Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 912/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1271/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 912/
Ședința publică de la data de 17 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Rotaru- - -
JUDECĂTOR 2: Luciana Mera
JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu
GREFIER - - -
.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 152 din data de 26 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B și a deciziei penale nr. 295/A din data de 08 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, lipsă fiind intimata parte vătămată 3000 SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind, recurentul inculpat arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu.
Curtea, constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul recurentului inculpat invocă cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14. pr. pen. solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, redozarea pedepsei aplicate spre minimul special prevăzut de lege și schimbarea modalității de executare a pedepsei.
Solicită a fi avute în vedere atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatului, faptul că regretă sincer fapta săvârșită, valoarea modică a prejudiciului, faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, precum și faptul că este condamnat la o pedeapsă cu executare în regim de detenție de un an închisoare. Având în vedere dispozițiile art. 76 lit. c pen. solicită redozarea acestei pedepse până la limita executată până în prezent, respectiv la 7 luni închisoare. În subsidiar, solicită a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, respectiv a restului de 4 luni închisoare ce a rămas de executat, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 59 alin. 1. pen. în raport de circumstanțele personale ale inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de către inculpat, ca fiind nefondat. Astfel, apreciază că atât instanța de fond cât și cea de apel au pronunțat soluții legale și temeinice din punctul de vedere al individualizării pedepsei, precum și a modalității de executare, solicitând a se observa că inculpatul a fost sancționat anterior cu 34 de sancțiuni administrative pentru fapte de furt și tâlhărie, motiv pentru care instanța de judecată a ales ca modalitate de executare privarea de libertate.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicită admiterea recursului, raliindu-se la concluziile puse de apărător.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr.295/A din 8.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 152 din 26.02.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, cu obligarea inuclpatului la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a făcut aplicarea art.350 pr. pen. și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.88 pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 9.11.2008 la zi.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prin sentința penală mai sus menționată, în baza art.334 pr. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.e, g pen. în infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 al.1-209 al.l lit.e, i pen.
În baza art.208 al.1 - 209 al.1 lit.e, i pen. rap. la art.74 lit.c pen. și art.76 lit.c pen. a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.71 pen. a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și lit.b pen.
În baza art. 350 alin. 1. pr. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 88. pen. a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii si arestării preventive de la 09.11.2008 la zi.
S-a constatat că partea vătămată C 3000 nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin. 1. pr. pen. a obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 09.11.2008, în jurul orei 19,00, inculpatul a mers în incinta magazinului aparținând C 3000, situat în complexul comercial "Piaza România" și după ce a privit produsele expuse spre vânzare, a luat din locul în care era expus, un memory stick în valoare de 499,90 lei, care era ambalat. Pentru a lua bunul respectiv din locul în care era expus, inculpatul a îndepărtat sistemul de siguranță cu care era prevăzut ambalajul acestuia, a scos memory stick-ul din ambalaj, pe care l-a lăsat la locul lui, bunul sustras introducându-1 în buzunarul gecii pe care o purta, după care a încercat să părăsească magazinul fără a achita contravaloarea bunului aflat asupra sa la casa de marcat, fără însă să reușească acest lucru deoarece a fost oprit de martorul, agent de pază în cadrul magazinului.
Situația de fapt reținută de instanță a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces verbal de constatare a infracțiunii (filele 6-7 ), declarațiile martorilor (date atât în faza de urmărire penală cat și în cea de cercetare judecătorească) și (data în faza cercetării judecătorești), dovada de restituire a bunului sustras, fișa de interpelare și declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală, de recunoaștere a săvârșirii faptei, care s-au coroborat cu întreg probatoriul administrat în cauză.
Împotriva acestei soluții a declarat apel inculpatul,criticând hotărârea pentru nelegalitate, arătând în cuprinsul motivelor orale de apel că a solicitat redozarea pedepsei și reaprecierea modalității de individualizare in sensul aplicării unei pedepse cu suspendare condiționată prin aplicarea disp. art.861pen. având în vedere că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă și inculpatul și-a recunoscut și regretat fapta.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apelantul condamnat, cât și din oficiu sub toate aspectele, potrivit disp.art.371 al.2 pr. pen. tribunalul a apreciat apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului pe baza probelor administrate pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești.
Tribunalul a reținut că instanța de fond a apreciat în mod corect că, în raport de împrejurările săvârșirii faptei, respectiv într-un spațiu închis, puternic iluminat artificial în care se desfășoară o intensă activitate comercială cu caracter public, în timpul programului în care se desfășoară activitatea respectivă, nu există nicio rațiune pentru a se reține agravanta prevăzută de art.209 alin.1 lit.g pen.
La individualizarea pedepsei au fost aplicate în mod corect dispozițiile prev. de art.72 pen. și anume gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmând ca celelalte două criterii, persoana făptuitorului și circumstanțele atenuante sau agravante, ca și criterii de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai după ce instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale.
Totodată, referitor la profilul social al inculpatului, s-a reținut faptul că acesta nu are ocupație și loc de muncă, este consumator de droguri, nu are locuință stabilită, locuind pe străzi și, deși nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine antisocială recurentă, fiindu-i aplicate 34 de sancțiuni administrative în perioada 2006-2008 pentru fapte de furt și tâlhărie.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, fără să expună motivele.
Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul recurentului a criticat hotărârile pentru netemeinicie în ceea ce privește individualizarea pedepsei, în baza art.3859pct.14 pr. pen. solicitând aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege, egală cu durata prevenției sau suspendarea condiționată a acesteia, reținând ca circumstanțe atenuante atitudinea sinceră a inculpatului, valoarea mică a prejudiciului și faptul că acesta a fost recuperat.
Examinând cauza în temeiul art.3856alin.1 și 2. pr. pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Prima instanță a realizat o justă individualizare a pedepsei și a dat relevanță circumstanțelor atenuante constând în atitudinea preponderent sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, reținând această împrejurare cu valoare de circumstanță atenuantă judecătorească, cu consecința aplicării unei pedepse mai mică cu 2 ani decât minimul special.
Cât privește recuperarea prejudiciului, se constată că nu se datorează bunei atitudini a inculpatului, ci faptului că acesta a fost surprins imediat după comiterea infracțiunii, bunul sustras fiind găsit asupra sa.
Este adevărat că valoarea prejudiciului este redusă însă, potrivit art.72 pen. la individualizarea pedepsei sunt avute în vedere atât circumstanțele personale cât și circumstanțele reale, respectiv gradul de pericol social al faptei, iar sub acest aspect trebuie reținute nu doar valoarea redusă a prejudiciului, ci și împrejurările comiterii faptei, ce evidențiază curajul și determinarea inculpatului, care a sustras bunul dintr-un magazin puternic luminat, în care se găseau mai multe persoane.
Pe de altă parte, așa cum a reținut și instanța de fond, anterior inculpatul a fost sancționat administrativ de 34 ori pentru fapte corespunzătoare infracțiunilor de furt și tâlhărie, săvârșite în perioada 2006-2008, considerându-se că nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni, ceea ce, alături de celelalte aspecte mai susmenționate, evidențiază că pedeapsa de 1 an închisoare cu executare în regim de detenție este just individualizată și corespunde nu doar criteriilor prev. de art.72 pen. ci și scopului pedepsei, astfel cum este prevăzut de art.52 pen.
Pe cale de consecință, Curtea apreciază că nu sunt incidente disp.art.3859pct.14 pr. pen. și, neputând constata nici incidența vreunuia din celelalte cazuri de casare ce pot fi avute în vedere din oficiu, în temeiul art.38515pct.1lit.b pr. pen. va respinge recursul ca nefondat.
Conform art.38517alin.4 pr. pen. va deduce prevenția de la 9.11.2008 la zi.
În temeiul art.192 alin.2 pr. pen. va obliga recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 152/26.02.2009, pronunțată de Judecătoria Sector 6 B și a deciziei penale nr.295/A din 8.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală.
Deduce prevenția de la 9.11.2008 la zi.
Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Pt. grefier aflat în
semnează grefierul șef
Red.
Dact.2 ex./7.07.2009
- II. -;
Președinte:Cristina RotaruJudecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu
