Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 574/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECI ZIA NR. 574
Ședința publică din data de 14.08.2009
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Dan Andrei Enescu Paul
- -
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -, din cadrul T - Serviciul teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de T - Serviciul
teritorial Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 13.08.2009 dată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art.160/8 a alin. 6 raportat C.P.P. la disp. art.160/2 alin.1 și 2 s C.P.P.-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata, fiica lui si, ns.la 23.02.1953, in localitatea, judetul P, CNP--, aflată in stare de arest preventiv la Penitenciarul întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
În baza art.139 alin.1 raportat C.P.P. la disp. art.145 alin.1 s C.P.P.-a înlocuit măsura arestării preventive luată față de inculpată prin încheierea nr.54 din 26.09.2008 a Tribunalului Prahova cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu respectiv comuna, județul P, fără incuviințarera instanței de judecată cu excepția cazului când trebuie sa se prezinte la termenele de judecata.
Pe durata măsurii de a nu părasi localitatea inculpata va respecta potrivit art. 145 alin.1/1 următoarele obligații:
a)- sa se prezinte la instanța de judecata la termenele ulterioare și ori de câte ori este chemată;
b)- sa se prezinte la organul de politie din localitatea de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de acesta și ori de cate ori va fi chemată;
c)- sa nu isi schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
d) - sa nu dețină, sa nu folosească si sa nu poarte nici o categorie de arme.
De asemenea in baza art.145 alin.1/2 Cod proc.penala inculpata va respecta și următoarele obligații:
a)sa nu se ia legătura direct sau indirect cu niciunul dintre inculpații cercetați în prezenta cauză sau cu persoanele față de care s-a dispus disjungerea cauzei;
b)sa nu se apropie de părțile vătămate si de membrii familiei acestora, de martori si sa nu comunice cu aceștia in mod direct sau indirect;
c) să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia au săvârșit faptele;
S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.145 alin.2/2 Cod proc.penala privind luarea măsurii arestării preventive in cazul încălcării cu rea-credință a măsurilor sau obligațiilor precizate mai sus.
Despre măsura luata fata de inculpată va fi înștiințate organele prev.de art.145 alin.2/1 Cod proc.penala, prin comunicarea încheieri, în vederea asigurării respectării obligațiilor care le revin.
S-a dispus punerea in libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.119/U/26.09.2008 emis de Tribunalul Prahova in baza încheierii nr.54 din 26.09.2009 a aceleiași instanțe dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimata inculpată I, în stare de arest preventiv și asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului să ia legătura cu intimata inculpată, aflată în stare de arest, care este de acord să fie judecată în prezența apărătorului din oficiu.
Avocat pentru intimata inculpată și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține recursul declarat de T - Serviciul teritorial Ploiești și critică încheierea dată de Tribunalul Prahova pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
Susține că inculpata a fost cea care s-a ocupat cu recrutarea persoanelor vătămate din România pentru a lucra în republica Cehă, iar în această țară avea rolul de a-i spiona pe muncitori pe câmp, privitor la discuțiile pe care le purtau atât între ei, cât și prin intermediul telefonului cu familia. De câte ori părțile vătămate se plângeau de condițiile de muncă ea îl anunța pe inculpatul, care în general le amenința și pe unii chiar îi lovea.
S-a mai precizat că o parte din părțile vătămate ce au dorit să plece de la locul de muncă unde au fost duși de către inculpați au fost nevoiți să fure actele de identitate și apoi să cerșească bani pentru transportul către România si chiar să circule în mod clandestin cu mijloacele de transport.
Instanța de fond reține în motivarea sa că, în privința inculpatei I, examinând materialul probator administrat în cauză a constatat că cele 23 de părți vătămate audiate în cauză au declarat, în cea mai mare parte, că nu au fost recrutate de către inculpată, iar aceasta din urmă avea doar calitatea de șef de echipă, fără atribuții privind asigurarea condițiilor de muncă și retribuția victimelor.
A mai arătat instanța de fond, în motivarea soluției că, majoritatea părților vătămate audiate în fața primei instanțe, precum si toți martorii audiați, au prezentat o situație esențial diferită cu privire la participarea inculpatei la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Însă, instanța trebuia să aibă în vedere și înscrisurile de la dosar precum și declarațiile date în faza de urmărire penală, declarații care au fost date în fața procurorului de caz, de către părțile vătămate si martori, neputându-se face abstracție de aceste declarații.
Apreciază că în continuare există un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât trebuie să ne raportăm la faptă, dat fiind faptul că nu de puține ori aceasta din urmă este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, iar justiția, care concurează la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Nu lipsit de importanță este faptul că se reține în sarcina inculpatei împrejurarea că a exploatat prin muncă și o persoană minoră.
Față de toate acestea, solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Prahova și pe fond judecarea în continuare a inculpatei în stare de arest preventiv.
În ceea ce privește menținerea măsurii arestării preventive, solicită ca în temeiul art. 300/2 aceasta să se mențină, întrucât în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare, iar faptele pentru care inculpata este cercetată au un grad mare de pericol social, pericol ce rezidă din numărul mare al părților vătămate traficate, printre care si o minoră si impactul pe care l-au avut astfel de fapte asupra opiniei publice.
Avocat, din oficiu pentru intimata inculpată, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii dată de Tribunalul Prahova ca legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod corect a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile de fond și formă pentru admiterea cererii formulată de inculpată.
De asemenea, în mod corect a apreciat tribunalul că la dosar nu mai există probe din care să rezulte că, inculpata în situația in care va fi cercetată în stare de libertate ar putea să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate, în situația în care acestea din urmă au fost audiate, revenind asupra primelor declarații.
Astfel, în mod întemeiat a apreciat instanța de fond că temeiurile inițiale pentru care s-a luat împotriva inculpatei măsura arestării preventive s-au schimbat, dat fiind faptul că părțile vătămate audiate în fața instanței au arătat că nu au fost recrutate de inculpata
Invocă practica CEDO care statuează că măsura arestării preventive este o măsură excepțională și solicită respingerea recursului în temeiul art. 385/15 pct.2 lit. b
C.P.P.Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului și judecarea sa în stare de libertate. Arată că nu este vinovată de faptele reținute în sarcina sa.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 13.08.2009 Tribunalul Prahova în baza art.160/8 a alin. 6 raportat C.P.P. la disp. art.160/2 alin.1 și 2 a C.P.P. respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar în baza art.139 alin.1 raportat C.P.P. la disp. art.145 alin.1 a C.P.P. înlocuit măsura arestării preventive luată față de inculpată prin încheierea nr.54 din 26.09.2008 a Tribunalului Prahova cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu respectiv comuna, județul P, fără încuviințarera instanței de judecată cu excepția cazului când trebuie sa se prezinte la termenele de judecata.
Pe durata măsurii inculpata a fost obligată sî respecte obligațiile prev. de art. 145 al.1/1 lit. a,b,c, și cele prev. de art. 145 al.1/2 lit. c,e și cod pr. penală.
S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.145 alin.2/2 Cod proc.penala privind luarea măsurii arestării preventive in cazul încălcării cu rea-credință a măsurilor sau obligațiilor precizate mai sus.
S-a dispus punerea in libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.119/U/26.09.2008 emis de Tribunalul Prahova in baza încheierii nr.54 din 26.09.2009 a aceleiași instanțe dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că din materialul de urmărire penală aflat la dosarul cauzei, rezultă indicii temeinice că inculpatul, după o înțelegere prealabila, cu un cetățean ucrainean pe nume si cetățeanca ucraineanca pe nume, la care aceștia au lucrat inițial in Cehia, au convenit sa recruteze persoane din România care sa lucreze la aceeași firma. S-au reîntors in tara si prin intermediul făptuitorilor si Lucretia au recrutat părțile vătămate mai sus menționate cărora le-a oferit locuri de munca in Cehia in condiții avantajoase, in sensul ca le asigura cazarea la o pensiune, doua mese pe zi si le plătește suma de 2800 lei pe luna, după achitarea cheltuielilor de transport si a celor de hrana.
In aceste condiții, părțile vătămate provenite din mediul rural, cu nivel de instrucție scăzut si cu posibilități materiale mici au acceptat aceste oferte si au plecat in Cehia pe cheltuiala cetățeanului ucrainean.
După ce au ajuns la destinație au constatat ca situația reala este alta decât cea prezentata de inculpați întrucât condițiile de cazare erau improprii, mâncarea nu era suficienta si de proasta calitate, li se impunea sa muncească peste posibilitățile lor pentru a realiza normele de munca impuse la culesul fructelor si a sparanghelului. Victimele au fost nemulțumite de tratamentul aplicat si au solicitat îmbunătățirea condițiilor de munca si plata drepturilor bănești convenite în România. In realitate li s-a promis plata sumei de 6-7 coroane pe kg de sparanghel cules iar in fiecare zi, fiecare putea sa culeagă cel mult 90 kg ceea ce înseamnă ca putea sa li se plătească cel mult 20000 de coroane pe luna suma ce reprezintă cu mult mai puțin decât suma.
De fapt persoanele care patronau acesta activitate nu le-au plătit decât in parte drepturile bănești iar in cazul in care protestau sau încercau sa fuga li se aduceau amenințări de către cetățenii ucraineni, erau bătuți de către și de către persoane din anturajul lui cum ar fi numitul șoferul acestuia.
Această stare de fapt a fost reținută și prin încheierea de ședință nr.54 din 26.09.2008 a Tribunalului Prahova prin care s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție -DIICOT Serviciul teritorial Ploiești și s-a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpați, pe o perioadă de 29 zile, de la data de 26.09.2008 și până la data de 24.10.2008 inclusiv.
S-a apreciat cu această ocazie că natura faptelor comise si pericolul social ridicat al acestora justifica luarea măsurii arestări preventive împotriva celor 3 inculpați.
Totodată activitatea infracționala complexa pe care aceștia au desfășurat-o ce implica recrutarea multor victime ce au fost exploatate in Cehia, in mod continuu asupra cărora au fost comise fapte de amenințare si agresiune denota faptul ca lăsarea in libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publica.
De asemenea s- apreciat, că măsura preventivă este justificată și de necesitatea asigurării bunei desfășurări a urmăririi penale pentru a se împiedica inculpații sa se sustragă de la urmărire existând un interes real al acestora de a nu participa la proces dar si de a încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea parților vătămate care au fost audiate și vor fi audiate, a martorilor care au fost audiați si urmează a fi audiați.
Această măsură a arestării preventive a inculpaților a fost prelungită prin încheierile din data de 20.10.2008 și 19.11.2008 ale Tribunalului Prahova si a fost menținuta de instanța de fond pe parcursul judecării cauzei după înregistrarea acesteia la instanța.
In aceste încheieri, s-a reținut că prelungirea măsurii arestării preventive se impune in vederea continuării urmăririi penale și administrării de noi probatorii, respectiv: identificarea și audierea victimelor neaudiate, de existența unor indicii că inculpații ar încerca să exercite presiuni personal sau prin intermediari asupra martorilor și a victimelor, pentru a schimba declarațiile, cât și faptul că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistau și impuneau privarea de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal.
Prin încheierea de ședință din data de 19.12.2008 tribunalul, având in vedere dispozițiile art.3001alin.1 a C.P.P. constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor trei inculpați, iar în temeiul art. 3001alin.3 a C.P.P. menținut această măsura, ulterior fiind menținută și prin încheierea de ședință din data de 19.02.2009.
La termenele de judecată din datele de 12.02.2009, 05.03.2009,26.03.2009,16.04.2009,07.05.2009,03.06.2009, 18.06.2009 si 9.07.2009, au fost audiați inculpații și 23 de părți vătămate, precum si martorii din acte, cu excepția martorului, care a decedat, toate declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
La termenul de judecata din data de 13.08.2009 tribunalul, ascultat-o pe inculpata I cu privire la cererea de liberare sub control judiciar formulata de apărătorul acesteia, despre care aceasta a arătat ca și-o însușește, motivând ca in prezent nu mai subzista temeiurile care au fost avute in vedere cu ocazia luării măsurii arestării preventive, întrucât din declarațiile parților vătămate audiate in cauza se poate constata ca aceasta nu a inițiat activitatea de recrutare a victimelor si nici nu a exercitat amenințări sau presiuni de orice fel asupra acestora.
Analizând cererea inculpatei prin prisma dispozițiilor art.160/2 alin 1 si 2 C.P.P. condiții care trebuie îndeplinite cumulativ, s-a constatat ca prima condiție prevăzuta de lege si anume aceea ca inculpata sa fie cercetata pentru infracțiuni a căror pedepse prevăzute de lege sa nu depășească 18 ani, se constata ca fata de aceasta a fost pusa in mișcare acțiunea penala sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.13 alin.1,2 si 3 cu aplic.art.41 alin.2, respectiv trafic de minori pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea de până la 20 de ani.
Instanța a constatat ca nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.160/2 alin.1 C.P.P. care pentru a se putea dispune admiterea unei cereri de liberare provizorii sunt obligatorii.
Procedând din oficiu la verificarea măsurii arestării preventive luata fata de inculpata I, tribunalul a apreciat că în privind acesteia din urma, s-au schimbat temeiurile avute inițial de către instanța de judecata, in cauza impunându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, pentru motivele ce se vor arata in continuare.
Examinând cu atenție materialul probator administrat in cauza tribunalul a constatat ca cele 23 de parți vătămate audiate in cauza au declarat in cea mai mare parte, ca nu au fost recrutate de inculpata I, iar aceasta din urma avea doar calitatea de sef de echipa, fara atribuții privind asigurarea condițiilor de munca si retribuție a victimelor.
Din actele dosarului se observa ca inculpata nu are antecedente penale, nu mai este și nu a mai fost cercetata in alte cauze penale, iar in prezenta cauza au fost audiate un număr de 23 parți vătămate din cele 31, cele 8 părți vătămate rămase neputând fi audiate întrucât nu s-au prezentat în instanță, deși s-au emis și mandate de aducere în acest sens. De asemenea, au fost audiați toți martorii, cu excepția martorului C-tin care a decedat, astfel ca nu se poate susține ca aceasta ar putea zadarnicii aflarea adevărului si ar putea impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal.
Ca atare, fără a analiza temeinicia la acest moment a materialului probator, reținând totuși ca instanța este obligată să examineze periodic temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, și că, potrivit jurisprudenței CEDO, mijloacele de probă administrate în fata instanței cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității si nemijlocirii, sunt singurele care îndeplinesc exigentele unui proces echitabil, procedura având caracter contradictoriu permite fiecărei părți să poată cunoaște observațiile celeilalte părți și le poate comenta (cauza Schops Germaniei din 13.02.2001), constată că aceste mijloace de proba administrate până in prezent, furnizează informații care conturează o altă situație de fapt decât cea reținută în faza de urmărire penală, referitoare la activitatea și persoana inculpatei, in condițiile in care declarațiile acestor părți vătămate au fost date cu inculpata în stare de arest, neexistând suspiciunii că au fost influențate de aceasta.
Instanța de fond a avut în vedere si practica constata a Curții Europene a Drepturilor Omului in sensul ca măsura arestării preventive este o măsura excepționala, iar in cazul unor infracțiuni, datorita gravitații acestora si a reacției publicului, arestarea preventiva se justifica, pe motivul pericolului concret pentru ordinea publica, cel puțin pentru o anumita perioada de timp.
Acest motiv trebuie considerat ca relevant si suficient numai daca este bazat pe fapte de natura sa demonstreze ca arestarea inculpatului ar determina o tulburare reala a ordinii publice, subliniindu-se ca privarea de libertate in continuare este legitima numai atunci când ordinea publica ar fi in continuare amenințata, întrucât continuarea privării de libertate nu poate fi folosita ca o anticipare a aplicării in final a unei pedepse cu închisoarea( cauzele si împotriva Franței).
In raport de cele precizate, tribunalul a apreciat ca pericolul concret pentru ordinea publica care a justificat luarea măsurii arestării preventive, a fost în parte estompat, iar buna desfășurare a procesului penale se poate realiza si prin luarea fata de inculpata a unei alte masuri preventive, mai puțin severe, respectiv obligarea acesteia de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Împotriva aceste soluții a declarat recurs T - Serviciul teritorial Ploiești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În esență, s-a solicitat casarea încheierii recurate și menținerea măsurii de arest preventiv a inculpatei I pe motiv că temeiurile ce au stat la baza arestării sale subzistă.
S-a mai arătat că, aceasta a fost cea care s-a ocupat cu recrutarea persoanelor vătămate din România pentru a lucra în republica Cehă, iar în această țară avea rolul de a-i spiona pe muncitori pe câmp, privitor la discuțiile pe care le purtau atât între ei, cât și prin intermediul telefonului cu familia. De câte ori părțile vătămate se plângeau de condițiile de muncă ea îl anunța pe inculpatul, care în general le amenința și pe unii chiar îi lovea.
S-a mai precizat că o parte din părțile vătămate ce au dorit să plece de la locul de muncă unde au fost duși de către inculpați au fost nevoiți să fure actele de identitate și apoi să cerșească bani pentru transportul către România si chiar să circule în mod clandestin cu mijloacele de transport.
Examinând recursul formulat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, cât și sub toate aspectele conform art. 385/6 al.3 C.P.P. curtea apreciază că această cale de atac este nefondată așa cum se va arăta în continuare:
În motivarea recursului său, procurorul a făcut referire în special la indiciile temeinice din care rezultă comiterea faptelor penale pentru care este cercetată inculpata.
Curtea consideră că nu este necesar a analiza în acest moment procedural probele administrate cu implicarea acestora la reținerea situației de fapt și la încadrarea ei în drept și se limitează la a analiza necesitatea menținerii stării de arest a inculpatei, la analiza pericolului social concret pe care l-ar impune cercetarea acesteia în stare de libertate.
Din acest punct de vedere apreciază ca fiind reală susținerea instanței de fond, conform căruia pericolul social pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta cercetarea în stare privativă de libertate al inculpatei s- diminuat odată cu trecerea timpului, dar mai ales după audierea a aproximativ tuturor martorilor și părților vătămate, rămânând neaudiate numai două dintre acestea din totalul de 26.
De asemenea, curtea apreciază că, în stare de libertate inculpata nu ar putea influența declarațiile pe care le-ar putea da aceste două persoane vătămate neaudiate, cu implicare directă în soluția ce s-ar pronunța în această cauză, întrucât așa cum s-a menționat au fost administrate toate probatoriile în fața primei instanțe.
Față de aceste considerente, curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpata I au suferit modificări, motiv pentru care nu mai este necesară cercetarea acesteia în stare de arest preventiv, derularea procesului penal putând avea loc în condițiile respectării principiului aflării adevărului și dacă aceasta se află în stare de libertate.
Pentru considerentele mai sus expuse, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de T- Serviciul teritorial Ploiești.
Văzând și disp. art. 192 al.3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de T- Serviciul teritorial Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 13.08.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, privind pe inculpata I, fiica lui si, născută la 23.02.1953, în prezent aflată în Penitenciarul.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.08.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Dan Andrei Enescu Paul
- - - - - - -
Grefier
Red. FT/
4ex/18.08.2009
f-- Tb.
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Dan Andrei Enescu Paul
