Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 428/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 428
Ședința publică din 17 iunie 2009
Complet format din:
PREȘEDINTE: Silviu Anti
JUDECĂTOR 2: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTOR 3: Dumitru Pocovnicu
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - -Serviciul Teritorial Bacău
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul,împotriva încheierii din 15.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat ales pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului desființarea încheierii pronunțate ca fiind nelegală și netemeinică întrucât reținerea că temeiurile avute în vedere nu au dispărut este nejustificată, pericolul concret pentru ordinea publică nu a fost niciodată dovedit. Se presupune că inculpatul a comis fapta pe teritoriul Germaniei, dar în dosarul respectiv nu avea calitate de inculpat și nu s-a luat măsura arestării.
Arată de la arestarea inculpatului din ianuarie 2009 dosarul a stat în nelucrare, astfel că respingerea cererii de liberare sub control judiciar este nejustificată, inculpatul nu recunoaște să fi săvârșit fapta reținută, nu se impune menținerea în continuare în stare de arest. Precizează că în situația dacă se va dovedi vinovăția inculpatului acesta urmează să-și execute pedeapsa, dar până atunci poate fi cercetat în stare de libertate.
De asemenea precizează că prin lăsarea inculpatului în stare de libertate nu ar influența desfășurarea procesului penal, are un copil cu probleme de sănătate ce necesită intervenție chirurgicală, se impune prezența sa în familie.
Solicită a se analiza dispozițiile art.160 al.2 pr.penală, care se poate aplica întrucât nu sunt probe certe cu privire la comiterea infracțiunii, urmând ca prin admiterea cererii inculpatul să respecte obligațiile stabilite în acest sens prin punerea în libertate.
Procurorul solicită în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b cu referire la art.160/9 pr.penală respingerea ca nefondat a recursului, obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat, menținerea încheierii pronunțate ca fiind legală și temeinică. În cauză cererea formulată este neîntemeiată, probatoriu administrat nu oferă doar indicii ci și probe din care rezultă săvârșirea infracțiunii, ca lider al grupului organizat.
Având în vedere natura faptelor, gravitatea acestora, extinderea în ultima perioadă a unor astfel de infracțiuni, fapte comise pe o durată lungă de timp, rezonanța în rândul opiniei publice dovedesc pericolul concret al inculpaților prin lăsarea lor în libertate.
Recurentul-inculpat în cuvântul său arată că este nevinovat, nu știe pentru ce este arestat, nu a comis fapte în Germania, astfel că poate fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA
-DELIBERÂND-
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Încheierea penală din data de 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în baza art.160/8a al.6 din Cod pr.pen. s-a respins cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul în dosarul nr- și în baza art.192 al.2 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut faptul că prin încheierea din 30.01.2009 a Tribunalului Bacăus -a admis propunerea formulată de DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile. În baza încheierii menționate s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.5/30.01.2009 (fila 181 vol.I). Cu acea ocazie instanța a avut în vedere probatoriul administrat până la acea dată, în baza căruia s-a constatat că există indicii temeinice care creează convingerea că inculpatul a săvârșit infracțiunea prev. de art.24 al.1,2, art.25, art.27 al.1,2 din Lg.365/2002 și art.42 al.1 din. 161/2003, art.7 al.1,3 din.39/2003.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost prelungită în condițiile art.159 și următoarele din prin C.P.P. încheierile din datele de 24.02.2009, 24.03.2009, 22.04.2009, 22.05.2009 și 5.06.2009, aceasta urmând să expire la data de 9.07.2009 inclusiv.
Prima instanță a reținut că inculpatul este arestat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.24 al.1,2, art.25, art.27 al.1,2 din.365/2002 și art.42 al.1 din.161/2003, art.7 al.1,3 din.39/2003 întrucât în cursul anului 2008 împreună cu numitul, a coordonat activitatea unui grup infracțional organizat, format din membrii familiei sale și alte persoane care au acționat ca săgeți, punându-le la dispoziție aparatură destinată falsificării instrumentelor de plată electronică, în vederea efectuării de operațiuni de skimming în străinătate pentru colectarea de date de carduri valide, pentru valorificarea ulterioară prin efectuarea de retrageri neautorizate de numerar. Urmărirea penală se află în deplină desfășurare, cauza fiind complexă iar probatoriu administrat amplu, fiind necesare primirea răspunsului de la comisia rogatorie din Germania pentru a se stabili aria infracțională.
Faptele pentru care inculpatul este arestat, în raport de modalitatea de concepere a activității infracționale, de comitere a acestora dar și de urmările ce s-ar fi produs dacă inculpatul nu ar fi fost arestat, relevă un grad sporit de pericol public, astfel că nu se impune punerea sa în libertate. În speță, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive cu privire la inculpat nu au dispărut, astfel că, nu se poate reține o diminuare a pericolului public analizat anterior.
Cât privește susținerile inculpatului formulate cu ocazia dezbaterilor în sensul că nu este vinovat, că ceilalți inculpați sunt liberi vizează problema de fond, acestea urmând a fi avute în vedere de instanță în cursul cercetării judecătorești și a soluționării cauzei pe fond.
Împotriva hotărârii de mai sus a declarat recurs inculpatul care a arătat că din probatoriul administrat până în prezent nu rezultă indicii că a săvârșit faptele pentru care este cercetat și lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru societate.
Recursul declarat este neîntemeiat.
Conform prevederilor art.1602al.2 pr.pen. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Curtea analizând probele administrate în cauză constată că în cauză sunt indiciile temeinice la care face referire art.681pr.pen. și care au justificat aplicarea măsurii preventive a arestării față de inculpat. Acesta nu a dovedit Curții că prin lăsarea sa în libertate nu va săvârși alte fapte de natura celor pentru care este cercetat și în condițiile în care cercetarea penală nu este finalizată există pericolul ca, liber fiind, să ia legătura cu rudele sale din străinătate și să distrugă eventualele probe ce se află acolo și care l-ar putea incrimina.
Față de această situație, Curtea consideră că soluția primei instanțe este temeinică și legală, motiv pentru care n baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat împotriva Încheierii penale din data de 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul de mai sus.
Se va lua act că recurentul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.pen. se va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
-DECIDE -
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul împotriva încheierii penale din data de 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul de mai sus.
Ia act că recurentul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.pen obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de câte 150 de lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 iunie 2009 în prezența inculpatului arestat, cu opinia separată a d-lui judecător - -, care este pentru admiterea recursului și casarea încheierii penale din data de 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău și trimiterea cauzei pentru rejudecare la această instanță.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red.înch.
Red.
Tehnored. /17.06.2009
2 ex.
OPINIA SEPARATĂ
DOMNULUI JUDECĂTOR -- -
Fără a fi în dezacord cu soluția pe fond, de respingere a cererii de liberare provizorie, consider că prima instanță nu a motivat soluția pronunțată, neatingând în niciun paragraf problematica cu care a fost sesizată, respectiv îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor privind admisibilitatea unei astfel de cereri, condiții prevăzute de art.160/2, al.2 pr.penală.
Prin urmare, nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO la care trebuie să se aștepte inculpatul în soluționarea cererii sale întemeiată și pe art.5, paragraful 4 din
Mai mult, au fost incidente dispozițiile interne ce obligă instanța să arate motivele pertinente în cauză pe care-și întemeiază soluția, fiind incident cazul de casare prevăzut de art.385/9 pct.9 pr.penală.
Prin urmare, pentru realizarea unui control judiciar real, se impunea rejudecarea cauzei, cu arătarea motivelor care să fundamenteze soluția adoptată.
JUDECĂTOR,
- -
Președinte:Silviu Anti
Judecători:Silviu Anti, Gabriel Crîșmaru, Dumitru Pocovnicu
