Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 704/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 704/

Ședința publică din 20 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--

Judecător:dr. - -

Judecător:dr. -

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin procuror

dr.

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul(fiul lui și al lui, născut la 16 ianuarie 1984), în prezent aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.358 din data de 18 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția penală, în dosarul nr-.

În baza disp.art. 304 alin.1 cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de avocați aleși și, potrivit delegațiilor depuse la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În baza disp.art. 172 alin.7 Cod procedură penală se permite apărătorilor aleși să ia contact cu inculpatul, deoarece se află în stare de arest.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestuia.

Av solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar ca nelegală.

În susținerea recursului face trimitere la lucrările profesorului de la Universitatea de Drept din I, care precizează regulile principale care trebuie îndeplinite de inculpat ori de învinuit pentru a beneficia de instituția liberării provizorie sub control judiciar și anume:

În primul rând condiția de a fi luată măsura arestării, iar apoi se impune ca infracțiunea să fie săvârșită din culpă, ori pentru infracțiunile intenționate pedeapsa să nu depășească 18 ani.

Alte condiții cuprind reguli în legătură cu comportamentul inculpatului în măsura în care este admisă în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta, respectiv comportamentul inculpatului înainte de declanșarea procesului penal și perspectiva acestui comportament după declanșarea procesului penal.

De asemenea apărătorul inculpatului face vorbire și despre practica judiciară în domeniu, făcând referire la Decizia penala nr. 650 din 09.04.2003 a Curții de Apel București, care a statuat că pericolul pentru ordinea publică trebuie dovedit cu probe, el neputând fi prezumat. Și practica CEDO prevede că tulburarea ordinii publice trebuie demonstrată.

La soluționarea recursului trebuie avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că nu are antecedente penale, este căsătorit de puțin timp, având obligație de întreținere față de familia sa.

Av. pentru recurent solicită admiterea recursului pentru motivele invocate anterior, urmând ca instanța să aibă în vedere procesul verbal de percheziție în sistem informatic efectuat în calculatorul personal al inculpatului, din care reiese faptul că nu s-a descoperit nici un fel de dată care să-l acuze pe recurent de infracțiunea pentru care este cercetat, astfel că nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa.

Reprezentanta parchetului formulează concluzii de respingere a recursului declarat ca nefondat, deoarece simpla îndeplinire a condițiilor prev.de art.160/2 alin.1,2 Cod procedură penală nu constituie o obligație pentru instanță, urmând a fi avute în vedere și consecințele infracțiunii săvârșite de inculpat.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art. 385/13 alin.3 Cod procedură penală solicită admiterea recursului și judecarea lui în stare de libertate întrucât este nevinovat.

CURTEA

Constată că, prin încheierea nr.358 din 18 2009, Tribunalul Argeșa respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul, fiul lui și, născut la 16.01.1984, în M, domiciliat în M, str.- -, -,. A,.19, jud. C, CNP -.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin încheierea nr.82/CC/12.10.2009 a Tribunalului Argeșa fost respinsă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, privind arestarea preventivă a inculpatului, încheierea fiind casată integral prin încheierea din 15.10.2009 a Curții de APEL PITEȘTI prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului în temeiul art.148 lit."f" proc.pen.

Prin rezoluția nr.319/P/08.10.2009 s-a început urmărirea penală față de învinuiții, și, pentru infracțiunile prev. de art.24 salin.1 și 2, art.25 și art.27 din Legea nr. 365/2002, reținându-se că în perioada iulie -august 2009 aceștia au montat dispozitive skimming la -uri ale BCR, Post și Bank, în mai multe oraș din țară, efectuând majoritatea retragerilor în Pitești, la data de 15.08.2009, producând mari prejudicii mai multor persoane fizice și juridice, numai Bank comunicând un prejudiciu de 70.500 lei.

Tribunalul opinează că îndeplinirea formală a condițiilor prev. de art.1602proc.pen. nu conduce automat la admiterea cererii, acest aspect rezultând din chiar formularea conținută în alin.1 al textului, respectiv că "liberarea se poate acorda". Această formulare definește instituția ca fiind o vocație iar nu un drept al inculpatului.

Având în vedere toate aceste elemente, tribunalul a apreciat că aspectele invocate de către inculpat în cererea sa, lipsa antecedentelor penale, faptul că are un loc de muncă și o familie organizată nu au o relevanță covârșitoare față de gradul ridicat de pericol pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea sa în libertate.

Pe de altă parte, tribunalul a mai apreciat că timpul scurt ce s-a scurs de la luarea măsurii face ca garanțiile de ordin personal prezentate de către inculpat, precum și obligațiile prev. de art. 1602alin.3 și 31proc.pen. ce s-ar stabili în sarcina sa, să nu fie suficiente pentru a înlătura pericolul de care s-a făcut vorbire.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de recurs susținute oral, inculpatul învederează instanței că nu sunt probe din care să rezulte că a săvârșit infracțiunea pentru care este învinuit, a avut un comportament bun anterior începerii cercetării penale și nu există probe din care să rezulte pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă persoana sa dacă va fi lăsat în libertate.

Examinând încheierea supusă recursului din punct de vedere al motivelor formulate și în temeiul disp.art.385/6 Cod procedură penală curtea constată că recursul este nefondat.

Situația de fapt a fost corect reținută de către prima instanță care a aplicat în mod corespunzător dispozițiile legale în materie.

Recurentul a fost arestat preventiv prin încheierea nr.82/R/2009 Curții de APEL PITEȘTI, în baza dispozițiilor art.148 lit.f) Cod procedură penală, reținându-se în sarcina sa săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de Legea nr.365/2002.

În mod corect a apreciat prima instanță că dispozițiile art.160/2 Cod procedură penală instituie numai posibilitatea liberării provizorii sub control judiciar a inculpatului, posibilitate ce urmează a fi analizată de către instanță în raport cu probele administrate în cauză până la data formulării cererii.

Din contextul probator administrat în cauză, rezultă că inculpatul-recurent este învinuit de săvârșirea unor fapte penale, care prin natura lor aduc o atingere gravă relațiilor și valorilor sociale care formează ordinea publică.

Totodată, în cauză urmează să fie administrate și alte probe pentru a se stabili adevărul judiciar. Având în vedere poziția procesuală a recurentului-inculpat există temerea că lăsat în libertate ar putea denatura aflarea adevărului în această cauză prin influențarea martorilor sau părților care urmează să fie audiate.

Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale însă comportamentul bun al acestuia anterior începerii cercetărilor penale și arestării sale nu reprezintă un argument suficient de puternic pentru a justifica admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Din probele administrate până în prezent, ținând cont și de natura infracțiunii de care este învinuit inculpatul, rezultă că lăsarea în libertate a acestuia este de natură să afecteze, la acest moment, în mod grav, relațiile și valorile asociale care formează ordinea publică.

În mod corect prima instanță a apreciat că admiterea cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpat nu se justifică în raport cu dispozițiile art.136 alșin.2 Cod procedură penală. Astfel, liberarea provizorie sub control judiciar nu este de natură a realiza scopul pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului, respectiv pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a apăra ordinea publică și ordinea de drept.

Pentru aceste argumente în temeiul disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpat, care, în temeiul disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul(fiul lui și al lui, născut la 16 ianuarie 1984), în prezent aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.358 din data de 18 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurentul-inculpat la 150 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu

G-- dr.- dr.

Grefier,

Red.:dr.

Tehnored.:

2 ex./10.12.2009.

Jud.fond:.

Președinte:Teodora Gheorghe Sorescu
Judecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu, Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 704/2009. Curtea de Apel Pitesti