Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1216/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1959/2009)
DECIZIE PENALĂ NR. 1216R
Ședința publică de la 14 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Florică Duță
JUDECĂTOR 3: Dumitru Mirancea
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 05.08.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 5516/14.08.2009, atașată la fila 9/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, arată că a înțeles să critice încheierea de ședință atacată sub aspectul nelegalității, întrucât judecătorul fondului nu a motivat în considerentele încheierii, soluția prin care a respins cererea de liberare sub control judiciar sub toate aspectele invocate de către inculpat în susținerea cererii.
fondul cauzei, apărarea solicită să se rețină că, gradul redus de participație a inculpatului în săvârșirea infracțiunilor, constând în aceea că inculpatul l-a însoțit și l- asistat pe coinculpatul la bancomat, însă, nu el a fost cel care a montat dispozitivul pe partea superioară a -lui. Mai arată că, inculpatului nu a falsificat, nu a folosit instrumentele de copiere a datelor și nici nu a obținut foloase materiale din comiterea acestor infracțiuni.
Astfel, în mod greșit s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea celor trei infracțiuni, având în vedere că nu există probe sau indicii temeinice care să conducă la concluzia că acesta a săvârșit faptele pentru care este cercetat.
De asemenea, arată că nu există probe certe, care să conducă la concluzia că lăsat în libertate inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului,casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate,
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, expune pe scurt situația de fapt reținută în sarcina inculpatului, apreciind că în mod corect instanța de fond, cu ocazia examinării cererii de liberare provizorie sub control judiciar, stabilit că și la acest moment procesual subzistă temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 pr.pen. întrucât există suficiente probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, fiind îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina sa, modalitatea concretă de comitere a faptelor, gradul crescut de pericol social al faptelor săvârșite, recrudescența și amploarea pe care a luat-o comiterea acestor fapte. Toate aceste elemente au fost valorificate de instanța de către fond prin respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită să se acorde o șansă și să se dispună cercetarea sa în stare de libertate, pentru a putea face dovada că se poate reintegra în societate, pentru a-și ajuta părinții și nu în ultimul rând pentru a-și continua studiile.
CURTEA,
Cu privire la cauza penală de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 5.08.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală - în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inc..
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că, inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de falsificare a instrumentelor de plată electronică și punere în circulație a instrumentelor de plată electronică falsificate, faptă prev. și ped. de art. 24 alin. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp; deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, faptă prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp și efectuarea de operațiuni financiare cu instrumente de plată electronică fără consimțământul titularului, faptă prev. și ped. de art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic, art. 41 alin. 2 Cp, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
In fapt,s-a reținut că, în ziua de 08.07.2009, inculpatul, împreună cu coinculpatul - au fost prinși în flagrant la bancomatul " Post" din B, Drumul nr. 80, sector 6, în timp ce ridicau de pe bancomat un dispozitiv de culoare gri, ce se afla instalat în partea superioară a -ului, deasupra display-ului, în formă de baghetă, destinată memorării codului PIN și un altul de formă dreptunghiulară ce se afla montat pe fanta -ului, ce servea la copierea datelor și informațiilor aflate pe magnetică a cârdurilor bancare.
La percheziția efectuată asupra autoturismului cu care cei doi se deplasau, în interiorul acestuia au fost găsite două laptop-uri, mai multe medii optice de stocare, un cablu de conectare la dispozitivele identificate, schimburi de îmbrăcăminte.
Potrivit art. 160 Cod procedură penală, în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Potrivit art. 160 Cpp:"(l) Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
(2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu
se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".
Pe lângă condițiile impuse de acest text de lege, trebuie verificat însă, dacă, așa cum prevede art. 136 alin. 2 Cpp, scopul măsurii preventive, circumscris în dispozițiile art. 136 alin. 1 Cpp (asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori împiedicarea sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei), poate fi atins sau nu prin liberare provizorie sub control judiciar.
Această verificare se face prin raportare la criteriile prevăzute de art. 143 Cpp și art. 148 Cpp, ce au condus instanța de control judiciar la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Or, procedând la verificarea aspectelor menționate anterior, instanța apreciază că, în cauza de față, deși cererea inculpatului este admisibilă în principiu, scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, întrucât asigurarea bunei desfășurări a procesului penal impune judecarea în continuare a inculpatului în stare de arest, în condițiile în care subzistă temeiurile de arestare prev. de art. 148 lit. f Cpp.
Tribunalul are în vedere natura și gravitatea faptelor săvârșite, și anume falsificarea instrumentelor de plată electronică, deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică și efectuarea de operațiuni financiare, în mod fraudulos, recrudescența acestui fenomen infracțional, aspecte ce determină neîncrederea populației în aceste modalități de păstrare a economiilor sau de plată a diverselor servicii, împrejurările și modalitățile concrete de săvârșire a faptelor, toate acestea reliefând o periculozitate sporită a inculpatului. De asemenea, apreciază că, deși inculpatul susține că instrumentele de copiere a datelor de pe card-uri nu-i aparțin, că nu a falsificat, că nu a folosit instrumentele de copiere a datelor și nici nu a obținut foloase materiale în acest sens, totuși avea capacitatea de a înțelege că activitatea desfășurată de coinculpatul este una ilegală și că, prin simpla însoțire sau asistare a coinculpatului, astfel cum susține apărarea, practic a înlesnit activitatea infracțională.
Chiar dacă, în condițiile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, astfel cum acest text este interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inculpatul arestat preventiv are dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabilșide a fi eliberat în cursul procedurii, instanța reține că oportunitatea liberării provizorii sub control judiciar urmează a fi evaluată prin raportare la stadiul actual al procedurii, probațiunea nefiind, în acest moment finalizată, iar pe de altă parte, durata arestării preventive a inculpatului nu este disproporționată în raport de importanța și complexitatea cauzei, precum și de gravitatea faptelor imputate.
Față de cele expuse anterior, Tribunalul a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-op ca fiind netemeinică, motivând că, în cauză nu există probe sau indicii temeinice că a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat penal și nu există nici probe certe care să conducă la concluzia că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea examinând încheierea atacată pe baza materialului probator din dosar, în raport de critica formulată cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 3856(3) Cod procedură penală constată nefondat recursul.
În raport de materialul probator din dosarul cauzei, instanța de fond a respins în mod just cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat și a motivat amplu această decizie.
În speță, măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală, astfel că, susținerea inculpatului că, în dosar, nu există indicii sau probe că ar fi săvârșit faptele pentru care este cercetat este vădit nefondată.
În raport de circumstanțele reale în care acesta a comis faptele și de poziția sa procesuală pe tot parcursul urmăririi penale, de negare a comiterii faptelor iar prin declarațiile date, în contradicție cu probele dosarului, încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, se constată că, în această fază procesuală, pentru a se asigura buna desfășurare a urmăririi penale se impune privarea, în continuare de libertate a inculpatului.
Pentru aceste considerente recursul urmează a fi respins ca nefondat în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 5.08.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală - în dosarul nr-, și îl obligă la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-31.08.2009
-Secția I Penală
Jud. fond:
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Florică Duță, Dumitru Mirancea
