Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 95/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 13.10.2009
DECIZIA PENALĂ NR.95/
Ședința publică din data de 28.01.2010
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei penale nr.345/R din 27.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în dosar nr-.
La apelul nominal lipsă contestatorul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Procurorul pune concluzii de respingerea contestației în anulare și obligarea contestatorului la cheltuieli de judecată, apreciind că motivele invocate de contestator nu se regăsesc în niciunul din cazurile de contestație.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 120/17.01.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în baza art. 215 alin.2,4 cu Cod Penal aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. b a Cod Penal fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a-c în Cod Penal condițiile și pe durata prevăzută de art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 14, 346.C.P.P. raportat la art. 998, art. 1000 al.3 cod civil a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente "" DTS și " ", la plata despăgubirilor civile după cum urmează: 30.000 RON către partea civilă; 12.961,52 RON către partea civilă.
A respins în rest ca neîntemeiate pretențiile civile formulate de către părțile civile și.
În baza art. 348.C.P.P. a dispus anularea filelor cec seria - 303 nr. -, seria - 303 nr. - și seria - 303 nr. -, tip Banca Română pentru Dezvoltare, emise de către inculpat.
În baza art. 64 lit.a a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii dreptului de a fi administrator în cadrul unei societăți comerciale pe o perioadă de 5 ani după data executării pedepsei cu închisoarea aplicată.
A dispus comunicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă a acesteia, către de pe lângă Tribunalul Timiș.
În baza art. 349, art. 191 alin. 1,3.pr.pen. a obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata a 700 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, cu nr. 611/P/2005, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 al.2,4 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al.2 și Cod Penal art. 37 lit.b
Cod PenalÎn fapt s-a reținut că, în calitate de reprezentant al și D T-S, inculpatul a emis două file cec în vederea achitării unui debit către, precum și o altă filă cec către, în vederea achitării unor mărfuri achiziționate de la această societate, file cec care au fost refuzate la plată întrucât trăgătorul se afla în interdicție bancară, filele cec erau retrase din circulație iar în cont nu se afla disponibilul necesar efectuării plăților, în acest mod fiind cauzat părților vătămate un prejudiciu total de 435.803.218 ROL.
Pe parcursul cercetării judecătorești, prima instanța a procedat la audierea martorei, propusă prin rechizitoriu, și a fost nevoită să omită audierea martorului, propus de asemenea prin rechizitoriu, întrucât s-a aflat în imposibilitatea stabilirii domiciliului actual al acestuia.
Deși prima instanță acordat numeroase termene de judecată, iar inculpatul a avut un avocat ales în cauză, totuși nu a înțeles să se prezinte în vederea audierii ori să propună probe în apărare, cu excepția unei expertize care a fost respinsă ca inutilă și nepertinentă în soluționarea cauzei.
În cauză există unele indicii că inculpatul ar fi plecat din țară în, aspect susținut chiar de către apărătorul ales al inculpatului, care a indicat o adresă din la care ar putea fi citat inculpatul, însă instanța s-a aflat în imposibilitatea citării inculpatului de la această adresă deoarece ea s-a dovedit a fi incompletă, motive pentru care s-a dispus citarea inculpatului de la ultimul domiciliu cunoscut și prin afișare la locul săvârșirii infracțiunilor descrise în rechizitoriu.
Coroborând întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv: plângerile și declarațiile reprezentanților societăților părți vătămate, facturi fiscale, ordine de plată, file cec, borderouri de încasare, rulaje de cont, adrese, fișă cu specimen de semnătură, declarațiile martorilor audiați în faza urmăririi penale și a cercetării judecătorești, prima instanță a constatat că starea de fapt expusă în rechizitoriu a fost dovedită în totalitate, urmând a și-o însuși și a reține următoarele:
Inculpatul avea calitatea de asociat unic și administrator al DTS, societate înregistrată la. M sub nr. J/-, având CUI R -.
Totodată, societate înmatriculată la. T sub nr. J- având CUI R -, îi avea ca asociați pe DTS și pe inculpatul, acesta din urmă având și calitatea de administrator la firmei.
În momentul în care preluat părțile sociale ale de la foștii asociați, și, inculpatul s-a obligat să preia toate datoriile pe care le avea față de terți și să le achite integral până la data de 25.08.2003.
Inculpatul, în calitate de reprezentant al, a încheiat o înțelegere cu reprezentantul, în baza căreia această din urmă societate urma să finanțeze societatea inculpatului cu sumele necesare demarării unei afaceri având ca obiect construirea unor case din lemn și în acest sens, prin ordinul de plată nr. 74/20.02.2003, a virat suma de 300 milioane lei vechi în contul, iar această datorie a fost preluată de, în calitate de acționar al
În vederea achitării acestui debit, precum și a unor debite anterioare pe care s-a obligat să le achite, inculpatul emite două file cec seria - 303 nr. - din data de 1.09.2003, în valoare de 235 milioane lei vechi și seria - 303 nr. - din data de 20.09.2003 în valoare de 1.600.000.000 lei vechi, în care se menționează că are calitatea de trăgător, calitatea de girant, iar beneficiar va fi
Aceste file cec au fost introduse în bancă spre decontare, moment în care au fost refuzate la plată întrucât trăgătorul se afla în interdicție bancară, filele cec erau retrase din circulație, iar în cont nu se afla disponibilul necesar.
De asemenea a reținut că deși reprezentantul a invocat faptul că ar fi avut de recuperat de la o sumă de 1.600.000.000 lei vechi, debit pe care l-ar fi preluat în baza înțelegerii despre care s-a făcut anterior vorbire, totuși nu a reușit să probeze decât o datorie totală de 300 milioane lei vechi, astfel încât se va reține că din valoarea totală menționată pe cea de-a doua filă cec, societățile inculpatului datorau doar suma de 65 milioane lei vechi, reprezentând diferența dintre suma înscrisă în prima filă cec și suma totală ce s-a probat a fi virată de către prin ordinul de plată nr. 74/20.02.2003.
În calitate de asociat unic și administrator al, în data de 12.08.2003, inculpatul a achiziționat mărfuri în valoare de 129.615.218 lei vechi, de la partea vătămată, conform facturilor fiscale cu seria M-- nr. -/12.08.2003 și -/15.08.2003, mărfuri pentru plata cărora a emis fila cec cu seria - 303 nr. -, scadentă la data de 12.09.2003, pe care era menționată o sumă totală de 235.803.218 lei vechi.
Fiind introdusă în bacă în vederea decontării, această filă cec a fost refuzată la plată datorită lipsei totale de disponibil și faptului că societatea emitentă se afla în interdicție bancară iar fila cec în cauză era retrasă din circulație.
Se mai reține și faptul că din verificările efectuate la unitățile bancare, a rezultat că inculpatul rula sume mici de bani în contul societăților anterior amintite și nu a avut disponibilul necesar pentru decontarea filelor cec iar începând cu data de 25.08.2003, a intrat în interdicție bancară de a emite cecuri.
Procedând la stabilirea răspunderii penale, prima instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal și în raport de acestea, pe de o parte gravitatea concretă a faptei săvârșite și faptul că prejudiciul cauzat are o valoare ridicată și nu a putut fi recuperat, iar pe de altă parte faptul că, din verificarea fișei de cazier judiciar a inculpatului a rezultat că acesta este cunoscut cu antecedente penale care îi atrag statutul de recidivist post-executoriu, potrivit art. 37 lit.b Cod Penal, întrucât a mai suferit în trecut o condamnare pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, fără ca de la data la care se putea considera executată pedeapsa anterioară și până la data săvârșirii infracțiunii din această cauză să se fi împlinit termenul de reabilitare.
La stabilirea răspunderii penale s-a avut în vedere și faptul că deși avea cunoștință de acest proces, inculpatul a înțeles să se sustragă atât urmăririi penale cât și cercetării judecătorești.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de către prima instanță.
Analizând apelul declarat de inculpat, prin prisma motivelor invocate și în raport cu actele și lucrările din dosar, Tribunalul Timișa constatat că prima instanță, din probatoriul cauzei, a reținut în mod corect starea de fapt dedusă judecății și a făcut o legală încadrare juridică a faptelor săvârșite de către inculpat, astfel că, prin decizia penală nr. 168/A din 23.05.2007 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
În ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului, s-a apreciat de către tribunal că prima instanță în mod legal a dispus executarea acesteia în detenție, deoarece inculpatul este recidivist, având condamnări anterioare pentru infracțiuni de aceeași natură, respectiv falsuri și înșelăciune și, în plus, pentru a beneficia de o pedeapsă neprivativă de libertate potrivit art. 81 și 86 ind. 1.Cod Penal, inculpatul trebuia să nu mai fi fost condamnat anterior la pedepse cu închisoarea de 6 luni sau 1 an, condiție care în speță nu este îndeplinită, așa cum rezultă din fișa de cazier a inculpatului.
Având în vedere și împrejurarea că inculpatul de la început s-a sustras de la urmărirea penală și judecată, atât în primă instanță cât și în apel, dând dovadă de o completă ignoranță în raport cu procesul penal pornit împotriva sa, tribunalul a respins ca nefondat apelul inculpatului.
Împotriva deciziei penale nr. 168/A din 23 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș, a declarat recurs inculpatul, solicitându-se casarea hotărârii, iar în rejudecare să se dispună achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. a Cod Penal, iar în subsidiar s-a solicitat aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege cu aplicarea art. 86.
Cod PenalRecursul este nefondat.
Curtea de APEL TIMIȘOARA prin decizia penală nr. 345/R din 27.03.2008 pronunțată în dosar nr-, în baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp a respins recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 168/A din 23 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondat.
În baza art. 192 al.2 Cpp a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 250 lei.
Analizând decizia penală recurată în raport cu cele solicitate în apărare și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, s-a constatat că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului administrat, a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.
Inculpatul, în calitate de reprezentant al SC SRL și C SRL D T-S a emis două file cec în vederea achitării unor debite către firmele SC SA și SC SRL, file cec refuzate la plată deoarece se afla în interdicție bancară iar în cont nu avea disponibilul necesar efectuării plăților.
Inculpatul nu s-a prezentat la instanță pentru a da explicații cu privire la faptele reținute în sarcina sa, deși a fost citat de la toate domiciliile cunoscute, inclusiv din. Din probatoriul administrat, plângerile și declarațiile societăților păgubite, facturi fiscale, ordine de plată, file CEC, adrese ORC, rulaje cont, declarații martori, rezultă că inculpatul a săvârșit faptele reținute prin rechizitoriu în sarcina sa și însușite și de către instanță.
Cererea apărării, de achitare a inculpatului potrivit art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. a nu C.P.P. poate fi primită deoarece nu se întemeiază pe probele existente în dosar.
În privința individualizării pedepsei și a modului de executare a pedepsei s-a constatat că instanța a făcut o bună individualizare având în vedere starea de recidivă a inculpatului, acesta având condamnări anterioare de aceeași natură, faptul că acesta nu s-a prezentat la nici o instanță de judecată pentru a da lămuriri asupra învinuirilor aduse, iar în privința aplicării disp. art. 86.Cod Penal acestea nu sunt îndeplinite, inculpatul fiind condamnat anterior la o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare.
Așa fiind, s-a apreciat că nu există temeiuri pentru modificarea hotărârii.
Împotriva deciziei penale nr.345/R/27.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- a declarat contestație în anulare inculpatul, prin avocat, înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 13.10.2009.
În motivarea contestației în anulare contestatorul solicită admiterea acesteia, desființarea deciziei penale pronunțate întrucât la data judecării cauzei nu s-a putut prezenta pentru a propune probe în dovedirea nevinovăției.
Se mai arată în motivare că nejustificat instanța a refuzat efectuarea unei expertize grafologice care coroborate cu alte probe ar fi demonstrat că CEC-urile au fost lăsate în garanție cu mult înainte de interdicția bancară. În ceea ce privește cesiunea ce urma să se facă, acest transfer de părți sociale nu a mai avut loc, el nesemnând nici un act în acest sens, și urmare nu mai avea nici o obligație de plată față de SC SRL. Se mai arată că în luna august 2009 fost reținut la reședința sa din Italia, în baza unui mandat european prin care se cerea extrădarea pentru executarea unei pedepse pronunțată de instanțele române pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Arată că până la data reținerii în baza acestui mandat, nu a avut cunoștință de existența vreunei plângeri împotriva sa, neputându-se astfel apăra. Din cuprinsul sentinței reiese că a avut un apărător ales. Deși era un apărător ales nu a putut să dovedească nevinovăția sa deoarece nu avea cum să cunoască situația de fapt, el fiind singurul care știa cum s-a întâmplat. Mai arată că după reținerea sa a reușit să-l contacteze telefonic pe pentru a-i cere explicație pentru ceea ce s-a întâmplat, iar acesta i-a răspuns sec că pentru a recunoaște faptele exact cum s-a întâmplat și de a scăpa de condamnare să-i dea suma de 50 000 euro.
Analizând legalitatea și temeiniciei contestației în anulare din prisma motivelor invocate precum și din oficiu conform art.386 și urm. pr.pen. instanța de recurs apreciază că prezenta contestație în anularea este inadmisibilă, pentru considerentele ce vor fi prezentate.
Contestația în anulare, ca și cale extraordinară de atac poate fi folosită numai în cazuri cu totul deosebite, aceasta contribuind la consolidarea principiului stabilității hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile. Acesta este motivul pentru care dispozițiile legale enumără expres și exclusiv cazurile în care aceasta poate fi primită, termenul de introducere al cererii în contestație în anulare și titularii demersului procesual.
În privința persoanelor care pot promova contestația în anulare, dispozițiile legale cuprinse în art.387 al.1 pr.pen prevăd că o asemenea cerere poate fi introdusă de oricare dintre părțile din proces, iar pentru motivele prevăzute de art.386 lit.c și d pr.pen și de către procuror.
Prezenta contestație în anulare a fost expediată Curții de APEL TIMIȘOARA, prin poștă, pe plicul de corespondență fiind menționat la expeditor numele avocatului, având sediul în B, strada - de Nord nr.6-8, -scara 2,.2,.14( fila 4 dosar). Contestația în anulare depusă nu a fost însoțită de dovada calității de reprezentant al contestatorului în persoana apărătorului pentru a se putea trage concluzia că voința expresă a contestatorului a fost în sensul însărcinării apărătorului cu formularea prezentului proces prin introducerea căii extraordinare de atac. Apărătorul nu se poate suplini persoanei contestatorului pentru a deduce intenția acestuia de a investi instanța cu soluționarea căii extraordinare de atac,un asemenea comportament al contestatorului de a uza de mijloacele legale aflate la dispoziția sa rezultând în mod direct din împuternicirea avocatului materializată în delegația de apărător neexistentă în speță.
În aceste circumstanțe, contestația în anulare este promovată de o persoană care nu are calitatea de parte în proces sau reprezentant al acesteia, urmând a fi respinsă, fără analizarea motivelor invocate.
Astfel, în temeiul art.391 Cod procedură penală rap. la art.386 și 387.C.P.P. va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de avocat în numele condamnatului împotriva deciziei penale nr.345/R/27.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga avocatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.391 Cod procedură penală rap. la art.386 și 387.p Cod Penal respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de avocat în numele condamnatului împotriva deciziei penale nr.345/R/27.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă avocatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică din 28.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. 08.02.2010
Tehnored.
2ex/ 09.02.2010
Prima inst. - Jud.
Inst. apel-, - Trib.
Inst. recurs: Gh., - CAT
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 13.10.2009
MINUTĂ DECIZIA PENALĂ NR.95/
Ședința publică din data de 28.01.2010
În temeiul art.391 Cod procedură penală rap. la art.386 și 387.p Cod Penal respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de avocat în numele condamnatului împotriva deciziei penale nr.345/R/27.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă avocatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică din 28.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Laura Bogdan, Anca Nacu
