Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 128/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 128/
Ședința publică din 04 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan
JUDECĂTOR:G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 51/PI din 26.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul-recurent în stare de arest preventiv, asistat de avocați aleși și din cadrul Baroului
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului și să se rețină că inculpatul nu are nici un fel de contribuție și nici nu există implicare în comiterea infracțiunilor, acesta fiind doar taximetrist. De asemenea, precizează că acesta primea constant o sumă de bani și nu există elemente privind împărțirea veniturilor realizate de cealaltă inculpată cu inculpatul. Prin urmare, solicită casarea încheierii atacate și admiterea cererii de liberare provizorie.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, considerând că încheierea Tribunalului Timiș este temeinică și legală.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă și înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr- la data de 18.01.2010, inculpatul, a solicitat liberarea sa provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă emis de Tribunalul Timiș.
În motivarea cererii, inculpatul a arătat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.1602C.P.P. în sensul că infracțiunile pentru care este cercetat au ca limită pedeapsa cu închisoarea de 15 ani. Totodată, a mai menționat că nu există date din care să rezulte că punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar ar avea ca rezultat săvârșirea de alte infracțiuni, precum și faptul că, odată pus în libertate va respecta obligațiile pe care instanța i le va impune, prev. la art. 160 pct. 3.
C.P.P.Cererea a fost redactată de apărător și însușită de inculpat, la termenul de judecată din 25.01.2010 care a precizat că are cunoștință de situațiile în care se poate dispune revocarea liberării provizorii sub control judiciar.
Prin încheierea penală nr. 51/PI din 26.01.2010, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 1608fost admisă în principiu cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul.
În baza art.1608aalin.6 a C.P.P. fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul - fiul lui și al, născut la data de 14 iulie 1973 în T, CNP -, cetățenie română, domiciliat în localitatea, com. Român, nr. 288 B în prezent deținut în Arestul IPJ T, cercetat penal pentru infracțiunea prev. de art. 7 al. 1 din Lega nr.39/2003, art. 13 alin. 1 și 3 din legea 678/2001, art. 329 alin. 1 și 2.pen, art. 23 lit. a, b, c din Legea nr. 656/2002, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1 din 14.01.2010 emis de Curtea de APEL TIMIȘOARA, ca nefondată.
În baza art.192 alin.2 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat
Pentru a pronunța această sentință penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.1602alin.1 și 2.C.P.P. liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată, în cazul infracțiunilor intenționate, dacă pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar pe de altă parte nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului
S-a reținut că din punct de vedere al condițiilor ce trebuie îndeplinite, legea procesual penală (art.1606pr.pen.) face distincție între elementele de admisibilitate (referitoare la titularul cererii, conținutul cererii) și cerințele referitoare la temeinicia (prevăzute de art.1602alin. 1 și alin. 2.pr.pen.) aspect reținut și prin decizia 316/2007 a
Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite, din punct de vedere formal, condițiile pentru ca inculpatul să poată beneficia de liberare provizorie sub control judiciar și în consecință a admis în principiu cererea formulată de către inculpatul.
Prima instanță a mai constatat că, sub aspectul limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este urmărit penal cel în cauză, raportate la prevederile art. 1602.pr.pen. inculpatul poate beneficia de liberarea provizorie sub control judiciar.
Astfel, s-a observat din ordonanța Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, trafic de minori, proxenetism, spălare de bani, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, art. 13 alin. 1,3 din Legea 678/2001, art. 329 alin.1,2 din p și art. 23 lit.a,b,c din Legea 656/2002, maximul pedepsei închisorii fiind de 15 ani referindu-ne doar la pedepsele infracțiunilor ce fac obiectul grupului organizat.
S-a reținut că la data de 20.03.2009 și 16.12.2009, s-a dispus față de inculpații, și, începerea urmăririi penale împotriva numiților, și, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, trafic de minori, proxenetism, spălare de bani, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, art. 13 alin. 1,3 din Legea 678/2001, art. 329 alin.1,2 din p și art. 23 lit.a,b,c din Legea 656/2002, în fapt s-a reținut că începând cu anul 2007 și continuând în anii 2008 și 2009, susnumiții s-au organizat într-un grup infracțional organizat, care a recrutat mai multe tinere în vederea practicării prostituției în mai multe imobile și hoteluri din mun. De asemenea, tinerele exploatate de gruparea infracțională întrețineau relații sexule care sunt transmise pe internet pe diferite siteuri pornografice. Sumele de bani obținute de infractori din exploatarea sexuală a persoanelor au fost transferate prin conturi bancare și folosite la achiziționarea de bunuri.
În sarcina inculpatului s-a reținut că acesta avea rolul de transportator. Acesta primea comenzile de la inculpata și le transporta pe fete la diferite hoteluri din oraș, unde acestea aveau contacte sexule cu clienții. De asemenea, inculpatul primea în contul bancar de la, sume de bani provenite din exploatarea tinerelor pe site-urile pornografice
S-a constatat că prin încheierea penală nr. 157/CC/17.12.2009 din data de 17.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art.1491raportat C.P.P. la art.143 și C.P.P. art.148 al.1 lit. a C.P.P. fost admisă, în parte, propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara.
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatei, fiica lui și, născută la data de 21.10.1962, în localitatea, județul T, domiciliată în T,-, județul T, cu reședința fără forme legale în T,-, județul T, CNP -, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 17.12.2009, ora 1800până în data de 14.01.2010 inclusiv.
A fost respinsă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara privind arestarea preventivă a inculpaților, fiul lui și, născut la data de 14.07.1973, în T, domiciliat în localitatea, comuna Român, nr.288B, județul T și, fiul lui - și, născut la data de 24.06.1986 în T, domiciliat în localitatea, comuna Român, nr.27, județul T, cu reședința în T,-,.9,.B,.14, județul
- În baza art.1491alin.12 Cpp raportat la art.146 alin.111Cpp, art.145 și art.1451Cpp s-a dispus față de inculpații și măsura obligării de a nu părăsi țara. Cu stabilirea obligațiilor prevăzute de art.1451alin.2 raportat la art.145 alin.11Cpp pe durata măsurii
Împotriva încheierii penale nr. 157/17.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curt ea de Casație și Justiție - DIICOT Serviciul Teritorial Timișoara, criticând-o ca netemeinică în ce privește respingerea propunerii de arestare preventivă față de inculpații și.
În motivarea recursului, s-a reținut că Parchetul de pe lângă Înalta Curt ea de Casație și Justiție - DIICOT Serviciul Teritorial Timișoaraa învederat că încheierea atacată este netemeinică întrucât din dosarul cauzei rezultă că inculpații sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost inculpați.
Prin decizia penală nr. 32/R, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în ședința publică din 14 ianuarie 2010, în temeiul art. 38515pct.2 lit. d pr.pen. s-a admis recursul declarat de - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr. 157 din 17.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș, s-a casat încheierea penală recurată și rejudecând cauza, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la data prinderii.
S-a reținut că în ceea ce îl privește pe inculpatul, există indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că acesta a comis infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, trafic de minori, proxenetism și spălare de bani prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 13 alin. 1,3 din Legea nr. 678/2001, art. 329 alin. 1, 2.Cod Penal și art. 23 lit. a,b,c din Legea nr. 656/2002, parte din acestea fiind expuse și de prima instanță. Astfel, indiciile cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. 1- 3.Cod Penal, în forma înlesnirii și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției, constau în declarațiile martorelor,. Cu privire la același inculpat există indicii rezonabile și în ce privește săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, în modalitatea transportului, având în vedere că acesta a dus cu mașina personală pe minorele și la întâlniri cu mai mulți clienți, unde acestea întrețineau relații sexuale, organul de urmărire penală prezentând instanței de recurs în condițiile art. 861.C.P.P. datele de stare civilă ale părților din care rezultă că erau minore la data faptelor. Potrivit art. 13 din Legea 678/2001, transportul minorilor în vederea practicării prostituției nu presupune nici o constrângere, iar conform art. 16 din același act normativ, infractorul nu este apărat de răspundere dacă victima consimte la actele de exploatare, astfel că susținerea primei instanțe că nu ar exista presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi obligat martorele să practice prostituția excede cadrului legal. Referitor la infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002, există indicii că inculpatul a avut rolul de transportator; acesta primea comenzile de la inculpata și le transporta pe fete la diferite hoteluri din oraș, unde acestea aveau contacte sexuale cu diferite persoane; iar pentru această activitate, inculpatul era plătit lunar de către cu suma de 900-1000 euro. În timpul cercetărilor, tinerele care au practicat prostituția au declarat că le-a transportat cu mașina la întâlnirile cu clienții. De asemenea, inculpatul a arătat că a transportat tinerele la mai multe întâlniri precizând "mi-am dat seama că la unele întâlniri ale tinerelor pe care le-am transportat cu mașina, în calitate de angajat a lui, era vorba de contacte sexuale".
S-a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 143 al. 1 și art. 148 lit. f C.P.P. respectiv sunt indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpat a unei fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale s-a constatat că rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, respectiv infracțiunile constituire de grup infracțional organizat, trafic de minori, proxenetism și spălare de bani prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 13 alin. 1,3 din Legea nr. 678/2001, art. 329 alin. 1, 2.Cod Penal și art. 23 lit. a,b,c din Legea nr. 656/2002. temeinice privind comiterea faptelor au fost expuse la începutul considerentelor.
Totodată, s-a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală, acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor, natura acestora și rezonanța publică.
S-a reținut că inculpatul a fost arestat preventiv, pentru săvârșirea unor infracțiuni grave împreună cu mai multe persoane, cu o periculozitate ridicată, cu impact deosebit pentru ordinea socială și siguranța publică.
Față de temeiurile care au fost avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatului, s-a apreciat de către tribunal că nu se justifică cercetarea inculpatului în stare de libertate, prin liberare provizorie sub control judiciar, raportat la modalitatea de comitere a faptelor mai sus descrise și la gravitatea concretă a acestora dar și la pericolul concret pentru ordinea publică care trebuie avut în vedere de instanță, în condițiile în care acest pericol nu s-a diminuat de maniera de a duce la cercetarea inculpatului în libertate prin liberarea provizorie sub control judiciar.
Raportat la natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite și la contribuția inculpatului la săvârșirea faptelor, astfel cum rezultă din probele administrate până în prezent în cauză dar și la starea de pericol creată prin vătămarea adusă relațiilor sociale privind demnitate și libertate de mișcare a persoanei, Tribunalul Timișa apreciat că nu se impune în prezent liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, de la momentul arestării preventive și până la data formulării acestei cereri s-a scurs un termen foarte scurt, astfel că pericolul social nu s-a diminuat.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpatul, recursul nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății de către apărătorul ales al acestuia, apărarea acestuia axându-se pe ideea nevinovăției inculpatului care ar fi prestat doar activitatea de taximetrie pentru care a fost remunerat, neexistând probe în sensul că veniturile obținute de către coinculpați ar fi fost împărțite și cu inculpatul.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 3856al. 3.C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Din întregul material probator existent în cauză rezultă că sunt indicii temeinice că inculpatul ar fi participat la o activitate infracțională concretizată prin posibila săvârșire a infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, trafic de minori, proxenetism și spălare de bani, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, art. 13 al. 1 și 3 din Legea 678/2001, art. 329 al. 1 și 2.Cod Penal și art. 23 lit. a, b, c din Legea 656/2002, fapte care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la gravitatea și modalitatea de comitere a faptelor, așa cum au fost ele reținute de către procuror.
Raportat la toate elementele cauzei, instanța de recurs apreciază că nu se impune punerea în libertate a inculpatului, nici în modalitatea reglementată de instituția liberării provizorii sub control judiciar, tocmai pentru că ordinea publică ar putea fi afectată de prezența inculpatului în libertate, faptele reținute creând un sentiment de nesiguranță și insecuritate în rândul populației, inculpatul fiind acuzat de fapte grave care vizează relațiile sociale privind demnitatea, libertatea de mișcare a persoanei, valori sociale importante care sunt protejate de către legea penală.
De altfel, de la luarea măsurii arestării preventive a trecut un timp foarte scurt, iar temeiurile care au condus la luarea acestei măsuri s-au menținut, neexistând nici un argument care să conducă la ideea că inculpatul ar trebuie pus în libertate, chiar și în forma solicitată de către acesta, deoarece menținerea ordinii publice este prioritar față de interesul particular al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate.
Văzând că privarea temporară de libertate a inculpatului este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, instanța apreciază că soluția adoptată de către Tribunalul Timiș este temeinică și legală, iar apărările formulate în cadrul recursului de către inculpat, care se declară nevinovat nu sunt de natură să conducă la o soluție de punere în libertate a inculpatului, probele dosarului ducând la concluzia că există o presupunere rezonabilă, în sensul implicării inculpatului în activitățile infracționale de care este acuzat.
Pentru toate aceste considerente, văzând că nu sunt motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct.1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 51/PI/26.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la plata sumei de 160 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Ion
- - - G - -
Grefier,
Red.-.09.02.2010
Tehnored. -.09.02.2010
Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș
Președinte:Laura Ani BogdanJudecători:Laura Ani Bogdan, Gheorghe Bugarsky, Ion
