Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1215/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1958/2009)
DECIZIE PENALĂ NR. 1215R
Ședința publică de la 14 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Florică Duță
JUDECĂTOR 3: Dumitru Mirancea
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 05.08.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.4290/14.08.2009, atașată la fila 17/dosar și în baza împuternicirii avocațiale nr. 74290/14.08.2009, atașată la fila 18/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 160/2 alin.1 Cod procedură penală.
Precizează că a formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind că la acest moment procesual inculpatul nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce trebuie apreciat nu doar prin prisma încadrării juridice a faptelor pentru care este acuzat, dar și prin prisma persoanei.
Astfel, arată că, inculpatul are o vârstă fragedă de 20 de ani, iar lipsa maturității și a teribilismului, a dus la comiterea acestei fapte, iar împrejurarea că la momentul intervenției organelor de poliție, inculpatul a aruncat acel laptop pe geam, nu este din categoria celor care să împiedice admiterea cererii de liberare sub control judiciar.
De asemenea, susține că inculpatul se află de 4 luni în stare de arest preventiv, ceea ce este suficient, inculpatul fiind bulversat de sentimentul că a greșit, astfel că avut atitudine procesuală sinceră, de colaborare cu organele de cercetare penală, ceea ce conduce la concluzia că în situația în care conștientizează gravitatea faptei comise nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Mai mult decât atât, inculpatul este cercetat împreună cu încă alți 5 inculpați în prezenta cauză, însă el este singurul cercetat în stare de arest preventiv, restul fiind cercetați în stare de libertate. Or, pentru respectarea principiului respectării egalității de tratament, se impune admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Se invocă deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții de Apel Brașov, fără a fi nominalizate.
C de al doilea apărător, precizează că nu există date că lăsat în libertate inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului, întrucât acesta a colaborat cu organele de urmărire penală, iar la acest moment nu mai are posibilitatea să influențeze părți vătămate, martori sau experți, pentru că în mare parte părțile vătămate sunt cetățeni străini și nu îi cunoaște. Cât privește influențarea experților, nici aceasta nu este posibil câtă vreme datele informatice nu se pot modifica, întrucât fac deja obiectul unor procese-verbale ce au fost depuse la dosarul de urmărire penală, iar alte informații informatice nu există așa încât pus în libertate să le distrugă.
Apreciază că în aceste condiții, se impune cercetarea în stare de libertate a inculpatului pentru a i se oferi acestuia șansa să-și continue studiile, fiind student la două facultăți și pentru a fi alături de tatăl său, a cărui stare de sănătate s-a înrăutățit și mai mult de la arestarea sa.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, apreciind că în mod judicios instanța de fond a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpat și a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că și la acest moment subzistă temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului, având în vedere infracțiunile pentru care acesta este cercetat inculpatul, prejudiciul mare cauzat în cuantum de 19500USD, împrejurarea că a încercat distrugerea probelor, aruncând laptop-ul pe fereastră ce conținea informații de natură să servească la aflarea adevărului, în opinia sa dispozițiile art. 160/2 Cod procedură penală neputând înlătura pericolul pentru ordinea publică pe care ar prezenta- lăsarea în libertate a inculpatului și nici pericolul generat de activitatea îndelungată desfășurată în perioada noiembrie 2007- aprilie 2009.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că regretă desfășurarea activității pe internet, nu a cunoscut că acele date aveau caracter confidențial și nu își poate explica cuantumul prejudiciului cauzat.
Solicită cercetarea în stare de libertate pentru a fi alături de tatăl său, care este bolnav de cancer,în stadiu metastazic, a cărui stare de sănătate s-a înrăutățit pe fond nervos de la arestarea sa.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față
Prin încheierea de ședință din 05.08.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr-, s-a respins, ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul și s-a dispus obligarea lui la cheltuieli judiciare statului.
S-a apreciat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate, în principiu a cererii formulate de inculpat însă ea este netemeinică prin prisma elementelor de fond ale cauzei în care este cercetat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, inculpatul solicitând cercetarea sa în stare de libertate cu impunerea condițiilor subsecvente controlului judiciar la care se va supune, apreciind că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu mai subzistă, el a avut o atitudine sinceră și a colaborat cu organele de anchetă, nu are cum influența martorii sau experții atâta timp cât aparatura se afla în posesia acestora pentru verificări, este singurul din cei 5 inculpați cercetați pentru aceleași fapte, arestat și pentru egalitate de tratament trebuie să fie pus în libertate, este student la două facultăți și vrea să continue studiile, are un tată bolnav de cancer ce s-a agravat pe fondul arestării.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor formulate cât și din oficiu prin prisma dispozițiilor art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul de față nu este fondat și va fi respins.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de acces fără drept în sisteme informatice în formă continuată; de interceptare, fără drept, de date informatice în formă continuată, de efectuare de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată, de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 42 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplic, art. 41 alin. 2 Cp, art. 44 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, art. 27 alin. 3 din Legea nr, 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
In fapt, s-a reținut că, în perioada noiembrie 2007- aprilie 2009, inculpatul: - a accesat fără drept, la diferite intervale de timp, în executarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, cu scopul obținerii de date informatice (date de identificare ale unor instrumente de plată electronică utilizate pentru efectuarea informatice, aparținând unor companii farmaceutice din Statele Unite ale Americii precum, Professional, Store, etc. care utilizau programul informatic " Soft" pentru controlul dispozitivelor ( of ) a căror mentenanță/administrare era asigurată de la distanță prin aplicația; mai multe sisteme informatice aparținând companiei./ din Statele Unite ale Americii care utilizau pachetul software pentru procesarea plăților cu cărți de credit; contul de email-.comaparținând numitului, director de operațiuni la compania./;
- a interceptat fără drept, la diferite intervale de timp și în executarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, transmisiile de date informatice între sistemele implicate în realizarea/autentificarea plăților cu cărți de credit (a se vedea supra), cu ajutorul unui program tip, instalat fără drept pe acele sisteme informatice. Conform instrucțiunilor date de inculpat aplicației de interceptare, datele de identificare ale instrumentelor de plată electronică (cărți de credit) capturate se retransmiteau automat în conturi ( Transport Protocol) accesibile pe anumite servere, precumpreciOus.comori în conturi de email, precum-.com, de erau ulterior descărcate în vederea utilizării (efectuare plăți, transfer etc), transmiterii/vânzării către alte persoane, ori în vederea contrafacerii acestora.
Cu privire la activitatea de vânzare a datelor de identificare a unor instrumente de plată electronică, cu scopul utilizării acestora frauduloase (art. 27 alin. 3 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp) s-a reținut că, inculpatul, în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2009, transmis/vândut în mod repetat contra unor sume de bani (cea. 1500 USD/100. cărți de credit/tranzacție) prin poșta electronică sau alte mijloace de comunicare, unor complici din România, dar și din Statele Unite ale Americii, date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărți de credit), în posesia cărora a intrat prin accesul fără drept la sisteme informatice și interceptarea fără drept a unor transmisii de date informatice, în scopul efectuării fără drept a unor operațiuni de retragere de numerar, plata unor bunuri sau servicii etc.
Cu privire la activitatea de spălare a banilor (art.23 lit.a din Legea nr.
656/2002 cu aplic. art.41 alin. 2 Cp) s-a reținut că inculpatul, în
perioada noiembrie 2007- aprilie 2009, dispus transferul, în mod repetat, cu
privire la diferite sume de bani, prin circuite financiare cu numerar de tip
, dar și cu unități de valoare de tip "webmoney", create în scopul
de a ascunde atât destinatarul și expeditorul, cât și pentru disimularea
provenienței ilicite sumelor de bani provenite din tranzacționarea/vânzarea de
date de identificare ale unor instrumente de plată electronică în posesia cărora
intrat fără drept; a achiziționat diferite bunuri de valoare, precum autoturismul
marca BMW 318 CI cu nr. - (în prezent înmatriculată pe numele
mamei, în valoare de cea. 8.000 Euro), autoturismul marca
cu nr. - (în valoare de cea. 30.000 Euro), din sumele de
bani provenite din infracțiunile săvârșite, trecute prin procesul de indigenizare
realizat prin intermediul circuitelor financiare cu numerar de tip,
ori implicând unități de valoare de tip "webmoney", personal sau prin intermediul complicilor săi.
Cererea de liberare sub control judiciar a fost verificat de prima instan ță prin prisma urm toarelor dispozi ii:
Potrivit art. 160/1 Cod procedură penală, în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Potrivit art. 160/2 Cpp: "(1) Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
(2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".
Pe lângă condițiile impuse de acest text de lege, trebuie verificat însă, dacă, așa cum prevede art.136 alin. 2 Cpp, scopul măsurii preventive, circumscris în dispozițiile art. 136 alin. 1 Cpp (asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori împiedicarea sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei), poate fi atins sau nu prin liberare provizorie sub control judiciar.
Această verificare se face prin raportare la criteriile prevăzute de art.143
Cpp și art.148 Cpp, ce au condus instanța de control judiciar la luarea măsurii
arestării preventive a inculpatului.
Procedând la verificarea aspectelor menționate anterior, Tribunalul a apreciat că, în cauza de față, deși cererea inculpatului este admisibilă în principiu, scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, întrucât asigurarea bunei desfășurări a procesului penal impune judecarea în continuare a inculpatului în stare de arest, în condițiile în care subzistă temeiurile de arestare prev. de art. 148 lit.f Cpp.
S-au avut în vedere natura și gravitatea faptelor săvârșite, și anume acces fără drept în sisteme informatice în formă continuată, interceptare, fără drept, de date informatice în formă continuată, efectuare de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, împrejurările și modalitățile concrete de săvârșire a faptelor, toate acestea reliefând o periculozitate sporită a inculpatului, cu atât mai mult cu cât are o vastă pregătire în domeniu, perioada mare de timp în care au fost comise actele materiale (2007-aprilie 2009), ceea ce creează presupunerea întemeiată că inculpatul va mai săvârși și alte infracțiuni, atitudinea acestuia de ignorare a valorilor sociale pe care legea penală le ocrotește, urmările nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, prin vătămarea intereselor unor cetățeni, titulari ai instrumentelor de plată electronică ilegal utilizate.
Tribunalul a mai reținut, din probele administrate în cauză până în prezent, că, lăsat în libertate, inculpatul ca încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Curtea subscrie considerentele reținute de judecătorul fondului, constatând la rândul ei netemeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar și în acord cu principiile generale stabilite de jurisprudența CEDO în ceea ce privește caracterul excepțional al privării de libertate și termenului rezonabil în care ar trebui să decurgă (Wemhoff Germaniei, Labita Italiei) constată că oportunitatea liberării provizorii raportat la stadiul actual al procedurii în care probațiunea nu este finalizată, nu se impune.
Prin urmare, hotărârea primei instanțe se vădește legală și temeinică iar recursul declarat de inculpat apare nefondat și va fi respins cu această mențiune.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 05.08.2009, pronunțată de către Tribunalul București Secția I Penală.
Obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.UE - 27.08.2009
Dact.EA- 03.09.2009/2ex
- Jud.
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Florică Duță, Dumitru Mirancea
