Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Încheierea 50/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.50//2008

Ședința publică din 11 iulie 2008

PREȘEDINTE: Condrovici Adela judecător

JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela

JUDECĂTOR 3: Țarcă Gabriela președintele secției

Procuror:

Grefier:

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 11.02.1972, din Arestul IPJ B, împotriva încheierii penale din 8 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect propunere de arestare preventivă, potrivit art.149/1 din Codul d e procedură penală.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Arestul IPJ B, asistat de apărător desemnat din oficiu avocat, în baza delegației nr.3677/2008 emisă din oficiu de Baroul Bihor la 10.07.2008.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:

Conform art.140/3 din Codul d e procedură penală, instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.

Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului cu care a fost investită.

Apărătorul inculpatului avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate în sensul respingerii propunerii de arestare cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului recurent. În motivare se arată că inculpatul a recunoscut parțial faptei, este încadrat în muncă și are unde să locuiască.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea măsurii arestării preventive ca legală și temeinică, față de infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, victimele fiind minore dintre care una în vârstă de 14 ani. Pericolul social al faptelor comise este dovedit, față de limitele de pedeapsă pentru infracțiunile reținute, probele și indiciile existente în cauză, se impune menținerea stării de arest.

Inculpatul recurent, în ultimul său cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate arătând că se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 8 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la 11.02.1972, în S, județul B, CNP -, cu domiciliul în, nr.447, jud.B, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație și loc de muncă, pe o durată de 29 de zile.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut pe o durată de 24 ore începând cu data de 8 iulie 2008, ora 14,50.

Împotriva acestuia s-a emis mandatul de arestare preventivă conform art.146 alin.12, art.149/1 alin.12 cu referire la art.146 alin.10 Cod procedură penală, art.151 Cod procedură penală, cu începere de la 8 iulie 2008 până la 5 august 2008.

Conform art.137/1 alin.2 Cod procedură penală, despre arestarea inculpatului a fost anunțat prietenul acestuia numitul "" la nr. de telefon 0745/- prin intermediul organelor de poliție.

Pentru a pronunța astfel tribunalul, văzând propunerea de arestare preventivă formulată de către procuror și actele de urmărire penală din care rezultă că prin ordonanța din 8 iulie 2008, s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.197 alin.1-3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.201 alin.2 și 3/1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.189 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, constând în aceea că, în perioada 10 iunie - 19 iunie 2008, prin amenințare în repetate rânduri, l-a determinat pe minorul să întrețină cu el relații sexuale orale și să-l masturbeze, comițând în prezența acestuia și acte de perversiune sexuală, iar în noaptea de 10/11.06.2008 prin amenințare și întrebuințare de violențe, nu l-a lăsat pe minor să plece acasă. În data de 19.06.2008, prin amenințare, l-a determinat pe minorul să întrețină cu el relații sexuale orale și să-l masturbeze, comițând și în prezența acestuia acte de perversiune sexuală, iar în perioada iunie - 6 iulie, prin amenințare, l-a determinat pe minorul, de 14 ani, să-l masturbeze în repetate rânduri, comițând și în prezența acestuia acte de perversiune sexuală.

Vinovăția inculpatului cu privire la faptele descrise mai sus, se probează cu plângeri penale, declarațiile părților vătămate și declarațiile de recunoaștere parțială a inculpatului. De menționat, după cum s-a arătat mai sus că, inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptelor, susținând că doar a stat dezbrăcat în fața părților vătămate, respectiv că una din părțile vătămate l-ar fi dat cu cremă pe spate, dar că nicidecum nu ar fi întreținut raporturi sexuale orale cu acesta și nici nu l-ar fi pus să-l masturbeze.

Aceste susțineri ale inculpatului sunt însă contrazise prin declarațiile părților vătămate, și, care arată că lux de amănunte, modul în care inculpatul a întreținut raporturi sexuale orale cu ei, cum îi determina să-l masturbeze și cum le făcea poze în timp ce întrețineau raporturi sexuale orale sau când erau dezbrăcați.

Reținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.h Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, instanța a admis propunerea de arestare și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile.

Pericolul socialul pentru ordinea publică derivă din modalitatea săvârșirii faptei, respectiv constrângerea fizică și psihică a părților vătămate, de a întreține relații intime împotriva voinței lor, rezonanța acesteia și impactul asupra opiniei publice, gravitatea faptelor, fiind lezate integritatea corporală, inclusiv cea psihică a unor minori, unul dintre aceștia având vârsta de numai 14 ani ( aspect cunoscut de inculpat ).

În consecință, văzând și pedeapsa prevăzută de lege pentru astfel de infracțiuni, ce exprimă în mod abstract un pericol social ridicat, s-a apreciat că este necesară reprimarea imediată a unor astfel de manifestări din partea inculpatului prin luarea măsurii preventive a arestării.

Împotriva încheierii penale a declarat recurs penal inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării și punerea sa în libertate întrucât a recunoscut parțial faptele, are loc de muncă și locuință.

Verificând încheierea recurată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, raportat la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art.385/9 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține că, încheierea atacată de arestare preventivă a inculpatului recurent este legală și fondată, iar recursul inculpatului fiind neîntemeiat, urmează a fi respins în consecință.

În mod legal și întemeiat prima instanță a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.197 alin.1-3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.201 alin.2 și3/1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.189 Cod penal toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

S-a reținut în fapt că, în perioada 10-19 iunie 2008, prin amenințare în repetate rânduri, l-a determinat pe minorul să întrețină cu el relații sexuale orale și să-l masturbeze, comițând în prezența acestuia și acte de perversiune sexuală, iar în noaptea de 10/11 iunie 2008, prin amenințare și întrebuințare de violențe, nu l-a lăsat pe minor să plece acasă.

În data de 19 iunie 2008, prin amenințare l-a determinat pe minorul să întrețină cu el relații sexuale orale și să-l masturbeze, iar în perioada iunie - 6 iulie 2008, prin amenințare, l-a determinat pe minorul - de 14 ani, să-l masturbeze în repetate rânduri, comițând și în prezența acestuia acte de perversiune sexuală.

Având în vedere că sunt întrunite condițiile prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, în mod legal și motivat, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile.

Cererile inculpatului de a i se revoca măsura nu au temei legal și se vor înlătura ca atare.

În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefundat recursul inculpatului iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga pe recurent să plătească statului suma de 90 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, născut la 11.02.1972, fiul lui și al, din Arestul IPJ B, împotriva încheierii penale din 8 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 90 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 iulie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.înch./-

În concept - 15.07.2008

Jud.fond/

Tehnored.înch./

3 ex./15.07.2008

Președinte:Condrovici Adela
Judecători:Condrovici Adela, Sotoc Daniela, Țarcă Gabriela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Încheierea 50/2008. Curtea de Apel Oradea