Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 67/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 67
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
Judecător G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul T Serviciul Teritorial Timișoara.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr.10/PI/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații în stare de arest preventiv, asistat de avocat, și, asistați de avocat oficiu.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpații și solicită ca dezbaterea recursului în prezența apărătorului din oficiu, întrucât avocatul ales, din cadrul Baroului A, nu se poate prezenta în instanță datorită vremii nefavorabile.
Cauza a fost reapelată,după studierea dosarului de către apărătorul din oficiu și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului, iar pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, scopul prev. de art. 136 alin.2 p Cod Penal poate fi atins atât în cursul urmăririi penale, cât și ulterior, cu această măsură și stabilirea obligațiilor prevăzute de lege. Inculpatul nu a vândut elemente de calculator, nu a falsificat carduri și nu a extras bani de la bancomate, pus doar în legătură alte două persoane pentru cumpărarea unor elemente de calculator. Inculpatul a fost arestat la un termen de 4 luni de la arestarea coinculpaților, timp în care nu s-a sustras, nu a încercat să influențeze procesul penal, lucru pe care nu îl va face nici pe viitor. Inculpatul nu are antecedente penale, a avut o conduită bună în societate și nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul din oficiu pentru inculpații și a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și în rejudecare, admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar și punerea în libertate a inculpaților.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor și menținerea încheierii primei instanțe ca temeinică și legală. Prima instanță a soluționat corect cererile de liberare provizorie sub control judiciar prin soluția de respingere a acestora, raportat la elementele cauzei.
Inculpații recurenți, având pe rând ultimul cuvânt, au solicitat admiterea recursurilor și cercetarea lor în stare de libertate, inculpatul arătând că este nevinovat, nu a comercializat echipamente de calculator, iar convorbirile telefonice nu sunt relevante.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.10/PI/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 160 ind. 8 alin.6 C.P.P. au fost respinse ca neîntemeiate, cererile de liberare provizorie sub control judiciar, formulate de inculpații:,arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.1/06.01.2010, emis de Tribunalul Timiș, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 63/09-09.2009, emis de Tribunalul Timiș și, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.65/09.09.2009, emis de Tribunalul Timiș.
Pentru a pronunța această încheiere penală, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea introdusă și înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-, - și - la data de 0612.01.2010, inculpații, și au solicitat liberarea lor provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatelor de arestare preventivă emise de Tribunalul Timiș.
Cererile au fost redactate de apărători și însușite de inculpați, la termenul de judecată din 13 ianuarie 2010 care au precizat că au cunoștință de situațiile în care se poate dispune revocarea liberării provizorii sub control judiciar.
În motivare inculpații și au arătat că solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, in temeiul art. 160 ind. 8a alin.2
C.P.P.S-a precizat faptul că în dosarul de urmărire penala nu exista pana in prezent nicio parte vătămata sau martor audiat,și cu siguranța nici nu vor exista, astfel încât sa poată exista suspiciunea ca aceștia ar încerca zădărnicirea aflării adevărului, acesta nu a fost nici temei al arestării preventive astfel încât să fie vorba de autoritate de lucru judecat iar in ceea ce privește alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba, s-a precizat ca acele mijloace de proba prin care se încearcă a se dovedi ca aceștia au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, nu sunt in posesia lor, fiind ridicate urmare a efectuării percheziției domiciliare. Nici in ceea ce privește prima condiție impusa de lege- respectiv existenta datelor din care sa reiasă ca ar putea săvârși alte infracțiuni pe viitor nu este justificata prin nicio proba administrata pe parcursul urmăririi penale.
De asemenea s-a mai arătat că s-a solicitat eliberarea provizorie, raportat la limitele de pedeapsa ale infracțiunilor pentru care a fost dispusa arestarea, respectiv un maxim de 12 ani, la situația lor concretă, respectiv aceea ca nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publica. Totodată, sunt conștienți că in condițiile in care nu respectă obligațiile impuse de către instanța de judecata, liberarea provizorie sub control judiciar se revoca (este singura varianta in care nu se mai poate dezbate in contradictoriu luarea unei masuri privative de libertate fata de ei), cu toate consecințele ce decurg din aceasta, fiind, prin urmare, evident in interesul acestora de a respecta întocmai toate prevederile legale antementionate.
Dosarul de urmărire penala nu poate justifica o stare de arest preventiv, atâta timp cat din ansamblul probator administrat in cauza, nu exista date certe din care sa rezulte ca aceștia au săvârșit faptele de care sunt acuzați. In primul rând s- precizat ca organul de urmărire penală nu a înțeles să le aducă la cunoștința o învinuire concreta și doar se enumera o serie de articole din diferite legi, ceea ce nu echivalează cu o punere sub învinuire. Raportat la acest aspect, ar trebui sa poată sa-și formuleze o apărare, insa in lipsa unei învinuiri concrete este evident ca nu pot organiza o apărare in consecința. telefonice de la dosarul de aflate in voi. 23, nu in evidenta in niciun fel elemente ce sa la concluzia ca ar fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, fiind discuții banale, firești si nu incriminatorii. Faptul ca se dorește a se da o alta interpretare sau sens termenilor folosiți de aceștia, nu poate duce decât la concluzia ca se încearcă astfel a se influenta opinia instanței de judecata raportat la starea de arest. Un alt aspect ce trebui luat in calcul atunci cand instanța investita va reflecta asupra cererilor este cel al declarațiilor celorlalți inculpați din dosar, declarații ce se coroborează cu restul probelor administrate in cauza, si care nu sunt de natura să-i incimineze. Ba mai mult, exista inculpați in dosarul pe care nu i-au cunoscut si pe care i-au văzut pentru prima data cu ocazia instrumentării acestuia. Nu in ultimul rand au solicitat instanței de judecata sa ia act de Nota de filaj/supraveghere operativa din data de 1.06.2009 aflata in voi I, nota ce odată lecturata poate forma convingerea instanței ca inculpații nu au făcut decât activitățile cotidiene in acea perioada, săvârșirea de infracțiuni nefăcând parte din acestea. La domiciliul inculpatului, in urma efectuării percheziției domiciliare a fost ridicat in laptop ce până in prezent nu a fost percheziționat, insa in acel laptop nu exista nici măcar o data ce sa la concluzia ca poate reprezenta o bănuiala legitima ca ar fi săvârșit infracțiunile de care este acuzat si pe cale de consecința care sa justifice o respingere a prezentei cereri.
Inculpatul a solicitat să se dispună in temeiul art. 160 ind 1 - 160 ind. 2 și urm. pr.pen. punerea în libertate provizorie sub control judiciar pe parcursul derulării procesului, stabilind în sarcina lui oricare dintre obligațiile prevăzute de art.160 ind. 2.pr.pen. A solicitat a se observa faptul că nu există niciun pericol în ce privește persoana acestuia din care să rezulte că ar putea zădărnici aflarea adevărului în cauză, conduita sa anterioară faptelor pentru care este cercetat fiind reflectată în lipsa antecedentelor penale.
Potrivit art. 136 alin.l pr.pen. scopul măsurilor preventive este doar acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal si de a împiedica sustragerea inculpatului de la urmărirea penala, judecata sau de la executarea pedepsei, starea de arest preventiv fiind o măsură cu caracter excepțional ce nu poate deveni o regulă în cursul procesului penal, fiind necesară aplicarea acestei măsuri numai în situațiile în care scopul procesului penal nu poate fi atins prin alte mijloace sau măsuri preventive, decât prin privarea de libertate a persoanei cercetate sau judecate, or, potrivit art. 136 alin.2 pr.pen. scopul măsurilor preventive poate fi atins în cursul procesului penal și prin liberarea provizorie sub control judiciar.
S-a reținut in sarcina sa de către organele de urmărire penala ca el ar fi cel care a făcut legătura inculpaților, si cu inculpatul, pentru ca aceștia sa achiziționeze fete de bancomat si dispozitive de inscripționare, acest lucru rezultând din notele de redare a convorbirilor telefonice purtate.
Acest aspect nu este insa adevărat, el fiind contactat de către pentru a-i facilita procurarea unor piese electronice pentru mașini, respectiv calculatorul de bord, punandu- 1 in acest sens in legătura cu, pe care îl cunoștea ca deține o firma de taximetrie si service auto.
Acest lucru s-a întâmplat in primăvara anului 2009, când si el a colaborat cu o firma de service auto, SC AUTO SRL (anexez in acest sens adeverința nr.05/19.10.2009), efectuând diverse reparații mecanice pentru clienții firmei, dar neavând cunoștințe in ce privește partea de electronica, sens in care la solicitarea numitului l-am pus in legătura cu pentru procurarea pieselor electronice dorite.
Nu are cunoștința de discuțiile purtate de aceștia sub acest aspect, deși el le-a facilitat întâlnirea, fiindcă după ce le-a făcut cunoștința nu a mai rămas sa asiste in continuare la discuțiile dintre aceștia.
Față de acest context consideră ca nu exista un pericol concret pentru ordinea publica daca va fi cercetat in stare de libertate, neputând influenta cu nimic buna desfășurare a procesului penal cu privire la cercetarea unor fapte săvârșite de alți inculpați, despre care el nu are nicio cunoștința si cu privire la care nu a avut niciun amestec, altul decât de a fi facilitat întâlnirea unor persoane pentru a-si procura piese electronice pentru autoturisme.
A depus la dosarul de urmărire penala, si in fata instanței, copii de pe actele de studii ce atesta pregătirea sa profesionala, precum si o adeverința privind profilul socio-moral ce atesta aprecierea de care se bucură din partea comunității, acte care releva faptul ca nu prezintă un pericol pentru societate sau pentru ordinea publica.
De asemenea, înțelege sa depună in susținerea cererii înscrisuri din care rezulta ca este unicul întreținător al mătușii sale ce suferă de handicap sever, care nu își poate efectua singura nici măcar îngrijirea elementara, motiv pentru care solicită clemența necesara cercetării sale in libertate, pentru a putea sa continue îngrijirea acesteia in bune condiții pana la momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive pe fondul procesului penal.
Mai mult, a solicitat a se avea în vedere si faptul ca de la data la care s-a dispus in cauza arestarea preventiva a celorlalți inculpați (incheierea nr. 120 din 09.09.2009 pronunțata in dosarul nr- al Tribunalului Timiș ) si pana in data de 08.01.2010 când a fost arestat, timp de 4 luni de zile, nu a dat nicio dovada de comportament antisocial, ordinea publica nefiind cu nimic periclitata deși s-a aflat in stare de libertate, si nefiind de asemenea cu nimic prejudiciat bunul mers al procesului penal.
În probațiune, instanța a dispus din oficiu atașarea dosarului nr. 42/D/P/2008 al Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial T.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că prin referatul nr. 42/D/P/2009 din data de 10.09.2009, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 10.09.2009 sub număr unic de dosar -, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa solicitat arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 29 de zile, și a inculpatului, în lipsă, pentru o perioadă de 30 de zile, din momentul prinderii.
Prin propunere s-a arătat că inculpații -, -, -, A, A, Bulgariu, sunt cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din.39/2003, art.25 din.365/2002, art.24 al.1 din.365/2002, art.27 din.365/2002, art.23 din.656/2003, cu aplicarea art.41 al.2
Cod PenalÎn sarcina inculpatului s-a reținut că începând din luna aprilie 2009 acesta a aderat și sprijinit un grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe. În realizarea obiectivului membrilor grupului, învinuitul împreună cu învinuiții, au vîndut dispozitive de aplicat pe fanta de introducere a cardului și tastatura bancomatului pentru a copia datele inscripționate pe magnetică a cardurilor bancare și codurile PIN aferente acestora. De asemenea au pus la dispoziția membrilor grupului infracționbal organizat și dispozitiv de inscripționare pe benzi magnetice a datelor de pe carduri.()-pentru obținerea de clone a cardurilor originale. Aceștia au pus la dispoziția membrilor grupului infracționbal organizat compus din, și mai multe aparate confecțșionate artizanal, în acest sens efectuînd mai multe deplasări în B, care constituieinfracțiunilede constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, specializat în fabricarea sau deținerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronice, falsificarea unui instrument de plată electronică, efectuarea de extrageri frauduloase, spălare de bani, prevăzute de art.7 al.1 din.39/2003, art.25 din.365/2002, art.24 al.1 din.365/2002, art.23 din.656/2003, cu aplicarea art.41 al.2 p și art.33 lit.a p, pedepsită cu închisoarea de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că începând din anul 2006 acesta a împreună cu inc., A, și a pus bazele inițierii și formării unui grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe,cu folosirea de carduri clonate cu ajutorul. În realizarea obiectivului învinuitul împreună cu aceștia a efectuat deplasări frecvente în Italia unde introduceau microcipuri în cititoarele de carduri () de la casele de marcat din centre comerciale,în scopul copierii datelor de identificare și codurile PIN ale cardurilor bancare. După clonarea cardurilor originale reveneau în țară efectuînd inscripționarea cardurilor blank cu ajutorul iar ulterior le foloseau la extragerea frauduloasă a sumelor de bani din situate pe raza mai multor județe din România.
În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că începând din anul 2009 acesta a aderat, inițiat și sprijinit un grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe. În realizarea obiectivului, învinuitul împreună cu membrii grupului a achiziționat dispozitive din B de la inc., cu care s-au deplasat în Olanda, Franța, Belgia etc pe care le-au aplicat pe fanta de introducere a cardurilor electronice și tastatura bancomatelor în scopul citirii datelor de identificare a cardurilor bancare. Cu ajutorul dispozitivului au creat ulterior clone ale cardurilor originale folosindu-le apoi la efectuarea de extrageri frauduloase repetate din.
Prin încheierile 120 și 121/CC/2009, s-a admis propunerea Parchetului și s-a dispus arestarea acestora pe o perioadă de 29 de zile, emițându-se mandatele de arestare preventivă.
Având a se pronunța cu privire la prezentele cereri de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpați tribunalul a constatat că acestea sunt admisibile în principiu, îndeplinind sub aspect formal condițiile prevăzute de art. 160 ind. 2.C.P.P. însă sunt neîntemeiate și vor fi respinse ca atare din următoarele considerente:
Referitor la inculpații și, sunt de observat nu doar declarațiile inculpaților (fila 13 vol. IBd.) și (fila 134 vol, IA ), ci și procesele verbale de supraveghere, care se coroborează, la rândul lor, cu procesele verbale de interceptare, dar și cu procesele-verbale de la filele 95-105, din care rezultă că aceștia au trimis și au primit sume mari de bani în euro, atât în țară, cât și în străinătate.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, a se vedea și procesele verbale de la fila 231, vol. I A, privind cardurile ridicate de la acesta.
Din declarația inculpatului - fila 164 vol IA, dar și din interceptările telefonice din vol 11, a rezultat că inculpatul și au achiziționat fețe de bancomat de la din B, folosite ulterior în Franța pentru sustrageri frauduloase de bani din bancomate.
Prin urmare, există suficiente indicii la dosarul de urmărire penală referitor la faptul că inculpații au desfășurat activități infracționale de genul celor reținute de procurori în sarcina lor.
Sigur că existența temeiurilor care au impus luarea inițială a măsurii arestării preventive față de inculpați nu împiedică liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților, însă este la latitudinea instanței de judecată de a aprecia în concret dacă o astfel de măsură se impune raportat la toate împrejurările cauzei și persoana fiecărui inculpat.
În speță, nu se poate susține că pericolul concret pentru ordinea publică pe care cercetarea inculpaților în stare de libertate l-ar reprezenta s-a diminuat în asemenea măsură încât se impune liberarea lor provizorie.
Raportat la natura și gravitatea infracțiunilor de care aceștia sunt acuzați la rezonanța socială a faptelor săvârșite, la modul de concepere și organizare a activității infracționale, tribunalul a apreciat că la acest moment procesual nu se impune liberarea provizorie a inculpaților, întrucât s-ar induce în opinia publică un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranță care în final s-ar repercuta negativ asupra finalității actului de justiție.
Având în vedere că de la data arestării inculpaților nu a trecut o perioadă mai mare de 4 luni, nu se pune problema estompării rezonanței sociale a faptelor inculpaților într-o asemenea măsură încât să se înlocuiască arestul preventiv cu liberarea provizorie sub control judiciar.
Inculpații prin faptele lor au adus o atingere gravă relațiilor sociale referitoare la proprietate și siguranța financiară a persoanelor, iar amploarea și durata activității infracționale, justifică menținerea arestului preventiv față de aceștia, la dosar fiind probe care conduc la incidența temeiului prev. de art. 148 lit. f
C.P.P.Împotriva acestei încheieri penale au declarat recurs inculpații, și, motivele de recurs fiind expuse de către apărătorii acestora și se află prezentate în practicaua prezentei hotărâri.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 385 ind. 6 alin.3 p Cod Penal, instanța constată că recursurile formulate de inculpații, și sunt nefondate, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Din întregul materialul probator existent în cauză se poate constata că până în prezent subzistă temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, și, fiind în continuare îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit.f p Cod Penal, respectiv sunt indicii temeinice că cei trei inculpați au săvârșit faptele penale reținute în sarcina lor de către organul de urmărire penală, fapte care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura, modul de comitere a faptelor așa cum au fost ele reținute de către procuror.
În momentul de față, raportat la gravitatea acuzațiilor care s-au adus celor trei inculpați, la modalitatea de comitere a faptelor așa cum s-a reținut de către organul de urmărire penală, instanța nu poate dispune o măsură de punere în libertate a celor trei inculpați, chiar și în forma unei liberări provizorii sub control judiciar, deoarece un asemenea act ar putea avea un impact negativ asupra bunei desfășurări a procesului penal, în rândul opiniei publice s-ar crea un puternic sentiment de insecuritate, de nesiguranță și ar duce la ideea de ineficiență a organelor judiciare, în ceea ce privește capacitatea acestora de a anihila activitățile infracționale cu caracter organizat, cu atât mai mult că din materialul probator rezultă fără dubiu că sunt indicii temeinice în sensul participării celor trei inculpați într-o rețea de crimă organizată vastă, cu activitate extinsă și care a vizat un număr mare de persoane păgubite.
În aceste condiții, prioritar este asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal și menținerea ordinii publice, în raport cu interesul personal al inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate, fiind necesară privarea temporară de libertate a acestora în continuare.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, simpla afirmare a nevinovăției nu poate conduce la admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și așa cum s-a arătat mai sus, temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, elementele de probațiune rămânând aceleași, iar faptul că nu are antecedente penale nu este o garanție în sine pentru buna desfășurare a procesului penal, în cazul lăsării sale în libertate.
Astfel, soluția de respingere a cererilor de liberare provizorie sub control judiciare formulate de către cei trei inculpați este o soluție temeinică și legală în opinia instanței de recurs și nici cu ocazia dezbaterii recursului nu au fost evidențiate argumente care să conducă la soluția admiterii unei astfel de cereri pentru vreunul dintre inculpați.
Pentru toate aceste considerente, nefiind motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondate recursurile formulate de către inculpații, și.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 p Cod Penal,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr.10/PI/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 p Cod Penal obligă fiecare inculpat la plata a câte 160 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Timișa sumei de 200 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 Ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Laura Ani
- - G - - -
Grefier,
Red. GB 08.02.2010
Tehnored AJ/2 ex - 08.02.2010
Prima instanță: Trib. T -
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Gheorghe Bugarsky, Laura Ani
