lit. "a" Cod procedură penală se va respinge ca tardiv recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 39/25.01.2008 a Tribunalului Iași.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga inculpatul-apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.39 din 25.01.2008 a Tribunalului Iași.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored./
Tribunalul Iași:
-
-
Judecătoria Hîrlău:
- -
25.IX.2008.-
2 ex.-
Președinte:Ciobanu Iulia ElenaJudecători:Ciobanu Iulia Elena, Anton Dan, Ciubotariu
