Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 769/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 769/2009
Ședința publică din 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 3: Maria Elena
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.12.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului, respingerea măsurii menținerii stării de arest și admiterea cererii de revocare a măsurii arestării preventive și liberarea provizorie sub control judiciar. Arată că inculpatul a trimis în judecată pentru tentativa la omor dar că este discutabilă vinovăția pentru această faptă, iar în cauză există posibilitatea schimbării încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 181 Cod penal, în speță intervenind împăcarea părților. Având în vedere perspectiva certă de a se schimba încadrarea juridică și intervenirea împăcării între părți, apreciază că nu se mai justifică măsura arestării preventive. Având în vedere împrejurările în care s-a produs fapta solicită punerea inculpatului în libertate. Invocă situația personală a inculpatului, care este căsătorit, are copil minor, soția sa nu lucrează și nu este recidivist. Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Parchetului învederează că nu se poate examina în acest moment problema vinovăției, iar temeiul arestării rezultă din prevederea pedepsei mai mari de 4 ani. Arată că recurentul este inculpat și pentru încercarea de a determina mărturia mincinoasă, astfel că apreciază că subzistă pericolul public.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate. Arată că a plătit pentru fapta săvârșită, și anume, pentru o singură lovitură cu pumnul.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din 14 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar - s-a dispus respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
În baza art. 300/2 Cod pr.penală raportat la art.160/b alin.3 Cod pr.penală și art.148 lit. f Cod pr.penală,instanța a menținut arestarea preventivă a inculpatului:
-, fiul lui și, născut la data de 16.10.1982 în A-I, jud. A, cetățean român, domiciliat în A-I,-,. 62,. 7,.40, jud. A, posesor al seria - nr. -, CNP -, aflat în prezent în Penitenciarul Aiud.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele considerente:
Prin rechizitoriul nr. 789/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Albas -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, sub aspectul comiterii infracțiunilor de tentativă de omor calificat prev. de art.20 pen. rap. la art.174, 175 lit. i pen. vătămare corporală prev. de art.181 alin.1 pen. cu aplicarea art.75 lit. a pen. port ilegal de armă albă în public prev. art.1/1 pct.1 din Legea nr. 61/1991 rep. ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art.321 alin.1 pen. cu aplicarea art.75 lit. a pen. și instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă neurmată de executare prev. de art.29 pen. cu referire la art.260 alin.1 pen. totul cu aplicarea art.33 lit. a pen.
S-a reținut în motivarea actului de sesizare că în seara zilei de 30.07.2009, inculpații, și, s-au deplasat în clubul "" din A-I, situat la subsolul unei clădiri din, unde inculpatul lucrează ca bodyguard și unde au discutat cu alți prieteni și au consumat băuturi alcoolice. Inculpatul s-a deplasat la acest club cu un autoturism proprietate personală marca "Golf 5" de culoare portocalie cu nr. de înmatriculare B-58-, având în incinta acestuia un număr de 2 bâte de baseball.
În noaptea de 30/31.07.2009, în jurul orelor 02,00, în incinta clubului "" au intrat părțile vătămate și, împreună cu prietenii lor martorii și, care și-au cumpărat o sticlă de bere. Observând că aceste persoane sunt sub influența băuturilor alcoolice și deranjați de prezența acestora în club, inculpații s-au hotărât să le aplice acestora o corecție fizică, astfel că au ieșit din club, s-au înarmat cu cele două bâte de baseball din mașina inculpatului și i-au așteptat pe cei patru consumatori în fața clubului.
La scurt timp, părțile vătămate și cei doi prieteni ai lor și-au terminat consumațiile și au urcat scările, pentru a ajunge la suprafață, în fața clubului și a se deplasa apoi la domiciliile lor.
În fața clubului, părțile vătămate și, împreună cu prietenii lor martorii și au fost întâmpinați de către inculpații și care aveau asupra lor câte o de baseball, precum și de către inculpații și.
În urma unor discuții contradictorii între aceștia, inculpatul i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri cu bâta de baseball în zona capului, precum și părții vătămate o lovitură în zona picioarelor și martorului o lovitură în zona capului. Totodată, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu bâta de baseball în zona spatelui.
În urma loviturilor primite, părțile vătămate și au căzut la pământ, după care cei patru inculpați i-au aplicat părții vătămate mai multe lovituri cu picioarele peste corp. Partea vătămată a rămas inconștientă în urma loviturilor primite.
Numitul a reușit să se ridice și să fugă în incinta clubului "", pentru a se ascunde, unde a fost urmărit de către inculpatul, care, la intrare în club, a scăpat din mâini bâta de baseball. Acest inculpat le-a strigat celorlalți să nu intre în club și să nu-1 agreseze pe acest martor, pentru a nu fi surprinși de camerele de supraveghere din incinta clubului, după care împreună cu inculpatul, s-au deplasat în club, după martorul și l-au scos afară pe acesta.
Între timp, inculpatul a fugit după martorul și la scurt timp, în apropierea unui magazin alimentar, 1-a ajuns și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței.
Apoi, inculpatul s-a întors la clubul "" și în fața acestuia, s-a întâlnit cu inculpatul, au luat asupra lor bâtele de baseball de la ceilalți doi coinculpați și au urmărit-o pe partea vătămată, ajungând-o în apropierea unei treceri de pietoni de lângă, unde au lovit-o cu bâtele în zona picioarelor determinând-o să cadă la pământ. După aceea, inculpații și s-au întors înspre clubul "" și în fața acestuia, inculpatul a introdus în autoturismul său cele două bâte de baseball sus-amintite.
După ce martorul a fost scos din local de către inculpații și, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona spatelui, dar acesta a reușit să fugă și a intrat într-un autoturism taxi din stația de taxi din apropiere. Lângă el au apărut cei doi inculpați sus-amintiți care l-au tras din taxi prinzându-1 de haine, iar în apropiere lângă un parc, aceștia i-au aplicat împreună cu coinculpații și, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste corp. Urmare acestor lovituri, martorul a reușit să fugă de la fața locului.
Inculpatul fost arestat preventiv prin încheierea nr. 27/06.08.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, pe o durată de 29 zile începând cu data de 06.08.2009 și până la 03.09.2009, măsura fiind prelungită și menținută ulterior in condițiile legii.
Tribunalul a apreciat că temeiurile care a determinat arestarea preventivă subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, acestea nefiind schimbate de la data luării măsurii arestării preventive, cum de altfel sunt neschimbate de la data analizării ultimei cereri de revocare a măsurii preventive formulată de același inculpat.
Din probele administrate în cauză până la acest moment procesual a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este trimis în judecată, pentru care legea prevede pedeapsă mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică creându-se o stare de insecuritate în rândul opiniei publice datorită faptului că o persoană care a comis o infracțiune gravă asupra vieții altei persoane este cercetată în stare de libertate.
Faptele pentru care inculpatul este cercetat sunt de o gravitate ridicată, de violență, mai multe persoane aplicând lovituri cu corpuri contondente, în loc public, fiind de natură să inducă o stare de temere în rândul opiniei publice, astfel că rezonanța socială negativă a lăsării în libertate a inculpatului se impune a fi evitate prin menținerea stării de arest a inculpatului.
Aspectele de natură personală și familială invocate de inculpat în favoarea lăsării sale în libertate nu sunt de natură înlătura gravitatea faptei și pericolul pentru ordinea publică având în vedere că măsura arestării a fost luată în considerarea tuturor criteriilor și elementelor prev. de art. 136 alin.1,8 Cod pr. penală.
S-a mai reținut totodată că inculpatul este trimis in judecată si pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă existând indicii ca acesta împreună cu inculpatul, au încercat să determine martori in cauză sa dea declarații mincinoase, or și față de această împrejurare Tribunalul consideră că nu se impune lăsarea în libertate a inculpatului tocmai pentru buna desfășurare a procesului penal și evitarea influențării martorilor.
S-a arătat că nici împrejurarea că inculpatul s-a împăcat pe latura civilă cu una din părțile vătămate, care poate constitui in sine un element de noutate, dar nu in sensul schimbării temeiurilor privind necesitatea ocrotirii ordinii publice, nu este de natură să conducă la lăsarea sa in libertate, câtă vreme pericolul pentru ordinea publică și pericolul social al faptelor persistă si se desprinde din modul de comitere a acestora cu un grad de violență sporit, in public, părțile vătămate căzute la pământ fiind au fost ridicate de ambulanța sosită la fața locului.
Prin urmare, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală instanța a menținut măsura arestării preventive a inculpatului .
În ceea ce privește cererea de liberarea sub control judiciar Tribunalul a reținut următoarele:
Conform art. 160/2 Cpp liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu se acorda in cazul in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau ca acesta va încerca sa zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Având in vedere și considerentele ce vizează pericolul pentru ordinea publică al lăsării in libertate, instanța a apreciat că liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului nu se impune tocmai pentru a-l împiedica pe cel în cauză sa săvârșească alte infracțiuni, având in vedere datele din cauză potrivit cărora inculpatul a încercat sa influențeze martorii in proces să dea declarații mincinoase care să-l disculpe, fiind trimis in judecată si pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul solicitând casarea încheierii recurate și în rejudecare, respingerea măsurii menținerii stării de arest, admiterea cererii de revocare a măsurii arestării preventive și a celei de liberare provizorie sub control judiciar.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs acesta a susținut că vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor este discutabilă și că în cauză se poate pune în schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 181 Cod penal. Având în vedere perspectiva certă de a se schimba încadrarea juridică și intervenirea împăcării între părți, s-a arătat că nu se mai justifică măsura arestării preventive.
De asemenea au fost invocate aspecte referitoare la situația personală a inculpatului, care este căsătorit, are copil minor, soția sa nu lucrează și nu este recidivist.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de art. 385 indice 6 alin 3 din codul d e procedură penală Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse:
În ceea ce privește dispoziția de menținere a măsurii arestării preventive:
Potrivit dispozițiilor codului d e procedură penală:
"Art. 300indice 2 - Verificări privind arestarea inculpatului în cursul judecății
În cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 indice "
"Art. 160 indice b - Verificări privind arestarea inculpatului în cursul judecății
În cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Încheierea poate fi atacată cu recurs, prevederile art. 160a alin. 2 aplicându-se în mod corespunzător."
Instanța de fond a respectat dispozițiile susmenționate în soluționarea pricinii.
Verificarea stării de arest preventiv a inculpatului a fost realizată anterior la data de 16 11 2009. În aceste condiții verificarea efectuată la data de 14 2009 se află în interiorul termenului prescris de art. 160 indice b alin 2 din codul d e procedură penală.
În ceea ce privește fondul cauzei de asemenea în mod corect instanța de fond a reținut că probațiunea administrată nu a relevat aspecte noi care să constituie temeiuri pentru revocarea măsurii arestului preventiv. Dimpotrivă aceasta confirmă în continuarea presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 20 cod penal raportat la art.174, 175 lit. i din codul penal, pentru care a fost trimis în judecată.
De asemenea pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpatului l-ar reprezenta pentru ordinea publică subzistă și în prezent fiind reprezentat atât de gravitatea extremă a faptei reținute în sarcina inculpatului, în modalitatea în care se susține că a fost săvârșită cât și de impactul negativ pe care l-ar avea asupra opiniei publice judecarea unei persoane care e bănuită de săvârșirea unei fapte atât de grave în stare de libertate.
Antecedentele penale ale inculpatului, respectiv existența unei condamnări din anul 2007, pentru o infracțiune săvârșită cu violență, este de natură de asemenea să justifice susținerea instanței în sensul că lăsare în libertate al inculpatului reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
de acestea Curtea reține de asemenea și că pericolul pe care îl reprezintă inculpatul a fost în mod corect evaluat de instanța de fond și din perspectiva indicilor avut în sensul că acesta a încercat să influențeze depozițiile testimoniale.
Totodată Curtea constată că raportat la complexitatea cauzei, perioada detenției provizorii la care a fost supus inculpatul, de aproximativ 5 luni nu a depășit termenul rezonabil.
II. În ceea ce privește cererea de liberarea provizorie sub control judiciar formulată de inculpat și aceasta a fost în mod corect respinsă de instanță.
Potrivit dispozițiilor codului d e procedură penală:
"Art. 160indice 2 - Condițiile liberării
Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
."
Prin raportare la dispozițiile legale susmenționate, dar și la prevederile art. 141 indice 1 din codul penal potrivit căruia " Prin pedeapsa prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei", în mod eronat instanța de fond a considerat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în principiu a cererii de liberare formulată de inculpat. Astfel, pentru infracțiunea de omor prevăzută de art. 174, 175 lit.i din codul penal limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt de închisoare de la 15 la 25 de ani, deci peste 18 ani.
Cum însă în speță nu există decât recursul inculpatului și în propria cale de atac nu poate fi îngreunată situația acestuia instanța va analiza soluția instanței de fond sub aspectele ce vizează legalitatea și temeinicia acesteia din perspectiva condițiilor prevăzute de alin.2 al art.160 indice1din codul d e procedură penală.
În mod corect instanța a reținut pentru argumentele care au fost anterior expuse că există riscul ca lăsat în libertate inculpatul să săvârșească și alte infracțiuni și să încerce zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea martorilor.
Aspectele referitoare la fondul cauzei, respectiv la eventuala schimbare a încadrării juridice nu pot fi avute în vedere la soluționarea prezentelor cereri.
De asemenea inconvenientele care decurg pentru inculpat și familia sa din starea de detenție nu reprezintă criterii legale de apreciere a oportunității menținerii acestei măsuri.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 385 indice 15 alin 1 pct.1 lit. b din codul d e procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat să plătească statului 80 lei cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.12.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Concediu conform Lg. nr. 329/2009
Semnează președintele Curții
Judecător
Grefier,
Red. / Tehnored.
2 ex./ 22.12.2009
jud. fond -
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Alina Lodoabă, Maria Elena
