Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 954/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 209 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RRECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 954
Ședința publică de la 12 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Ștefan Făurar
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Vintilă
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror -, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
.
S-au luat în examinare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI și inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 48 din data de 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apel, s-a prezentat recurentul - inculpat (în stare de arest), asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsind intimații - părți civile și.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, apoi, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul susține recursul, sub aspectul motivului de nelegalitate invocat, acela vizând omisiunea instanței de apel dea face în cauză aplicația dispozițiilor art. 381 raportat la art. 350 Cod procedură penală, în raport de care, trebuia să deducă din pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, stabilită față de inculpat, perioada executată în detenție preventivă, începând cu 04 februarie 2009, la zi.
Apărătorul recurentului - inculpat își însușește critica de nelegalitate invocată în favoarea acestuia, prin recursul procurorului, însă, apreciază că soluțiile celor două instanțe, de fond și de apel, sunt criticabile sub aspectul greșitei stabiliri a pedepselor aplicate, apreciate ca fiind prea severe, sens în care s-au pus concluzii de admitere a recursului declarat de inculpat.
Procurorul, referitor la aspectul de netemeinicie invocat de inculpat, apreciază că acesta nu poate fi primit, întrucât, în cauză, s-a făcut o justă individualizare a sancțiunilor, fiind aplicate corespunzător criteriile înscrise în art. 72 Cod penal, cât și cele instituite prin art. 52 Cod penal.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, susține admiterea recursurilor, însă și cu consecința reducerii pedepselor aplicate.
După care,
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 297/04.02.2009, Judecătoria Drobeta Turnu Sa dispus, în baza art. 208 alin. 1 și 4 - 209 alin. 1 lit. e, g, i cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, condamnarea inculpatului - fiul lui - și, născut la 17.06.1987, CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Drobeta Turnu S - la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, în condițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b - 71.
Cod PenalÎn baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 și 6 luni închisoare, în condițiile art. 64 alin.1 lit. a teza a II a și b -71.
Cod PenalÎn baza art. 208 alin.1 și 4-209 alin.1 lit. e, g, i cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, în condițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b -71.
Cod PenalÎn baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la 1 și 6 luni închisoare, în condițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b - 71.
Cod PenalÎn temeiul art. 33-34.Cod Penal, au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 3 ani și 6 luni închisoare, în condițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b -71.
Cod PenalÎn temeiul art. 61 alin 1.Cod Penal, s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 348 zile rămas neexecutat din sentința penală nr. 171/18.02.2008 a Judecătoriei Drobeta Turnu S, definitivă prin nerecurare, pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta și, totodată, executarea pedepsei rezultante de 3 ani și 6 luni închisoare în condițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b - 71.
Cod PenalÎn temeiul art. 88.Cod Penal, s-a dedus din pedeapsa rezultantă reținerea și arestarea preventivă de la 7.07.2008, până la pronunțare.
În temeiul art. 350.C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 346 și art. 14.C.P.P. rap la art.998-999. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă, iar inculpatul a fost obligat să-i plătească acestuia 624 lei despăgubiri civile.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
În baza art. 191.C.P.P. inculpatul a fost obligat la 500 lei cheltuieli judiciare statului,din care 140 lei onorariu avocat oficiu, iar conform art. 193.C.P.P. inculpatul a fost obligat să-i plătească părții civile 137,50 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, în noaptea de 19/20.06.2008, inculpatul, cu ajutorul unei chei mincinoase a deschis autoturismul aparținând părții vătămate, pe care l-a sustras și l-a condus timp de 3 zile, între localitățile S - M - Târgu J, fără poseda permis de conducere. A fost depistat de organele de poliție, iar autoturismul a fost predat părții vătămate.
În noaptea de 2/3.07.2008, din parcarea blocului, aflată în zona, cu strada - din DTS, inculpatul, cu ajutorul unei chei mincinoase, a deschis portiera față a autoturismului marca 1300, aparținând părții vătămate, s-a urcat la volan și a doua zi s-a plimbat cu mașina pe raza orașului Inculpatul a fost urmărit și depistat de organele de poliție, motiv pentru care a abandonat autoturismul furat, acesta fiind restituit părții vătămate.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, a declarat apel inculpatul.
Inculpatul a criticat sentința sub aspectul laturii penale, apreciind prea severă pedeapsa la care a fost condamnat de prima instanță, și în acest sens arătând că se impuneau a fi reținute circumstanțele atenuante prev. de art.74 Cod Penal, deoarece a recunoscut săvârșirea faptelor încă de la primele cercetări și a cooperat cu organele judiciare. De asemenea, a arătat că, instanța de fond nu a ținut seama de faptul că nu a adus stricăciuni autoturismelor sustrase, cât și de împrejurarea că întreg combustibilul consumat a fost plătit părților vătămate prin familia sa.
Sub aspectul laturii civile, a susținut că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea sa la plata unor despăgubiri în cuantum de 761,50 lei, către partea civilă, în condițiile în care acest prejudiciu nu a fost dovedit.
Prin decizia penală nr. 48 din 22 aprilie 2009, Tribunalul Mehedinți - Secția Penală a dispus respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpatul, acesta fiind obligat la plata către stat a sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
astfel, tribunalul constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, sub toate aspectele, valorificând corespunzător probatoriului administrat în cauză, din care a rezultat în mod cert vinovăția inculpatului în ce privește sustragerea autoturismelor aparținând părților vătămate și, în circumstanțele reținute prin rechizitoriu, autoturismele fiind sustrase pe timp de noapte, din locuri publice, prin folosirea de chei potrivite, cu care le-a deschis, și pe care le-a condus pe drumurile publice, deși nu poseda permis de conducere.
În același timp, tribunalul a constatat că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepselor, dând eficiență prevederilor art. 72 din Cod Penal, în sensul că a avut în vedere atât pericolul social concret al infracțiunilor comise de inculpat, determinat de circumstanțele în care acestea au fost săvârșite, de consecințele produse, dar și împrejurarea că acesta nu poseda permis de conducere, punând într-un real pericol siguranța și securitatea circulației.
Potrivit fișei de cazier judiciar, s-a reținut de instanța de prim control judiciar că, anterior, inculpatul a mai suferit multiple condamnări penale în legătură cu săvârșirea unor fapte similare de furt și la regimul circulației pe drumurile publice, considerente pentru care, în mod justificat instanța de fond nu a reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante, dar a avut în vedere atitudinea sa procesuală sinceră și faptul că, în parte, prejudiciile au fost recuperate, circumstanțe în raport de care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă orientată către minimul prevăzut de lege, respectiv la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, în condițiile în care infracțiunile cele mai grave, comise de inculpat - furtul calificat - este pedepsit de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs - în termen legal - atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, cât și inculpatul.
În motivele scrise de recurs, parchetul a invocat aspectul de nelegalitate vizând omisiunea instanței de apel dea face în cauză aplicația dispozițiilor art. 381 raportat la art. 350 Cod procedură penală, în baza cărora avea obligația să deducă din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, perioada executată de acesta în arest preventiv, începând cu 04.02.2009 - data pronunțării soluției instanței de fond - la zi.
Inculpatul, în motivele scrise, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, apreciind că pedepsele ce i-au fost aplicate pentru săvârșirea celor trei infracțiuni reținute prin actul de sesizare, sunt greșit individualizate, în raport de criteriile înscrise în art. 72 Cod penal, fiind prea aspre.
Atât recursul declarat de parchet, cât și recursul declarat de inculpat, numai sub aspectul de nelegalitate vizând omisiunea aplicării dispozițiilor art. 381 raportat la art. 350 Cod procedură penală, de către instanța de apel, vor fi apreciate ca fondate.
Astfel, observând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel, au reținut în cauză o situație de fapt exactă, sens în care s-a valorificat un probatoriu concludent (declarațiile de recunoaștere făcută de inculpat, acestea coroborate cu declarațiile părților vătămate, cât și cu celelalte acte și lucrările ale dosarului), pe baza căruia activitatea infracțională a inculpatului a fost judicios încadrată legal, acesta săvârșind în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a Cod penal, două infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 208, 209 lit. e, g și i Cod penal, și o infracțiune la legea circulației prevăzută de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, toate trei cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Pedepsele aplicate inculpatului pentru cele trei infracțiuni, dar și modalitatea de executare aleasă pentru pedeapsa rezultantă, de 3 ani și 6 luni închisoare, vor fi apreciate ca just individualizate, instanțele valorificând corespunzător atât criteriile înscrise în art. 72 Cod penal, cât și cerințele instituite prin art. 52 Cod penal.
Însă, observând dispozitivul hotărârii pronunțată în apel, Curtea constată că instanța nu a verificat chestiunile referitoare la starea de libertate celui judecat, astfel că, în aplicarea dispozițiilor art. 381 alin. 1 raportat la art. 350 Cod procedură penală, era obligată să se pronunțe cu privire la computarea reținerii și arestării preventive (inculpatul fiind arestat la data soluționării apelului) din pedeapsa rezultantă stabilită.
Aspectul de nelegalitate mai sus evocat, urmează a fi corectat în cele două căi de atac exercitate și examinate, considerente pentru care procedeul folosit de instanța de apel, de a da acestuia semnificația unei omisiuni vădite strecurată în minuta și dispozitivul deciziei, înlăturată potrivit art. 194 și următ. Cod procedură penală, printr-o încheiere, va fi apreciat ca greșit.
Prin urmare, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, recursurile declarate de parchet, cât și de inculpat, motivul de nelegalitate profitându-i acestuia, vor fi apreciate ca fondate, iar după casarea deciziei, în rejudecare, se va proceda în felul arătat mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI și inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 48 din data de 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul nr-.
Casează decizia doar sub aspectul de nelegalitate vizând omisiunea aplicării dispozițiilor prev. de art. 381 raportat la art. 350 Cod procedură penală, texte de lege în baza cărora deduce din pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, stabilită față de inculpatul, perioada executată în arest preventiv, începând cu 04 februarie 2009, la zi.
Menține dispoziția privind obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red. jud.:. -
Jud. apel:
Dact. 3 ex./ - 14 Octombrie 2009
-12.20.2009 -
- DR. TR. S va urmări și încasa de la debitorul suma de 550 lei, cheltuieli judiciare statului, la fond și în apel;
- Emis extras pedeapsă pe numele inculpatului.
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă
